Page 82 - 1959-08

Pag* 2
e r e c u t ă de t o v a r ă ş u l Gh. e o r
(U rm are din pag. I-a).
hitîerîste, mii ’de muncitori şi intelectuali patrioţi au intrat mijloace de producţie din industrie, transporturi. S-a trecut Tovarăşi»
în rîndurile formaţiunilor patriotice de luptă. Aproape con­
comitent cu acţiunea militară din Capitală, a început lupta
armată şi în alte regiuni ale ţării.
Luaţi prin surprindere de această acţiune simultană, chis poporului romîn calea spre victoria asupra daselor a uneia din cele mai complexe sarcini ale perioadei de con­ Tovarăşi deputaţi,
hitleriştii încercau cu disperare să-şi menţină poziţiile şi
să înăbuşe lupta de eliberare a poporului. Aceste încercări
au fost zdrobite de unităţile armate şi formaţiunile patri­
otice care, în luptele crîncene purtate împotriva hitlerişti-
lor în Capitală, pe Valea Prahovei, la Braşov, Constanţa,
TUrnu Severin, au capturat zeci de mii de prizonieri, nu­
meroşi ofiţeri şi generali. I Astăzi, la împlinirea a 15 ani de la 23 August 1944, gîn-
Populaţia Capitalei, locuitorii oraşelor şi satelor de pe
întregul cuprins al ţării noastre au întîmpinat cu nemărgi­
nită bucurie şi dragoste pe ostaşii sovietici, ca pe prietenii
şi eliberatorii lor. Armata romînă a participat cu toate
forţele ei la războiul antihitlerist, luptînd alături de armata
sovietică pînă la victoria finală asupra fascismului ger­
man, aducîndu-şi contribuţia la îndeplinirea sarcinilor stra­
tegice şi tactice elaborate cu măiestrie de comandamentul
sovietic. i
Sîngele vărsat de vitejii ostaşi sovietici şi romîni pentru
eliberarea pămîntului patriei noastre a pecetluit pe veci
frăţia de arme sovieto-romînă, expresie a prieteniei şi ali­
anţei de nezdruncinat dintre poporul romîn şi poporul so­
vietic. (Aplauze prelungite).
însufleţiţi de cauza dreaptă pentru care luptau, ostaşii xemplul măreţ al Uniunii Sovietice, pe drumul făuririi unei sfîrşitul anului 1960 sectorul socialist al agriculturii să fie final al ţărilor care-1 alcătuiesc, prin ataşamentul comun
armatei romîne au săvîrşit minunate fapte de bravură. orînduiri superioare capitalismului, orînduirea socialistă. preponderent ca suprafaţă şi ca producţie-maffă, a şi fost al popoarelor lor faţă de ideile marxism-leninismUlUi. (A-
Peste 300.000 soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri romîni au fost
decoraţi cu ordine şi medalii de război romîneşti, sovietice,
cehoslovace şi ungare. Faptele lor de arme în războiul anti­
hitlerist au înscris o pagină glorioasă în cartea marilor
tradiţii ’de luptă ale poporului nostru pentru independenţa
şi libertatea sa. (Aplauze prelungite).
Luptătorii de pe front au simţit sprijinul entuziast al
întregului popor. Chemarea partidului nostru : „Totul pen­
tru front, totul pentru victorie 1“ a fost urmată cu însufle­
ţire de muncitori, ţărani, intelectuali, de toţi oamenii mun­
cii care, învingînd greutăţi de tot felul, luptînd cu sabota­
jul reacţiunii au sprijinit cu ţiotărîre şi dîrzenie efortul Ro-
mîniei în războiul antihitlerist. La apelul partidului, mun­
citorii au refăcut noduri de cale ferată, au reconstruit în-
ţr-un timp extrem de scurt atelierele, podurile şi tunelurile
distruse de nazişti, au asigurat aprovizionarea frontului cu
muniţii, hrană şi combustibil.
Dînd o apreciere contribuţiei Romîniei la războiul antihit­
lerist, I. V. Stalin scria în luna mai 1945, într-un mesaj a-
dresat lui W. Ghurchill: „Au trecut mai bine de 8 luni de
cînd Romînia şi Bulgaria au rupt alianţa cu Germania hi-
ţleristă, au_ încheiat un armistiţiu cu statele aliate şi an
intrat în război de partea ^aliaţilor, împotriva Germaniei,
folosind în acest scop forţele lor armate. Prin aceasta ele
şi-au adus aportul la cauza înfrîngerii hitlerismului "şi au
contribuit la terminarea victorioasă a războiului în'
europa“.
i Tovarăşi,
Insurecţia armată victorioasă a dat un puternic avînt
luptei maselor populare, a constituit începutul revoluţiei
populare, a cărei sarcină de bază era lichidarea rămăşiţe-
!°r„feudale şi desăvîrşirea revoluţiei burghezo-democratice.
înfăptuirea unui şir de reforme democratice care să deschi­
dă larg drumul progresului economic şi social.
In vederea realizării acestor sarcini istorice, Partidul
Comunist Romîn chema partidele, organizaţiile politice şi
obşteşti să-şi unească eforturile şi să alcătuiască în acest
scop un guvern de largă concentrare democratică.
Reacţiunea grupată în jurul monarhiei, sprijinită de cer­
curile imperialiste, — temîndu-se că valul luptei revoluţio­
nare a maselor largi va mătura din cale vechile rînduieli
burghezo-moşiereşti — încerca prin toate mijloacele să
împiedice înfăptuirea transformărilor democratice cerute dc
popor.
Demăscînd pas cu păs manevrele reacţiunii, partidul nos­
tru a desfăşurat o muncă politică de mare amploare pentru
izolarea partidelor „istorice" şi cîştigarea majorităţii popo­
rului. Partidul era urmat cu entuziasm şi încredere de oa­
menii muncii din fabrici, uzine, mine, transporturi. Clasa
muncitoare, organizată în sindicate unice se manifesta din
ce în ce mai puternic că forţă conducătoare a poporului. In
înfăptuirea sarcinii de bază a acestei etape a revoluţiei” —
reforma agrară — partidul, cu ajutorul muncitorilor trimişi
ia sate, ridică la luptă masele ţărănimii, care în întregul ei
era interesată în lichidarea proprietăţii moşiereşti ; comite­
re e ţărăneşti confiscaţi şi împărţeău pămînturile moşierilor
in focul Juptei pentru înfăptuirea reformei agrare se făurea
alianţa intre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare,
neutralizindii-se pătură avută a ţărănimii — cheaburimea.
.. R e c u r s /de cîteva luni după 23 August, partidul a reu­
şit să cîştige de fapt majoritatea' poporului, să făurească
un larg front democratic, care cuprindea' pe muncitori, ţă­
rani,^ intelectuali, păturile mijlocii de !ă oraşe, masele de
femei şi tineret, oamenii muncii apartinînd naţionalităţilor
Conlocuitoare.
Oamenii muncii, mănifestîndu-şl în uriaşe mitinguri şi
demonstraţii voinţa de a instaura puterea democrat-popu-
lară şi ă cuceri b' viaţă nouă, luau cu asalt primăriile şif
prefecturile, înlăturau din conducerea' acestora elementele
reacţionare ânfonescîene, înlocuin’du-le cu oameni devotaţi
intereselor celor ce muncesc. Toate acestea demonstrau că
reacţiunea eră din ce în ce mai izolată, masele populare
conduse de partid fiind acea forţă care determina mersul
evenimentelor.
Sub' presiunea' maselor, Rădescu şi ceilalţi reprezentanţi
ăi reacţiunii din guvern au demisionat, iar lă 6 martie
4945 a fost instaurat guvernul prezidat de dr. Petru Groza
— guvern în care reprezentanţii clasei muncitoare aveau
rolul preponderent.
Cu acest prilej, permiteţî-mi tovarăşi deputaţi, să evoc
figura unuia din cei mai străluciţi fii ai poporului romîn,
doctorul Petru Groza, care prin activitatea sa desfăşurată în
strînsă' conlucrare cu partidul nostru şi-a cîştigat mérito
deosebite în opera de făurire şi consolidare a regimului de-
mocrat-popular.
Guvernul democrat a legiferat reformă agrară, definiţi-
vînd prin lege împărţirea pământurilor moşiereşti către ţă­
rani fără pământ sau cu pămînt puţin. Partidul şi guvernul,
întregul popor, şi-au concentrat eforturile pentru lichidarea
marasmului în care se aflau industria şi agricultură, ă hao­
sului financiar provocat de capitalişti, pentru refacerea' şi
dezvoltarea economiei naţionale. S-ă păşit cil hotărîre la cu­
răţirea şi la transformarea vechiului aparat de sfat.
Datorită succeselor obţinute de oamenii muncii sub con­
ducerea partidului, s-a ajuns la acel stadiu ăl raportului de
forţe în care s-au copt condiţiile eliminării din guvern a ul
timilor reprezentanţi ai burgheziei şi a înlăturării monar
hiei — principalul stîlp al reacţiunii burghezo-moşiereşti
La sfîrşitu! lui T947 aceste sarcini istorice au fost înfăptu
it e : la 30 Decembrie 1947 ă fost proclamată Republica
Ropulară Romînă, ceea ce a însemnat începutul unei noi
DRUMUL SOCIALISMULUI' Nr. 1452
etape — etapa revoluţiei socialiste, (aplauze puternice). In nea de clasă conducătoare a societăţii şi statului nostru, a schiţei programului de perspectivă pe o perioadă de 15
iunie 1948 a fost înfăptuită naţionalizarea principalelor a operei de construire a socialismului. ani.
Obiectivul pus de partid de a termina în linii mari în
la construirea bâzei economice a socialismului. Progresele realizate în dezvoltarea forţelor de produoţie anii apropiaţi construirea socialismului şi a trece la etapa
desăvîrşirii construcţiei socialiste însufleţeşte masele la noi
Astfel, ziua de 23 August are o mare şi profundă semni­ întărirea continuă a regimului democrat-popular, a alianţei realizări în lupta pentru înflorirea patriei noastre.
ficaţie : odată cu eliberarea de sub jugul fascist, ea a des­ muncitoreşti-ţărărieşti, au deschis calea rezolvării cU succes
exploatatoare — victorie care i-a dat putinţa să făurească
o nouă Romînie înfloritoare, socialistă. struire a economiei socialiste, — sarcina creării relaţiilor Trăim o epocă istorică măreaţă, epoca trecerii omenirii
socialiste în agricultură. de la capitalism la socialism.
In această zi de mare sărbătoare naţională a ţării noas­
tre exprimăm din nou, de la această înaltă tribună, recu­ Practica a verificat justeţea politicii partidului nostru în Existenţa şi continua dezvoltare a sistemului socialist
noştinţa fierbinte a poporului romîn faţă de poporul sovi­ opera de reorganizare socialistă a agriculturii, politică ba­ mondial exercită o influenţă determinantă asupra întregii si­
etic care l-a ajutat să se elibereze, să-şi ia soarta în pro­ zată pe aplicarea creatoare la condiţiile ţării noastre a ge­ tuaţii internaţionale. Mişcarea muncitorească internaţiona­
priile sale mîini şi să-şi clădească în libertate o viaţa nouă, nialului plan cooperatist al lui Lenin şi a experienţei istori­ lă s-a întărit considerabil. Partidele comuniste şi munci­
luminoasă. (Aplauze furtunoase, prelungite). ce a Uniunii Sovietice. toreşti joacă un rol din ce în ce mai mare în viaţa popoa­
relor, însufleţind lupta lor pentru progres, democraţie şi
Datorită politicii de industrializare socialistă, statul de­ pace. A luat o amploare fără precedent mişcarea popoare­
durile noastre se îndreaptă spre cei care, jertfindu-şi viaţa mocrat-popular a putut crea o puternică bază tehnico-ma- lor pentru apărarea activă a păcii. Sute de milioane de oa­
în lupta împotriva regimului burghezo-moşieresc şi a fas­ terială a agriculturii, temelie trainică a socialismului la meni din foste ţări coloniale au scuturat jugul colonialismu­
cismului, au contribuit la eliberarea Romîniei, la triumful lui,' cucerindu-şi independenţa naţională.
revoluţiei populare, la instaurarea noii orînduiri sociale şi sate.
de stat. In timpul regimului burghezo-moşieresc, parcul de trac­ Parte integrantă a profundelor transformări care au loc
în lumea întreagă, rezultatele importante obţinute de popo­
Glorie veşnică eroilor căzuţi în lupta pentru libertatea şi toare şi maşini agricole nu depăşea numărul de 4.050 trac­ rul romîn în anii puterii populare oglindesc forţa creatoare
independenţa patriei, pentru fericirea poporului nostru, toare fizice, proprietate a moşierilor şi a capitaliştilor. Pă- a unui popor descătuşat, a cărui activitate constructivă
pentru socialism 1 (Aplauze furtunoase, prelungite). mîntul milioanelor de ţărani era lucrat cu mijloace înapoia­ ţine pas cu necesităţile dezvoltării sociale, cu cerinţele de
te de producţie, iar aproximativ un milion de gospodării progres ale omenirii.
Tovarăşi deputaţi, ţărăneşti nu aveau nici măcar un plug. Astăzi ţărănimea
are la dispoziţie peste 36.000 de tractoare fizice, peste 11.000 Poporul nostru îşi clădeşte viaţa sa nouă ca forţă activă
Devenind stăpîn al ţării şi ăl bogăţiilor ei, poporul nos­ combine pentru recoltatul cerealelor păioase şi numeroase a puternicului lagăr'socialist în frunte cu Uniunea Sovieti­
tru a desfăşurat o uriaşă activitate creatoare în lupta de zi alte maşini produse de industria noastră socialistă. că, unit prin identitatea intereselor vitale şi a scopului'
cu zi pentru aplicarea politicii partidului, păşind, după e-
Sarcina trasată de Congresul al Il-lea al partidului ca la
realizată. (Aplauze puternice)
Partidul nostru, elaborînd programul dezvoltării econo­ Sectorul socialist al agriculturii a ajuns la peste 70 la plauzc puternice, prelungite). Ajutorul internaţionalist al U-
mice a ţării, a pus la temelia lui teza leninistă că „baza
materială a socialismului poate fi numai marea industrie sută din suprafaţa arabilă a ţării şi cuprinde cca. 70 la ntunii Sovietice, relaţiile de îhtr-ajutorare dintre ţările so­
mecanizată“. Conferinţa Naţională a Partidului Comunist sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti.
Romîn din octombrie 1945 a trasat ca linie a partidului cialiste acţionează ca o puternică forţă materială care spo­
nostru pentru reconstruirea ţării „refacerea şi dezvoltarea In fruntea mişcării de transformare socialistă a agricul­ reşte considerabil eficacitatea eforturilor creatoare ale fie­
turii stau principalele regiuni cerealiere — Constanţa, Ga­ cărui popor 'din aceste ţări, accelerează dezvoltarea lor.
Lărgirea continuă a legăturilor de cooperare între ţările
industriei grele, pivotul în jurul căruia întreaga economie laţi, Timişoara, Bucureşti, Iaşi» Cluj, Craiova.
socialiste, înfăptuirea unor forme tot mai înalte de colabo­
a ţării se va dezvolta în condiţii noi“. ’ Ga urmare a progreselor realizate în lărgirea sectorului rare cum sînt coordonarea planurilor economice, au adus
şi aduc poporului nostru, ca şi celorlalte popoare frăţeşti,
Caracteristic pentru dezvoltarea economiei naţionale în socialist, în mecanizarea agriculturii şi a aplicării în mă­ economii de timp şi de mijloace care sînt folosite în inte­
resul propăşirii mai rapide a ţării.
anii puterii populare este linia ei mereu ascendentă, creşte­ sură tot mai mare a regulilor agrotehnice, oamenii mun­
Prietenia indestructibilă cu popoarele ţărilor socialiste,
rea impetuoasă a forţelor de producţie. cii din agricultură au obţinut îhselnnate rezultate în Spo­ întărirea continuă a unităţii şi coeziunii lagărului socia­
list reprezintă temelia politicii externe a statului nostru,
Analizîn’d perspectivele întrecerii economice între siste­ rirea producţiei agricole, demonstrând în practică superio­ corespunzînd intereselor vitale şi voinţei întregului nostru
popor.
mul mondial al socialismului şi sistemul mondial al capita­ ritatea agriculturii socialiste.
O însemnătate covîrşitoâre în viaţa omenirii contempora­
lismului, Congresul al XXI-lea_al P.G.U.S. a arătat că ritmul înlocuirea sistemului de cote obligatorii prin sistemul ne, în întreaga evoluţie a societăţii, în lupta tuturor popoa­
relor pentru pace şi progres, au victoriile obţinute de Uni­
rapid de dezvoltare este o lege generală a socialismului, de contractare a produselor agricole s-a dovedit a fi o unea Sovietică în construirea comunismului — victorii în
care poporul nostru vede imaginea propriului său viitor. Se
verificată de experienţa tuturor ţărilor socialiste. Această pîrghie puternică pentru stimularea interesului material al înfăptuiesc cu succes prevederile de o amploare gigantică
ale planului septenal, forţele de producţie ale U.R.S.S. se
apreciere este confirmată pe deplin şi de experienţa ţării ţărănimii în ridicarea producţiei agricole şi dezvoltarea află în plin avîn t; se dezvoltă puternic industria sovietică
şi agricultura colhoznică, pe baza introducerii în producţie
noastre. Intr-un singur deceniu de dezvoltare planificată schimbului între oraş şi sat, contribuind la întărirea alian­ a celor mai noi şi mai îndrăzneţe cuceriri ale ştiinţei şi'
tehnicii; creşte necontenit bunăstarea oamenilor sovietici.
a economiei socialiste, producţia industrială a crescut de ţei între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Toate acestea stîrnesc admiraţia popoarelor, produc o im­
presie profundă în opinia publică mondială.
patru ori şi jumătate, cu un ritm mediu anual de creştere Astăzi se ridică o ţărănime nouă colectivistă care a în­
Pînă şi unii dintre acei „întîrziaţi ai istoriei“, care so
în anii 1948-1958 de peste 16 la sută. faţă de ritmul de văţat să folosească şi să preţuiască din ce în-ce mai mult obişnuiseră să ignoreze realităţile şi au negat vreme înde­
lungată realizările Uniunii Sovietice, ajung acum să recu­
numai 4 la sută realizat în anii dinainte de război cînd maşinile şi agrotehnica, îşi munceşte tot mai bine pămîntul, noască superioritatea ritmului de dezvoltare a economiei
sovietice, întîietatea ştiinţei şi tehnicii sovietice în domeniul
s-au atins cei mai înalţi indici de creştere a producţiei in­ îşi gospodăreşte cU chibzuinţă avutul obştesc în continuă folosirii paşnice a energiei atomice şi în a'lte domenii esen­
ţiale. Tot mai greu le este să ascundă popoarelor aceste
dustriale a Romîniei burghezo-moşiereşti. dezvoltare, îşi ridică necontenit nivelul ei de trai material succese — pe care şi ei încep să le privească nu ca pe
simple evenimente interne ale Uniunii Sovietice» ci ca eve­
Intr-o serie de ramuri de importanţă hotăirîtbare pentru şi cultural, participă tot mai activ la conducerea treburilor nimente de importanţă mondială de care este cu neputinţă
să nu se ţină seamă.
crearea bazei tehnico-materiale a socialismului, s-a atins un obşteşti.
Confruntarea celor două sisteme mondiale — socialist şi
ritm şi mai ridicat: în industria constructoare de maşini întărirea poziţiilor socialismului la sate şi dezvoltarea capitalist — aduce zi cu zi noi şi noi dovezi ale superiori­
tăţii socialismului, ca orînduire care a preluat sarcina isto­
— 23 la sută, în industria electro-energetică — 18,5 la su­ agriculturii au Uri puternic sprijin în gospodăriile agricole rică a progresului civilizaţiei umane şi asigură satisfacerea
cerinţelor materiale şi spirituale ale omului eliberat de ex­
tă, în industria chimică — 23 la sută. Producem în 1959 de dé stat, care devin din ce în ce mai mult un exemplu de ploatare.
aproape 5 ori mai mult oţel decîf în 1938, de 6 ori mai agricultură socialistă mecanizată. înzestrate cu mijloace Succesele de însemnătate istorico-mbndială ale socialis­
mului, prefacerile adînci petrecute în fume, creşterea neîn­
multă fontă, de peste 6 ori mai multă energie electrică, de moderne şi cit cadre calificate, gospodăriile agricole de stat treruptă a forţelor sociale care acţionează pentru pace au
o înrâurire hotărîtoare asupra vieţii internaţionale în inte­
2 ori mai multe ţesături, de peste-3 ori mai mult ulei, de-, damm mare contribuţie la sporireâ 'prdducţiei principalelor resul cauzei păcii.
două Ori şi jumătate mai mult zahăr.. . . L eultuiT agricole şi participă în măsură crescândă la formarea
In anii puterii populare au fost construite 138 fabrici şi fondului central de produse agricole.
uzine noi, iar alte peste 300 au fost reutilate cu instalaţii Sprijinindu-se pe dezvoltarea rapidă a construcţiei socia­
şi agregate n o i; s-au creat ramuri de producte inexistente liste la oraşe şi sate, puterea populară a putut trece, în
înainte, ca, de pildă, industriile de utilaj petrolifer, electro­ martie 1959, la desfiinţarea complectă a rămăşiţelor orică­
tehnic, de tractoare şi maşini agricole, îngrăşăminte chi­ ror forme de exploatare de la sate. Aceasta reprezintă un
mice, coloranţi, fire şi fibre sintetice, mase plastice, medi­ nou pas în dezvoltarea social-economică a ţării noastre pe
camente. In timp ce pe vremea burgheziei Romînia importa drumul victoriei depline a relaţiilor de producţie socia­
95 la sută din utilajul industrial, astăzi industria construc­ liste.
ţiilor de maşini şi de prelucrare a metalelor reprezintă 23 Păşind pe o cale nouă, de propăşire şi bunăstare, ţără­
la sută din producţia industrială, satisface o mare parte nimea sprijină cu hotărîre politica partidului. Alianţa mun-
din necesarul intern şi exportă maşini şi instalaţii indus­ citorească-ţărăhească — temelia orînduirii democrat-popu-
triale. lare — este astăzi mai puternică decît oricînd şi constituie
Plinul de electrificare elaborat ele partid se îndeplineşte o uriaşă forţă socială a mersului înainte spre socialism.
cu succes; eiie semnificativ că unul din ce; mai importanţi (Aplauze prelungite).
indici ai progresului industrial, producţia de, energie elec­ Tovarăşi,
trică calculată pe cap de locuitor, a crescut de la 72 kWh în Rezultatul cel mai preţios al eforturilor depuse pentru
1938 la 342 kWh în 1958 şi este în continuă creştere. dezvoltarea tuturor ramurilor economiei şi culturii socia­
Factorul cel mai important pentru victoria noii orînduiri liste este îmbunătăţirea sistematică a condiţiilor de viaţă
sociale este creşterea continuă .a productivităţii muncii. ale oamenilor mUncii. _ Caracteristic zilelor noastre este afirmarea cu o forţă
In industria socialistă, productivitatea muncii a sporit în Dezvoltarea industriei, construcţiilor, transporturilor, a- fără precedent a principiilor coexistenţei paşnice, tot mai
cursul celor două cincinale pînă în prezent cu aproape 90 larga recunoaştere a faptului că acestea sînt principiile
la sută, ca urmare a reutilării tehnice a întreprinderilor griculturii şi reducerea cheltuielilor materiale de produc­ care trebuie aşezate la baza politicii tuturor statelor.
şi a ridicării calificării profesionale a muncitorilor, tehnicie­ ţie au făcut posibilă creşterea de peste trei ori a venitului
nilor şi inginerilor. naţional în perioada de la naţionalizarea principalelor mij­ Ţările socialiste, guvernele şi popoarele lor arată stărui­
v Partidul nostru cheamă poporul la muncă şi la luptă pen­ loace de producţie şi pînă în prezent. tor că politica de pe poziţii „de forţă“ promovată de cercu­
tru noi realizări în domeniul dezvoltării economiei naţio­ rile imperialiste este plină de pericole şi condamnată de
Aceasta a permis partidului şi guvernului să introducă omenire.
în mod sistematic măsuri pentru sporirea salariului real al
nale şi creşterii buneistări a oamenilor muncii. Forţele tre­ muncitorilor şi al tuturor celorlalte categorii de salariaţi, Acele cercuri care continuă să ducă politica de încorda­
buie îndreptate în mod deosebit spre scoaterea la iveală pentru creşterea veniturilor ţărănimii muncitoare, pentru re în relaţiile internaţionale, de cursă a înarmărilor şi de
â numeroaselor şi importantelor rezerve care există în construcţii de locuinţe, ocrotirea sănătăţii poporului, dezvol­ război rece, îşi asumă o gravă răspundere în faţa proprii­
toate ramurile economiei naţionale. In fiecare' uzină, în fie­ tarea învăţământului, artei şi culturii, ca şi pentru alte sco­ lor Jor popoare şi a întregii umanităţi. A devenit evident
care loc de producţie aceste rezerve pot şi trebuie să fie puri social-culturale. întregul mers al construcţiei economi­ ca în epoca noastră guvernele, partidele, oamenii politici,
puse îri valoare în vederea creşterii producţiei şi producti­ ce şi culturale din ţara noastră confirmă că esenţa orîndu­ dacă vor să nu se rupă de vială, trebuie să recunoa-
vităţii muncii, reducerii continue a preţului de cost şi spo­
ririi rapide a acumulărilor, asigurîndu-se un volum sporit
de investiţii în scopul dezvoltării în ritm accelerat a indus­ irii socialiste constă în satisfacerea tot mai deplină a ne­ scă^noile realităţi şi să tragă concluziile ce decurg
triei socialiste. cesităţilor de viaţă ale oamenilor muncii, făuritorii tuturor din ele, sitiiîndu-se pe poziţiile coexistenţei paşnice. Nu­
valorilor materiale şi spirituale ale societăţii. mai o asemenea politică realistă poate avea şanse de suc­
Congresul al Il-lea al partidului şi plenarele fecehte ale ces, numai cine duce o asemenea politică poate conta pe
Comitetului Central au subliniat că principala rezervă pentru Cointeresarea oamenilor muncii în rezultatele activităţii aprobarea opiniei publice.
creşterea' necontenită a productivităţii muncii este introdu­ lor productive, convingerea lor profundă că ridicând la un
cerea' în producţie a celor mai noi cuceriri ale tehnicii. Di­ nivel din ce în ce mai înalt producţia şi productivitatea întreaga desfăşurare a evenimentelor dovedeşte că există
recţia' principală spre care partidul şi guvernul îndreaptă muncii îşi făuresc condiţiile propriei lor propăşiri materiale posibilitatea reală a preîntîmpinării războiului şi a elimi­
eforturile materiale şi financiare, pentru progresul întregii şi culturale, reprezintă un puternic stimulent al dezvoltării nării acestui flagel din viaţa societăţii. Răspunderea pen­
economii şi valorificarea în condiţii mereu mai bune a re­ eforturilor creatoare ale celor ce muncesc. tru asigurarea unor relaţii internaţionale de înţelegere şi
surselor naturale ale ţării, este înzestrarea cu tehnica îna­ colaborare revine guvernelor şi factorilor de conducere ai
intată a industriei, agriculturii, construcţiilor, transporturi­ Preocupă'rea crescîndă pentru problemele economice ale tuturor ţărilor şi în primul rîncl ai marilor puteri. Pe
lor, modernizarea maşjnilor şi utilajelor existente, perfec­ producţiei de care depinde creşterea rentabilităţii Întreprin­ bună dreptate tovarăşul N. S. Hruşciov, care, în fruntea
ţionarea continuă a tejinologiei, mecanizarea operaţiunilor derilor reprezintă un semn al maturităţii clasei noastre P.G.U.S. şi a guvernului sovietic, desfăşoară o activitate
grele şi cu volum mare de muncă, automatizarea proceselor muncitoare, al creşterii conştiinţei ei politice şi experienţei neobosită pentru consolidarea păcii în lume, sublinia : „Ţă­
de producţie. Trebuie să ţinem mereu seama că tehnica nu ei profesionale, al pregătirii ei tehnice şi culturale. rile socialiste se călăuzesc în mod constant după princi­
stă pe loc, că noţiunea de „tehnică nouă“ este o noţiune piile coexistenţei paşnice. Pentru ca să triumfe cauza păcii
dinamică, în virtutea progresului necontenit al ştiinţei şi Rezultatele măreţe obţinute în cei 15 ani de la eliberare este însă necesar ca politica coexistenţei paşnice să' fie
sînt rodul muncii perseverente desfăşurate sub conducerea recunoscută şi promovată dacă nu de toate statele, ce!
partidului, de clasa muncitoare, de ţărănimea muncitoare,
de intelectualitatea noastră, care munceso cu devotament
pentru cauza nobilă a înfloririi economiei şi culturii socia­ puţin de majoritatea lor, şi în primul rîtt'd de acele state
d e(â căror politică 'depinde perspectiva păcii şi a războiu­
tehnicii mondiale. liste în ţara noastră. lui“. Inspiră stimă lumii întregi faptul că Uniunea Sovie­
© mare realizare a puterii populare este făurirea Unităţii tică promovează statornic şi perseverent metoda tratati­
Rezultatele obţinute pînă acum în aplicarea liniei gene­ velor, venind cu nei şi noi propuneri constructive pentru
rale economice a partidului şi care schimbă pe zi ce trece frăţeşti între oâmenU muncii romîni şi cei aparţinînd mino­ apropierea poziţiilor 'divergente şi realizarea unor acor­
înfăţişarea' tuturor regiunilor ţării, sînt un puternic îndemn rităţilor naţionale, pe baza rezolvării marxist-leniniste de duri în interesul destinderii şi colaborării internaţionale.
de a ne înzeci eforturile în munca pentru dezvoltarea, în către partidul nostru a problemei naţionale. (Aplauze furtunoase).
ritm susţinut, a bazei tehnico-materiale a socialismului. A-
ceâsfâ este chezăşia avîntului întregii economii naţionale, La' a 15-a aniversare a eliberării patriei de sub 'jugul! Dacă şi 'din partea forurilor conducătoare ale ţărilor
a' creşterii venitului naţional şi a ridicării continue a nive­ fascist, aveni imaginea unei societăţi în care se întăreşte occidentale şi îndeosebi ale S.U.A., Angliei şi Franţei se
lului de trai'al celor ce muncesc (Aplauze prelungite). t Í de zi unitatea întregului popor în jurul clasei muncitoa­ va manifesta ho’fârîrea de a duce în fapt o politică de
re şi ai partidului ei, al guvernului Republicii noastre bună înţelegere şi destindere internaţională, se vor crea
Este meritul istoric al clasei muncitoare de a se fi dove­ popularé. Această unitate a' poporului stă la baza tăriei de condiţiile în vederea asigurării unei' păci trainice în în­
dit promotorul consecvent al politicii de industrializare şi neînfrânt a statului democrat-popular, principalul instru­ treagă lume. Cele mai largi cercuri ale opiniei pîiblire
transformare socialistă a ţării, de â fi înfruntat cu abnega­ ment al clasei muncitoare în opera de construire a socia­ mondiale doresc arzător şi cer înfăptuirea infer astfel de
ţie lipsurile şi greutăţile începutului, de a fi dat întregului lismului şi de apărare a cuceririlor revoluţionare ale oa­
popor un înalt exemplu de eroism, de credinţă nestrămutată menilor muncii. (Aplauze, ovaţii prelungite). (Continuare în pag. IV.-â)
în partid, în cauza socialismului. (Aplauze furtunoase, pre­
lungite). Clasa muncitoare s-a dovedit demnă de glorioasele Pe baza realizărilor obţinute în toate ramurile economiei
ei tradiţii revoluţionare şi îşi îndeplineşte cu succes misiu­
naţionale» partidul nostru a păşit la elaborarea planului de
dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1960-1965 şi