Page 84 - 1959-08

Nr. 1451 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 4

g H a a gaaaagssggsaMn a s ^ ^ : a a BgBMBBBKBBBMaBBBaaaPHBBOlBCTBMBHBg g gBOBBa

IN V A LE A JIULUI Conferirea titlului Conferirea de ordine şi medalii
de „Erou al Muncii Socialiste66 ale Republicii Populare Romîne
Petroşani — oraşul minerilor în întrecerea socialistă, minerii
Văii Jiului — a îmbrăcat haină de aici au fost distinşi recent cu Pentru muncă devotată pe tă- Alexandru Codescu — maistru Nicolae Hudiţeanu — preşe­ ( Urmare din pag. S-a) Constantin Dumitrache; Anto-
de sărbătoare cu mult înainte drapelul de mină fruntaşă pe Va­ nache Hristache ; Nicolae Milita­
de 23 August. După zile plo­ lea Jiului. In coloana lor au tre­ rîmul construcţiei socialiste şi cazangiu la Atelierele C. F. R. dintele gospodăriei agricole co­ — rer------------------------------ rii ; Aurel Moga; Bucur Şchiopu;
ioase, soarele a răzbătut biruitor cut voioşi, alături de bătrînul Olteanu ; Cornel Onesou ; gene­ Paraschiva Scurtu.
perdeaua de nori învăluind cu miner Mihai Ştefan — care a ve­ rezultate deosebite obţinute an „Griviţa Roşie“-Bucureşti; lective „Filimon Sîrbu“, comu­ ral maior Ion Oprenea; Vasile
razele sale sutele de steaguri, nit să-şi arate recunoştinţa pen­ Patiliueţ ; Gherasim Popa ; Ion CL/lS/l 11-a, tovarăşilor:
lăcînd să strălucească decoraţi­ tru pensia sporită pe care a pri­ de an în producţie, pentru rea­ Ilie Trandafirescu — inginer na Gomana, regiunea Constanţa; Rachmuth; colonel Andrei Ro­ Aurel N. Bărglăzan; Mircea
ile prinse pe piepturile multor mit-o acum — minerul Rudolf man ; Constantin Sicarla t; gene­ Basarab ; Victor M. Cîrje ; Dina
mineri şi muncitori veniţi să par­ Koracsony, care a preluat re­ lizarea de însemnate economii metalurg la Uzinele de tractoa­ Maria Zidaru — preşedintele ral maior loan Şerb; Miron Cocea ; Tanţi Cocea ; Arta Flo-
ticipe la mitingul şi demonstra­ cent conducerea unei brigăzi cu Şerban ; colonel Serghie Sevcen- rescu ; George Ivaşcu ; Octav
ţia cu ocazia zilei de 23 August. rezultate mai slabe, minerii loan de materii prime şi materiale, re „Ernst Thälmann" —. Oraşul gospodăriei agricole colective co ; Barbu Solomon ; general lo- Livezeanu ; Gheorghe Mihoc ;
Cu toată mărimea sa, stadionul Miclea, Nicolae Moraru, ortacii ootenent Constantin Smirnov; Ludovic Negrea ; Mihail Râul ;
din Petroşani s-a dovedit neîn­ lui Gheorghe Drob. a Iui Emerik reducerea preţului de cost, îmbu­ Stalin ; „Steagul lui Lenin“, comuna general maior Stelian Staicu; Ion Stancu; Nicolae N. Stoia-
căpător pentru miile de mineri Csiki şi mulţi alţi mineri din Pavel Ţugui; Ene Ţurcanu; ge­ novici.
şi muncitori veniţi să manifeste Vulcanul renăscut cu 10 ani în nătăţirea continuă a calităţii pro. Ştefan Tripşa — maistru oţe- Păuleşti, regiunea Baia Mare. neral locotenent Alexandru Va-
pentru viaţa nouă, pentru îmbu­ urmă. sitiu ; Ilie Verdeţ. C L A S A 111-a, tovarăşilor:
nătăţirile aduse de partid şi gu­ duselor şi extinderea metodelor lar la Combinatul siderurgic In ziua de 21 august, în pre­ Viorica Bîrsan ; Vasile Costin ;
vern nivelului lor de trai, pen­ In rînduri nesfîrşite, în sune­ Ordinul „Steaua Marin loan ; Constantin Jerc.a ;
tru tot ce s-a făcut în Valea Jiu­ tul fanfarei şi sub faldurile su­ de muncă înaintate, Prezidiu; ,,Gh. Gheorghiu-Dej“ - Hunedoa­ zenţa conducătorilor partidului Nicolaie Limbau : Gheorghe Ni­
lui in ultimii 15 ani. telor de steaguri, au demonstrat Republicii Populare colae ; Constantin Pungă ; Floa­
delegaţii ale minerilor din cele­ Marii Adunări Naţionale a Re­ ra. ' ' ‘ şi guvernului, la Prezidiul Marii rea Rizea ; Nicolae I. Ştefănes-
Atitingul a fost deschis de to­ lalte exploatări ale Văii Jiului. Romîne“ c u ; Constantin Tudor.
varăşul G h e o rg h e Ş u te a , preşe­ Graficele şi panourile, purtate de publicii Populare Romîne a con­ Pentru muncă devotată pe tă- Adunări Naţionale, s-au înmînat
dintele comitetului executiv al ei vorbeau despre însemnatele C L A S A 11-a, tovarăşului: Tu- In numele Comitetului Central
sfatului popular raional, care a realizări obţinute în cinstea ma­ ferit titlul de „Erou a! Muncii rîmul construcţiei socialiste şi diploma de „Erou al Muncii So­ dor Arghezi. al Partidului Muncitoresc Romîn,
dat cuvîntul tovarăşului Ioati rii sărbători naţionale a poporu­ al guvernului Republicii Popu­
B a rn a , membru al C. C. al lui nosfru. Minerii petrileqi au Socialiste“ tovarăşilor: rezultate deosebite în întărirea cialiste“ din R. P. Romînă şi C L A S A U I-a, tovarăşilor: lare Romîne şi al Prezidiului
P.M.R., prim-secretar al Comi­ raportat că din abatajele lor au Sică Alexa.ndrescu ; Gorneliu Marii Adunări Naţionale, tova­
tetului raional de partid Petro­ dat în acest an peste plan 13.308 Vasile Benea — prim topitor economico-organizatorică a gos­ Medalia de Aur „Secera şi Cio­ Baba ; Ştefan Bălan ; Jules Ca- răşul Ion Gheorghe Maurer a
şani. După ce a făcut o amplă tone de cărbune, că au sporit la zaban ; Petru Dumitriu ; George adresat celor decoraţi urări de
expunere asupra actului istoric peste 1 ,0 2 0 tone pe post produc­ la Combinatul Metalurgic Re­ podăriilor agricole colective pe canul“, tovarăşilor cărora li s-a Georgescu ; Horia Hulubei; Ion succese şi spor la muncă în ac­
de la 23 August 1944, în care a tivitatea muncii, şi au economisit Jalea ; Mîhail Jora ; Duiliu Mar- tivitatea lor.
subliniat rolul hotărîtor al Parti­ mai bine de 650.000 lei. Colecti­ şiţa : care le conduc, pentru obţinerea conferit această înaltă distincţie. cu ; Zaharia Stancu.
dului Comunist din Romînia, to­ vul sectorului II de aici a pur­ Prin decrete ale Prezidiului
varăşul loan Barna a trecut în tat în mijlocul său înalta dis­ Gheorghe Belu — maistru dis- de recolte bogate şi sporirea nu­ Tovarăşul Ion Gheorghe A4au- C L A S A IV -a, tovarăşilor: Marii Adunări Naţionale au mai
revistă uriaşele realizări obţinute tincţie „Casca de aur a tehnicia­ Marin Preda ; Ferenc Szemler. fost decoraţi cu ordine şi meda­
de poporul nostru în cei 15 ani nului“, cucerită în întrecerea cu tilator la Rafinăria de petrol nr. mărului de animale, Prezidiul rer, preşedintele Prezidiului Ma­ lii ale Republicii Populare Ro­
de la eliberare, succesele obţi­ celelalte sectoare din Valea Jiu­ mîne 10977 persoane. /
nute pe calea înfăptuirii socia­ lui. I Ploeşti; Marii Adunări Naţionale a Re­ rii Adunări Naţionale, a felicitat
lismului în patria noastră. Refe- rău Petre; Udrea Ştefan; Ză-
rindu-se Ia dezvoltarea Văii Jiu­ In coloana minerilor de la Lu- Ana Boghină — ţesătoare la publicii Populare Romîne a con­ pe tovarăşii care au primit ti­ voianu Gheorghe; Cricoveanu
lui în anii următori lui 23 Au­ peni, au păşit alături de vetera­ Traian; Ardeleanu Arcadie ; Iri-
gust 1944, tovarăşul Barna a nii minei, minerii tineri ai L.u- „Industria Bumbacului B“-Bucu- ferit titlul de „Erou al Muncii tlul de „Erou al Muncii Socia­ mie loan ; Moraru Aurel; Lazăr
scos în evidenţă faptul că în a- peniului de azi, membrii brigăzi­ lo s if; Niculescu loan ; Suciu
ceşti ani au fost redeschise mi­ lor lui Ion Schianu, Petru Spînu, reşti ; Socialiste“ tovarăşilor: liste". Aurel ; Sîrbu lo a n ; Bălan Vi-
nele Lonea 1 şi II, Vulcan, s-a Vasile Feher şi mulţi alţi frun­ chente ; Trandafir Tănase ; Go-
construit noua mină Vulcan, au taşi ai luptei pentru mai mult !!il!lll!!l!llllll!!!llllllll!!ll!!!ll!illlll!ll||||||||||||||||||||!ll|j|!l|!||||l|||||||||||||||||||||||||||!l||||l!l!!i!nil!lll|l|||!UI|||||||||||||||||llll!||||||||||||l!!|l!! |||||||||||||||||!II!!HIIIIIIIIIII!IIIIII!IIIIIlll!l!l!lll!llllll!!l!llllll!l!!!l!lll!!lllllllllllllllll!lllll!llll!llt pîndeanu loan ; Coman Filip ;
fost lărgite şi dezvoltate celelal­ cărbune. Graficul minerilor de Bîrţan Iuliu ; Vizeşi M ihai; Pe-
te mine şi în special mina Lu- la Lonea a arătat că din minele Demonstraţia oamenilor muncii din oraşul Deva trinca loan ; Karpinetz Gheor­
peni. Drept recunoştinţă minerii lor, redeschise în anii puterii ghe ; Matzuga Francise; Gaşo-
au extras numai în acest an mai populare, au extras peste plan „Ordinul Muncii“ tă Ilie; Gaşpar Francise; Blă-
bine de 43.000 tone-cărbune pes­ 13.001 tone de cărbune şi au e- jan Leontin ; Chiciudeanu loan ;
te plan, au sporit cu circa 30 la conomisit peste 900.000 lei. Suc­ CLASA l-a , tovarăşilor: Mărgineam; lo a n ; Fărc.aş Va­
sută productivitatea muncii faţă cese de seamă au raportat şi de­ sile ; Dikoi Ştefan ; Banei!! An­
de cea obţinută în 1955, cons­ legaţiile minerilor de la Urfcani ¦ir ton ; Angliei Gheorghe; Mihai
tructorii au pus la dispoziţia mi­ şi Aninoasa. Şt. Mihai; Priplata Rudolf; Po-
nerilor în acest an 500 de apar­ Vineri, 2 ! august a avut loc deleanu Remus ; Manaţe loan ;
tamente în blocuri şi numeroase Constructorii au purtat în mij­ la Sfatul popular regional Hu­ Vlad Serafim; Vîrtei Sim ion;
aşezăminte social-culturale. To­ locul lor un grafic care arăta că nedoara, festivitatea înmînării Ivaşcu Stelian ; Zamora Nico­
varăşul loan Barna a subliniat în acest an ei au pus la dispozi­ decoraţiilor, conferite de Prezi­ lae ; Paşuth losif ; Popa loan :
că pentru a contribui cu toate ţia minerilor 500 de aparta­ diul Marii Adunări Naţionale a Gramă V asile; Danciu Petru:
forţele (a consolidarea recentelor mente noi. Metalurgiştii de Ia Republicii Populare Romîne, cu Zudor Gheorghe; Vlăd loan;
măsuri luate de partid şi guvern U.R.U.M.P., ceferiştii, muncitorii prilejul celei de-a 15-a aniversări Ferenrz Arpad ; Radovici loan ;
pentru creşterea nivelului de trai din industria locală, din comer­ a eliberării Romîniei de sub ju­ Bera Anton; laeob Alexandru;
al oamenilor muncii, minerii şi ţul de stat şi din celelalte între­ gul fascist, unor activişti de Alexandru Mircea ; Bîrlea Tra­
ceilalţi muncitori din raionul prinderi ale raionului, au rapor­ partid, de stat, muncitori, ţărani ian ; Bac.nef Iordan ; Bîrsan Au­
Petroşani s-au angajat să obţi­ tat de asemenea că şi-au înde­ muncitori şi cadre din economie. rel;. Cidea losif; Csos Ludovic:
nă în acest an economii supli­ plinit şi depăşit sarcinile de plan Caramalis Teodor; Zăvălaş
mentare la preţul de cost de cel şi angajamentele în întrecere. S-au conferit: Vasile : Zlătior loan ; Văzdău-
puţin 30 milioane lei. ţean V asile; Nojogan Alexan­
Cu îndelungi aplauze a fost Ordinul „Steaua dru ; Nemet Emil ; David Vladi-
După miting a urmat, o uriaşă întîmpinat colectivul Teatrului de m ir; Enoiu Constantin ; Malan-
demonstraţie deschisă de gărzi­ stat, impunătoare creaţie cultu­ Republicii Populare cea Teodor; Koty Emeric; Ram-
le muncitoreşti, strajă neclintită rală a ultimilor 10 ani. Pe "un ba Mircea ; Covaliov Cornel ;
în apărarea cuceririlor poporului car alegoric, artiştii din Petro­ R om îne“ Băcăniei Rem us; Ardeleanu
nostru. In rîndurMe lor au păşit şani au evocat o semnificativă loan; Covaci Dominic: Vasiu
cu arma în mînă cei mai buni scenă din piesa „Ultimul mesaj“ C L A S A V -a , tovarăşilor: Cer- Teodor ; Ciocoiu Gheorghe ; Lu-
muncitori din raion. de Laurenfiu Fulga, prezentată vencovici Andrei; Balazs Ru­ ca Gheorghe : Popa Şerban ;
în premieră în cinstea zilei de dolf ; Ardeleanu loan ; Pleşa E- Acs lo s if; Bekeş lo s if; Orşa
In fruntea demonstraţiei oame­ 23 August. m il; Bou reanu Ştefan ; Marcu Adatn; Obrejan Mihai; Dan
nilor muncii a manifestat masiva Nicolae; Homoşteanu Gheorghe. Ilie; Roşea Nicodim; Vasu Va­
delegaţie a minerilor de la Vul­ După manifestaţie, pînă seara sile; Ghişerău Ilie; Dolyotă
can. Pentru succesele obţinute tîrziu, a avut loc o frumoasă ser­ Ordinul „23 August“ Constantin şi alţii.
bare cîmpenească.
C L A S A IV -a , tovarăşilor : La-
(iH. DUA11TRESCU zăr D avid; Druker Adolf.

C L A S A V -a , tovarăşilor: Bo-
tici Sabin ; Fehervary Dezideriu;
Gorsa loan ; Dubovschi P a u l;
Mureşan Teodor; Moga Ioaehim;
Cogan Alexandru; Ţogoie Du­
mitru ; Suluţiu Alexandru; Ma-
nughevici Emanoil; Suder Wi-
liam ; Vascul Dumitru ; Iancu
Andrei.

Coloana demonstranţilor „Ordinul Muncii“

C L A S A Il-a , tovarăşului: Ţi-
goreanu loan.

C L A S A Ill-a , tovarăşilor:
Ciuceanu Sanda ; Supureanu
Vasile ; Lăsconi Mircea ; Tincu
Gheorghe ; Rusu Romulus; Ţî-

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX%XÂOÎX%XXXK%XXXXXXXXXXXXXX30<XXXXXXXXXXS3COÎXÎ0CÎOOOÎXX3OO0CXXXXXX3O00<XX5D0OîXXXXXXX X3000CCCOCXXX5CO O^LL»G O O JQ OO O G O OO O G OO CXÎCO O O OO O O OO COO C5000CO OC»X XX X X XX X X X XX X »

E x p u n e r e a f ă c u t ă de t o v a r ă ş u l Gh . G h e o r g h i u ~ D ej

¦r (Urmare din pag. 2-a) mai insistent cerinţa ca declaraţiile cu privire la intenţii Tovarăşi deputaţi, crete ale ţării noastre, folosind inepuizabila experienţă a

înţelegeri şl îşi exprimă convingerea că odată ce ea a fost pacifice, care se fac auzite în ultima vreme din partea re­ Călăuzindu-se în permanenţă dc principiile coexistenţei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, studiind experi­
posibilă în timpul războiului antihitlerist, chezăşuind eli­
berarea omenirii de pericolul robiei fasciste, o astfel de prezentanţilor autorizaţi ai ţârilor occidentale — şi care în paşnice, R. P. Romînă militează activ pentru slăbirea în­ enţa mişcării comuniste internaţionale, partidul nostru a
înţelegere este pe deplin posibilă şi imperios necesară şi
în actualele condiţii internaţionale. sine reprezintă un element pozitiv — să fie urmate de fapte cordării internaţionale, pentru dezvoltarea colaborării şi ştiut să dea răspuns problemelor complexe ce s-au ivit în

Poporul romîn salută călduros apropiatul schimb de vi­ concrete, inclusiv lichidarea bazelor militare pe teritorii prieteniei între popoare. In spiritul acestei politici, noi acor­ lupta pentru instaurarea puterii celor ce muncesc, a orga­
zite între conducătorii guvernelor U.R.S.S. şi S.U.A., Ni-
kita Sergheevici Hruşciov şi Dwight Eisenlfower. Acesle străine. dăm o mare atenţie îmbunătăţirii relaţiilor cu ţările si­ nizat şi mobilizat forţele poporului pentru construirea orîn-
întîlniri, privite în toate ţările lumii ca unul din cele mai
importante evenimente ale vieţii internaţionale, pot crea La aproape 15 ani de la terminarea războiului, în Eu­ tuate în regiunile geografice apropiate ţării noastre. Acea­ duirii noi, socialiste. Unitatea şi coeziunea rîndurilor sale,
temelia stabilirii unei mai bune înţelegeri între cele mai
mari puteri ale lumii, U.R.S.S. şi S.U.A., ceea ce ar juca ropa mai continuă să existe rămăşiţe ale stării de război. sta îşi găseşte expresie în repetatele propuneri ale guvernului legăturile indisolubile cu masele largi ale poporului, i-au
un mare rol pozitiv în ansamblul relaţiilor între state. O-
pinia publică din toate ţările vede în contactele personale Aceasta se referă în primul rînd lp Germania. Menţinerea romîn privind crearea unei largi colaborări interbalcanice, în dat partidului o tărie de neînvins. Fiecare din victoriile ob-
dintre conducătorii de state un mijloc important de netezire
a drumului spre bună înţelegere între popoare. (Aplauze ocupaţiei în Berlinul occidental, refacerea •Wehrmachtului recenta noastră propunere de a se convoca o conferinţă a ţinute a făcut să crească încrederea în regimul democrat-
puternice).
şi alimentarea spiritului revanşard în Germania occiden­ ţărilor din Balcani în cadrul căreia, între altele, să se exa­ popular a oamenilor muncii, care s-au convins prin propria
Desigur nu ne închipuim că problemele litigioase care
s-au acumulat după cel de-al doilea război mondial ar pu­ tală, hotărîrea S.U.A. de a înzestra Germania occidentală mineze şi să se adopte'un Tratat de înţelegere şi securi­ experienţă de justeţea drumului pe care-i conduce partidul,
tea fi soluţionate dintr-odată. Propunerile constructive făcu­
te de Uniunea Sovietică puterilor occidentale, inclusiv cele cu armament nuclear sînt în mod justificat considerate de tate colectivă a regiunii balcanice, cu garanţia marilor pu­ de justeţea politicii sale.
prezentate la Conferinţa Vie la Geneva a miniştrilor de Ex­
terne, urmăresc tocmai scopul de a înlesni realizarea unor opinia publică mondială drept sursa principală a încordării teri. Pînă acum dintre marile puteri numai U.R.S.S. şi-a Făcînd bilanţul celor 15 ani ce s-au scurs de Ia elibe­
acorduri. Dacă şl din partea puterilor occidentale va exista
dorinţa sinceră de a găsi soluţii reciproc acceptabile, cau­ şi primejdiei de război în Europa. Lichidarea ocupaţiei Ber­ exprimat acordul de a da astfel de garanţii. Convins de rare, poporul nostru resimte o bucurie şi o mîndrie îndrep­
zele încordării şi neîncrederii în relaţiile dintre state vor
puiea fi pas cu pas lichidate. linului occidental ar fi un element important pentru destin­ jusieţea propunerilor făcute, guvernul romîn va continua să tăţită. In orice domeniu ne-am arunca privirile, vedem pro­

Recentele tratative în problema încetării experienţelor cu derea internaţională. militeze neobosit pentru traducerea lor în viaţă, în intere­ funde schimbări înnoitoare. Sub conducerea partidului oa­
armele nucleare au vădit o anumită apropiere între'puncte-
le de vedere ale celor două părţi. O hotărîre comună pri­ Problemele vitale ale poporului german trebuie rezolvate sul tuturor popoarelor din Balcani, al păcii şi securităţii ge­ menii muncii merg cu hotărîre înainte pe drumul socialis­
vind renunţarea la astfel de experienţe ar fi o contribuţie
de mare valoare la stabilirea unui climat de încredere în de către germani înşişi, în interesul dezvoltării democratice nerale. (Aplauze puternice). mului, muncind cu entuziasm pentru întărirea continuă a

relaţiile dintre state şi ar putea constitui un punct de ple­ o Germaniei, în interesul păcii şi securităţii generale. Aşa Ca şi celelalte ţări ale lagărului socialist, ţara noastră puterii populare, a alianţei între clasa muncitoare şi ţără­
care pentru crearea unor zone denuclearizate, interzicerea
armelor atomice şi reducerea armamentelor. cum s-a vădit şi la Conferinţa miniştrilor de Externe de la acordă o mare atenţie dezvoltării schimburilor comerciale şi nimea muncitoare — temelia regimului democrat-popular,

Unul din factorii încordării în lumea contemporană şi în­ Geneva, rezolvarea problemei germane este cu putinţă nu­ culturale internaţionale, fără stavile şi discriminări artifi­ pentru înflorirea patriei, pentru bunăstarea şi fericirea po­
deosebi în Europa îl constituie menţinerea de către S.U.A.
de baze militare în alte ţări. Existenţa acestor baze nu mai pornindu-se de la recunoaşterea existenţei a două state ciale — ca factor care contribuie la statornicirea încrederii porului ! (Aplauze furtunoase, prelungite).
poate să nu provoace îngrijorarea legitimă a acelor state
împotriva cărora sînt ele îndreptate. Atît popoarele ţărilor germane cu regimuri sociale diferite. în relaţiile dintre state, la întărirea păcii şi la progresul In încheiere, tovarăşi deputaţi şi deputate, îngăduiţi-mi ca
pe teritoriul cărora sînt instalate bazele militare, cit şi
popoarele iubitoare de pace din toată lumea exprimă tot O bază constructivă pentru încheierea tratatului de pace popoarelor. în numele Comitetului Central al Partidului A4uncitore.sc

cu Germania oferă propunerile Republicii Democrate Ger­ Poporul romîn, care a cunoscut odinioară înrobirea stră­ Romîn, a! guvernului Republicii Populare Romîne şi al Pre­

mane sprijinite de U.R.S.S. şi de celelalte ţări ale lagăru­ ină şi şi-a cucerit cu grele sacrificii propria sa independenţă zidiului Marii Adunări Naţionale să vă felicit cu prilejul

lui socialist. şi suveranitate, nutreşte o caldă simpatie şi solidaritate marii sărbători naţionale a poporului nostru, pe dumnea­

Evoluţia situaţiei internaţionale către destinderea atît dc faţă de popoarele Asiei şi Africii care luptă pentru apăra­ voastră şi prin dumneavoastră pe oamenii muncii ai căror

dorită de omenire stîrneşte furia cercurilor imperialiste care rea şi consolidarea independenţei lor naţionale, pentru pro­ reprezentanţi sînteţi. (Aplauze prelungite).

promovează politica de pe poziţii de forjă şi caută să între­ gres economic, ca şi faţă de popoarele care luptă pentru Trăiască 23 August, ziua eliberării patriei noastre scumpe!

ţină focare de nelinişte în diferite părţi ale lumii. Duşmanii eliberarea din jugul colonial. (Aplauze). (Urale, ovaţii).

socialismului şi păcii privesc scrîşnind din dinţi creşterea Trecînd pragul celui de-a'l 16-lea an al vieţii sale libere, Trăiască poporul nostru muncitor, constructor al socia­

forţelor mondiale ale păcii, minunatele succese'economice, poporul nostru este hotărît să-şi consacre toate eforturile lismului ! (Aplauze, urale prelungite).

tehnico-ştiinţifice, social-culturale ale ţărilor socialiste. Dar sale luptei pentru ţelurile păcii şi progresului, scumpe ome­ Trăiască prietenia de nezdruncinat dintre poporul romin

viaţa osîndeşte la eşec pe cei care se cramponează de poli­ nirii întregi. In epoca noastră, în care omul cucereşte cos­ şi marele popor sovietic ! (Urale şi ovaţii prelungite).

tica războiului rece şi a încordării internaţionale. mosul, el poate să devină stăpîn pe destinele sale áki, pe Trăi ască şi să se întărească prietenia dintre poporul nos­

Acest curs al evenimentelor, care provoacă panică în rîn- globul pămîntesc, să înlăture războiul din viaţa omenirii, tru şi celelalte popoare care construiesc socialismul ! (Urale,

dul diverşilor pescuitori în apele tulburi ale încordării, dis­ să-şi impună voinţa de a statornici pacea trainică în lume. aplauze).

place şi rămăşiţelor claselor exploatatoare naufragiate de la (Aplauze furtunoase). Trăiască lagărul socialismului în frunte cu Uniunea So­

putere, transfugilor care trăiesc din pomenile reacţiunii in­ Poporul romîn este conştient că realizările sale au fost vietică ! (Urale, aplauze prelungite).

ternaţionale. Este dc înţeles demoralizarea si deznădejdea cu putinţă datorită faptului că el are în fruntea sa un con­ Trăiască pacea în întreaga lume! (Urale, apluaze furtu­

acestora — precum se vede, rugăciunile înălţate de ei la ducător încercat, Partidul Muncitoresc Romîn. (Aplauze fur­ noase, prelungite).

ceruri dau rezultate contrarii celor scontate, iar aici pe pă- tunoase, ovaţii). Călăuzindu-se după învăţătura marxist-le- ( în tr e a g a a s is te n tă se ridică în p icio a re şi a p la u d ă fu r ­

niînt mersul istoriei nu vrea să se împiedice de cioturi ! ninistă şi aplicînd-o creator potrivit condiţiilor istorice con­ tu n o s. O v a ţiile şi u ratele ră su n ă în d e lu n g ).