Page 85 - 1959-08

Nr. 1452
yfi&SkJUfC v ítíís
^ 0 0 0 0 0 < X X > 0 0 < ? S X > < X K X > C > < > < > < > < > < X > < X > < > < X X > < X > 0 0 < X > C '0 0 < > > 0 < > 0 0 0 0 0 < > < X K > 0 0 0 < > 0 0 < X > < > < > < X > X X > 0 0 0 O O O O O O O O O o o > C K > < X X X > < X > 0 < > < X X X > < X X X > < > < > < X > 0 < X X X > 0 < ^ C > 0 0 C > < X K > < > < > < > 0 0 < > 0 V 0 0 < K > O O O C K X X X > < X X > O V O O O O > 0 0 0 0 < X > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < K OOCXXXysOQOOQOQ
Delegaşi Hunedoarei
Sînt mulţi solii tineretului ora­
şului Hunedoara: 100 de dele­
gaţi şi 100 de invitaţi. Dar la
cantonamentul lor — şcoala me­
die „Decebal“ — nu mai e ni­
meni. Unde să-i găseşti ? Atară
e soare, cîntec, muzică, dans,
sport. Oraşul, ca niciodată, şi-a
pus hainele cele mai frumoase.
Peste tot steaguri, steguleţe,
flori; verdeaţă. Peste tot baloa­
ne de toate culorile, lozinci, ta­
blouri. Oamenii de la mic la
mare. tînâr ori vîrstnic, au Inun­
dat străzile. Atmosferă sărbăto­
rească peste tot. Gea de-a 15-a
aniversare a eliberării patriei de
sub jugul fascist, sărbătoarea
cea mai mare a poporului nos­
tru, dragă tuturor celor ce mun­
cesc, şi festivalul regional, în­ ile de cocs şi cu Stelian Tăgîrţâ,
drăgit deopotrivă de tineri şi bă- primtopitor la furnalul tineretu­
trîni. se contopesc Tn iureşul ne­ lui. Discuţiile lor sînt înflăcăra­
stăvilit al bucuriei, al dragostei te. Festivalul îi entuziasmează.
pentru partid, al încrederii în vi­ Grupul tinerilor din Hunedoa­
itorul tot mai fericit.
Oraşul Deva, oraşul Festiva­
lului regional, tresaltă prin zeci
de mii de inimi, cîntă prin mii
de delegaţi şi invitaţi. Unde să-i cultural din Berghin, Tiberiu
găseşti în această mulţime entu­ Pascu, maistru la oţelăria Mar­
ziastă pe solii tineretului hune-
dorean ?
A, iată-i pe tovarăşii Anton
Roşea şi Petru Verbuncu, doi
dintre conducătorii tinerilor hu­
nedoreni veniţi la festival. Sînt
veseli, vorbesc tare :
— Totu-i în ordine, zici ?
— întocmai. Tinerii noştri,
aşa cum i-am sfătuit, au îmgîn-
zit oraşul. La cele patru estrade,
pe stadionul „Getate“, la tere­ mentează legămîntul de a apăra
nurile de volei. După preferinţe. viaţa nouă şi liberă, pacea, ti­
La ora 18 ne întîlnim la canto­ nereţea fericiTă.
-sisas'-
Mezinul din Răcătău
Să cobori din satul Răcătău,
rafonul Orăştie pentru a parti­
cipa Ia festivalul regional al ti­
neretului e o mare cinste. For­
maţia de fluieraşi din satul res­
pectiv s-a bucurat de această
cinste, iar componenţii ei, în
frunte cu deputatul Ioan Cibian,
instructor al formaţiei, au venit
Ia marea sărbătoare cu multă
încredere şi bucurie. Cel mai
mult s-a bucurat, însă, Sabin
Stănilă, cel mai tînăr membru al
formaţiei. De sub pălărioara-i
neagră, privirea sa de copil (are
13 ani) emana atîta entuziasm
şi fericire îneît este suficient să-i
pfiveşti ochii căprui pentru ă-ţi
da seama că puştiul e uimit de
tot ce se petrece în jurul său.
Pe scenele estradelor, Sabin
Stănilă s-a regăsit repede. Aici,
în faţa miilor de oameni, a de­
monstrat el că n-a venit la fes­
tival numai ca să privească şi
să asculte pe alţii. A scos din
„şerpar“, atunci cînd i-a venit
rîndul în program, fluiera mi­
nusculă şi cu o pricepere dem­
nă de invidiat, degetele-i mă-
-eesas
Tineri colectivişti
y \ / \ /* V \ y * v y V \ / V '\ / \ / V
Locuitorii oraşului D eva şi
toţi oaspeţii g ă zd u iţi aici pen­
tru a participa la festiva l, au
petrecut dum inică o zi fru­
m oasă, bogată în program e
artistice, prezentate, de tine­
rele talente din regiune. P ro­
gram ul prezentat de brigada
artistică din com una Daia,
raionul Sebeş, vorbea despre
m unca de transform are so­
cialistă a agriculturii în co­
m ună, despre viaţa fericită a
colectiviştilor.
Cei care au adus pe scenă
aceste fragm ente din viaţa
D ăienilor, au fost tinerii co­
lectivişti din Daia, cărora
scena le-a d even it la fel de
dragă ca şi colectiva în
care lucrează. P rintre ei, spec­
tatorii au cunoscut-o pe tînă-
ra solistă Raveca Vasiu, una
din tre cele m ai harnice colec­
tiviste. Ecoul vocii ei răsuna
pînă departe p este m ulp'm ea
a d u n a tă în fa ţa e s tr ă z ii. As-
cultînd-o cum cîntă, parcă o
vedeai pe această fetişcană,
W V “v / W \ / S .'\ / \ ^ '\ / ^ W N / ' - .A / V S W , / ' / v W v V W \ , ' / v V / ' / v W A A / W W
i»»MBW«5aaa«Ba9^^ DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 5
ma
fcOWS^^ÁfcCAiÍÁ/JL
PRELUDIUL FES TIVA LU LU I In fata unei estrade
nament. Ştii, pentru retragerea Sîm bătă seara. In oraşul Deva totul este o val regional. Ş i străzile au răsunat de cîntec ş i , Gît ţine piaţa din faţa Sfatu­ Mulţimea îi petrece cu aplauze.-
gu torţe şi pentru... carnaval. lui popular regional numai ti­ Locul lor este luat de un cor.
>feerie. L u m in a t ca z iu a , îm p o d o b ită fie c a re clă- voie bună. Im nul F.M .T.D ., cîntece de luptă a le { neri. Fete şi băieţi din toate col­ Gorul clubului minier din Vul­
— Hai să-i vedem. ţurile regiunii s-au adunat aici can. Dirijorul dă tonul şi cîn­
Pornesc împreună. In faţa 'd ire cu ste a g u ri roşii şi tricolore, cu flo ri la clasei m uncitoare, m elodii populare ro m în eşti,, să admire frumuseţea GÎntecelor tecul începe. Glipă solemnă. So
unei estrade, se întîlnesc cu elec­ se a u ze a u d in to a te p ă rţile . F r e a m ă tu l n u a< şi dansurilor populare ale for­ cîntă Imnul F.M.T.D. Minerii
tricianul Nicolae Roman de la >g e a m u r i, lo z in c i ş i ta b lo u rile c o n d u c ă to rilo r p a r ­ contenit ore întregi. Coloană după coloană, m ii, maţiilor artistice de amatori. Di­ Florian Madona, Ioan Ghistol,
fabrica de aglomerare şî cu fuzoare puternice împrăştie me­ tîmplarul Emil Pîs, funcţionara
Trandafir Voicu, secretarul comi­ tid u lu i şi guvernului nostru, oraşul Deva părea de tineri, au făcut o m anifestare entuziastă. lodiile pînă departe în oraş. Din Ioana Tilici, toţi coriştii, privesc
tetului U.T.M. de la oţelării. )a fi aidom a unui basm . A şa s-a îm brăcat p en ­ P e tortuare circulaţia s-a oprit. R opote de a- cînd în cînd, aplauze prelungite ţintă la dirijor. Vocile lor se mo­
— Gum vă place festivalul ? tr u a întîm pina ziua de 23 A ugust, cea m ai ma- răsplătesc pe cei ce în această delează după voinţa acestuia.-
— Minunat tovarăşe Roşea. \re sărbătoare naţională a poporului nostru şi plauze răspundeau entuziasm ului tineresc al » zi de 23 August, participă cu
Nici nu credeam că va fi aşa de [pentru a întîm pina una din sărbătorile devenite delegaţilor ven iţi la festiva l din toate colţurile i cîntecul şi dansul, la marea săr­ Se cîntă apoi marşul „Gîn-
frumos. Priviţi numai dansatorii bătoare a eliberării patriei şi la taţi mineri“, „Cîntecul de pace“
aceştia. Spirt nu altă... Jradiţionale tineretului — F estivalul regional. regiunii, din Valea Jiului, H unedoara, B rad,' festivalul regional al tineretului. a lui Şostacovici, cîntecul popu­
Privesc toţi dansul „GăTuşeni" Alba, etc. M iile de tineri ven iţi ta festiv a l au lar „Vino Leano“. Gorul mine­
executat de tinerii din Romos. In jurul orei 20, străzile au fost inundate de m anifestat pentru tinereţe, pentru pace. Scena trepidează în iureşul rilor din Vulcan, care a ocupat
Admiră, aplaudă. împreună por­ coloane de tineri. D inspre gară, m ii de băieţi unei învîrtite din raionul Petro­ locul III la faza regională a ce­
nesc mai departe. La o altă es­ işi fete se revărsau spre centrul oraşului. Erau Aşa au fost prim ele ore care au marcat în­ şani. 12 perechi de dansatori, în­ lui de al V-leă concurs al echi--
tradă li se alătură Anghel Ră- lid e le g a ţii p a r tic ip a n ţi ta cel d e -a l I ll- le a F e sti- ceputul festiv a lu lu i; un im presionant preludiu. eîntă privirile celor din faţa es­ pelor artistice de amatori, este
dulescu, primîrioălzitor la bateri­ tradei. Ritm vioi, figuri măiestrit apreciat şi aici, pe aceasTa es­
Frai fi î D ra ia (Jn cîmp viu de maci, executate, schimburi de formaţu tradă a festivalului şi răsplătit
repetate, apoi aplauze. Specta­ cu aplauze multe.
Manifestările cultural-artistice din sînt oameni dintr-o bucată. După ore­ albăstrele... torii aplaudă puternic pe inimo­
cadrul celui de-al 111-lea festival regio­ le de muncă în uzină, îi întîlneşti la şii dansatori. Şi firesc, se în ­ Succes are şi formaţia de es­
nal al tineretului au început. Pe es­ club studiind şi pregătind cu grijă Verdele gazonului de pe sta­ treabă de unde sînt. Ga' un me­ tradă a cooperativei meşteşugă­
trada nr. 4, formaţiile cultural-artistice programul brigăzii. Strădania depusă, dionul „Getatea“ îneîntă priviri­ saj, se transmite din tînăr în tî­ reşti „Jiul“ din Petroşani, care
îşi arată, în faţa unui public nume­ munca neobosită de multe .zile pentru le celor cîteva sute de spectatori năr: „Sînt dansatorii clubului evoluează acum. Şoferul Ioan
ros şi entuziast, măiestria lor, rodul pregătirea unui program bogat şi va- veniţi să urmărească întrecerile minier din Lupeni“. Aprecierile Marton cîntă o melodie de mu­
muncii neobosite pe tărîmui activităţii nat, le-a fost din plin răsplătită. In sportive. Din marginea terenului, sînt unanime: zică uşoară, mecanicul Toii Gus-
culturale. treaga brigadă s-a bucurat de succes la o comandă scurtă, aproape tav. un cihteo popular. Dansul
300 tineri constructori hunedo­ — Frumos mai joacă tinerii ţigănesc în care Constantin Oor-
ra se măreşte mereu. Laboran­ Pe estradă îşi face apariţia brigadă De multă apreciere s-a bucurat dan reni, îmbrăcaţi în tricouri şi chi­ aceştia 1 noian, zincograf şi croitoreasă)
tele Ana Bălănescu şi Eli za Gîr- artistică de agitaţie de la uzina ^Vic­ sul ţigănesc, interpretat cu multă mă loţi albi. au inundat stadionul. Ioana Baban, sînt animatorii,-
s-tea sînt găsite la teatrul de toria" Călan. Prezentatorul, tov. Avi- iestrie de membrii acestei brigăzi. Me Gu mişcări ritmice au executat Mulţi vor să-i cunoască, să smulg celor de faţă exclamaţii
vară admirînd corul căminului salon Bocan, secretarul Comitetului rită laude tov. Parascbiva Oprean, la' un ansamblu de gimnastică. Se stea de vorbă cu ei. Desigur, de admiraţie.
U.T.M., anunţă: tovarăşul Gheorgtie borantă, Elena Negoie, funcţionară şi aflau printre tinerii sportivi con­ unii nu reuşesc. Aglomeraţia
Draia, solistul brigăzii noastre va in­ Gheorghe Safta laborant, cîl şi între­ structori fruntaşi în muncă: Ri- este mare. Alţii însă, da. Fac Pe estradă se perindă apoi
terpreta cîntecul „Lelişoară merghişe gul colectiv al brigăzii. chard Somoli, Petru Coroiu, cunoştinţă cu ajutorul de alte şi alte formaţii. Brigăzi ar­
înaltă". După interpretarea cîntecului, Gheorghe Bodor. Ioan Scheatz, miner Ioan luşan, cu e- tistice de agitaţie, coruri', echi­
solistul a fost viu aplaudat şi bisat. Fraţilor Draia, care au împletit strîns Gonstantin~Stan, Marius Simio- lectricianul Matei Bela, cu pe de dansuri, fluieraşi, recita­
tin nr. 1, este găsit asistînd la Sînt interpretate apoi cîntecele: „M-a munca din producţie cu activitatea cul- nescu şi alţii. Printre tinerele"e- lăcătuşul .Gheorghe Ghiţă, cu tori. solişti vocali şi instrumen­
meciul de volei dintre formaţiile trimis mama pe sate", „Cîtă boală are tural-artistică, cît şi celorlalţi membri leve se aflau fruntaşele la învă­ fetele Valorica Ciorvaş, Elena tişti. O adevărată paradă a artei
oraşelor Deva şi Alba Tulia... Se mîndra", „Du-te dor şi iară vină“, şi ai brigăzii, le dorim să obţină şi îri ţătură Mihaela Marta, Sonia Toader, Cristina Bîrsan şi poa­ populare. Si care mai de care
alătură apoi alţii şi alţii: oţela- „Momiri ănesc“. După fiecare cîntec viitor noi succese în activitatea lor Bîrţan, Emilia Biscaru, Ecateri- te chiar şi cu instructorul echi­ vor să fie cei mai admiraţi. Ti­
ri, furnalişti, laminatori, con­ aplauze furtunoase. de muncitori şi artişti amatori. na Cazac, Rodica Munteanu, Fe- pei de dansuri, Dumitru Viloai- nerii delegaţi, tinerii din oraşul
structori... licia Elin şi altele. ca. Toţi fruntaşi în muncă şi Deva, toti spectatorii. împart cu
Să facem acum cunoştinţă cu cîţiva neîntrecuţi dansatori. dărnicie anlatize, semn că dansu­
din membrii acestei brigăzi: Toma şi rile şi cîntecele, că veselia, în­
Tinerii hunedoreni, leagă prie­ Dar iată că jocul a luat sfîr­ tregul festival, sînt pe placul lor.
tenii întrş ei, prietenii cu tinerii Gheorghe Draia, sînt fraţi. Primul este şit. Dansatorii părăsesc estrada.
din alte părţi ale regiunii. Se
strîng puterniG mîinile. Şi-n a- electrician şi responsabilul brigăzii ar­
ceste strîngeri de mînă se ci­
tistice de agitaţie, al doilea este ter-
motehnician şi solistul brigăzii. Amân­ Seară de carnaval
doi sînt fruntaşi în muncă şi în acti­
vitatea culturală. Secţiile în oare lu­
crează ei şi-au îndeplinit şi depăşit
cu mult angajamentele luate în -cinstea
zilei de 23 August. M anifestările artistice de pe Pe cer, lum ina proiectoarelor A fost o seară deosebit de
estradele oraşului Deva au în­
Toma este candidat de partid. Gheor- cetat; Pe toate străzile şi în spe­ brăzda întunericul, iar m iile de frum oasă, o seară în care cîn-
ghe e numai utemist. Dar amîndoi cial pe strada Dr. P etru G roza. seîntei m ulticolore ale .jocurilor, tecul, jocul şi vota bună au con-
este u n frea m ă t d eo seb it. O a-
ftuenţâ de oam eni. In m od deo­ de artificii îneînta ochiul. tinuat pînă noaptea tîrziu.
sebit tinerii înviorează totul.
-M -
D eodată, dinspre locul unde
runte au fremătat învîrtite şi ha- a fo st instalată tribuna oficiată, Unul din sutele de delegaţi
ţegane, de-ţi era mai mare dra­ s-au auzit acordurile m uzicii
gul să-I asculţi. N-a priceput el IN TRIBUNĂ care intona un m arş. Cu torţe Ca în zilele acestea, oraşul Deva întîmpina ziua eliberării patriei şi
chiar atît de bine ce anume-i de în m îini, tinerii d eleg a ţi la fe s­ n-a fremătat niciodată. Din Valea cel de-al Ill-lea festival al tinere­
făcut atunci cînd lumea strigă OOOOOOOOOCXl&OOOo OOOO'. o o o o o o o o o o o o o o o o o o tival se îndreptau spre parcul Jiului, de la Hunedoara, din Do- tului. Vorbeşte despre minunata
„bis“, dar s-a dumirit de îndată „Filim on Sirbti“. In fruntea co­ bra şi din Poiana, de pe toate pla­ viaţă a minerilor din Valea Jiului,
cînd ortacii lui din echipă I-au S i IP IE S C E N Ă loanei, Făt Frum os cu Ileana iurile regiunii, mii de tineri au ve­ odinioară Valea plîngerii, despre
împins uşurel înaintea lor, ca C osînzeana călare pe calul lor nit să sărbătorească festivalul re­ oameni şi despre faptele lor.
„să-i mai zică una". Şi-a mai Coloane nesfîrşite de demon­ găzii artistice de agitaţie din alb, cei trei m uşchetari şi apoi... gional al tineretului. Minaţi de
zis Sabin din Răcătău una, şi stranţi se îndreaptă spre impu­ gospodăria colectivă Pricaz. sute de tineri, unii m ascaţi alţii gînduri pline de recunoştinţă faţă „Eu, caut să răspund aşa cum
încă una, iar spectatorii, f-au nătoarea tribună. Străzile dr. nem ascaţi. A început astfel in­ de partidul nostru drag, tinerii au se cuvine grijii pe oare partidul
Petru Groza, Lemn, Avram Ian- La teatrul de vară, băncile e- teresanta m anifestare din cadrul venit la festival să cînte, să joace... ne-o poartă. Dau cărbune peste
răsplătit cu aplauze îndelungate. cu, Piaţa Unirii, în general toa­ rau ocupate pînă la ultimul loc. festivalului, carnavalul. Toţi sînt fericiţi şi feţele lor plan, în flecare lună".
te străzile oraşului, freamătă de radiază de bucurie. Dar, parcă mai
— Täte mi-or plăcut aici la miile de oameni ai muncii, Ti­ După mai multe formaţii ar­ S-a cîntat şi s-a dansat. In ­ fericit decît toţi e în această zi Tinerii au mai aflat de la alţi
Deva; şi felul cum am fost pri­ neri şi vîrstnici, veniţi din toate tistice, i-a venit rîndul şi brigă­ tr-un colţ al pieţii din faţa S fa ­ Gheorghe Burcin, miner fruntaş de delegaţi din Valea Jiului că Burcin,
miţi şi străzile astea tare fru­ colţurile regiunii, pentru a fi zii de agitaţie din Pricaz. In tului popular regional tinerii din la mina Jieţ-Lonea. A venit la îşi depăşeşte planul lună de lună,
moase şi oamenii pe care i-am prezenţi aici, în bătrînâ Deva, la formaţie, colectivişti de frunte. satele regiunii s-au prins cu foc festival trimis de ortacii lui să fa­ cu 30—40 procente, că îşi iubeşte
văzut — a ţinut să precizeze marea sărbătoare a poporului Brigada lor s-a constituit numai într-o învîrtită . M ai încolo, în că cunoscute succesele obţinute de cti ardoare meseria şi ca e un om
puştiul. Mai ales oamenii, cu nostru. cu cîteva luni înainte, atunci acordurile m uzicii, cîţiva tineri tinerii din brigada lui, de toţi ti­ cu care întregul colectiv se mîn-
cînd întregul sat a intrat în co­ îm brăcaţi în pitoreştile costum e nerii din sectorul V al minei. dreşte. Tocmai de asta l-au trimis
straiele lor de sărbătoare, um­ In tribuna oficială, aplaudîrid lectivă. Printre ei, se afla şi co­ săseşti din raionul Sebeş, dan­ S înconjurat de cîţiva tineri din ra- la festival. Şi ca o dovadă a pre­
cu însufleţire pe cei care trec., munista Ana Popa, şefa unei e- sează un vals tirolez. Fanfara > ionul Alba şi Hunedoara, Gheorghe ţuirii de care se bucură, la de­
breluţele acelea cu steguleţe ce se află şi o ţărancă, ba „chep- chipe de la grădina de legume instalată pe estradă interpretea­ > Burcin povesteşte celor din jur cu monstraţia care a avut loc cu pri­
tăruţu-i“ negru, cusut în flori a gospodăriei, aceea căreia i s-a ză m uzică de dans. lejul sărbătoririi eliberării patriei
coborau din înaltul cerului, ba­ minuscule, strălucesc două deco­ făcut cinstea să stea la tribuna S cît elan au muncit tinerii din bri- noastre, Burcin a avut cinstea să
raţii (una — „Medalia Mun­ oficială în timpul demonstraţiei. Dar cel m ai solicitat joc a fost stea, alături de alţi fruntaşi, în
lonaşele pe care le-am urmărit cii“ — a primit-o cu o zi îna­ ş i de d a ta a cea sta P erin iţa , a- ^ gada pe care o conduce pentru a tribuna oficială.
inte, pentru rezultatele obţinute Ge putea să prezinte în pro­ cest joc popular rom înesc care
pînă s-au pierdut în zare, mi-au în muncă). gram brigada artistică de agita­ a făcut înconjurul lum ii şi care V. P.
ţie din Pricaz, decît viaţa feri­ este nelipsit la toate festiva lu ­
plăcut cel mai mult. Doresc să Femeia din tribună, colectivis­ cită a colectiviştilor, munca în­
ta Ana Popa din Pricaz, căci sufleţită de pe ogoare, cîntece şi rile tineretului.
mai vin la asemenea sărbători, despre ea este vorba, aplaudă
versuri închinate colectiviştilor Din
iar pentru aceasta, mă voi stră­ fruntaşi în muncă ?
dui să cînt şi mai frumos din
fluieră.
GH. LUPAN
A /N /N A /V
W W W W -A A A într-una. Un fir de mărgean i-a Alături de ceilalţi componenţi nou primul
rămas aninat în gene. Atîta lu­ ai brigăzii, Ana Popa, în minu­
care abia dacă a îm p lin it 19 me, voioşie şi bucurie pe chipu­ natul ei costum naţional, a fă­ Au început întrecerile de atle­ ma tură conduce cu aproape IOT) scurt că a început atletismul în
ani, cu sapa sau cu secera rile tuturor demonstranţilor, n-a cut cunoscut spectatorilor că la tism. Pe culoarele pistei stadio­ de metri. urmă cu patru ani cînd era încă
în m ină, întreeîndu-se cu cei­ mai văzut ea niciodată. Senti­ Pricaz. colectiviştii, trăiesc" o nului UGetate“ se întrec cei mai elev la şcoala profesională din
lalţi tineri din brigada de mentele de admiraţie, de aprecie'- viaţă nouă pe care n-au visat-o buni atleţi la proba de 1 0 0 m. — Hai Ştefane, hai Gorvinul Hunedoara. Primul succes l-a în­
efinp. re a tot ceea ce s-a făcut în cei niciodată, că recolta şi în acest plat. Gîştigă tînărul Demetri din — se aud din tribună vocile lui registrat în anul 1056, la finale­
15 ani, o emoţionează pînă la an a fost bogată şi pentru ¦zi- Petroşani urmat de Marin Grăi- GrafCnstein, Knoblog, Dumitres- le crosului „1 Mai“ care au a-
R efrenul cîntecului era re­ lacrimi. Ia aceste zile de sărbă­ lele-muncă, colectiviştii vor ob­ niceanu din Orăştie şi de Tra- cu şi a altor atleţi hunedoreni. vut loc la Bucureşti. Atunci, a
luat, întocm ai ca acolo în toare, Ana Popa îşi aduce a- ţine din nou venituri mari. ian Găldeanu din Sebeş. Urmea­ cîştigat titlul de campion naţio­
holde, de tin ere ca E len a Flâ- minte şi de vremurile trecute ză în continuare alte probe. Se Gu aplauze furtunoase este nal. A fost apoi selecţionat şi a
brean, făcînd pe spectatori cînd trudea pe pămînturile alto­ Cu mîndriă şi cu demnitatea întrec fruntaşii atletismului din răsplătită performanţa lui Berek­ reprezenta! culorile patriei noas­
să li se alăture, să fredoneze ra. Acum trăieşte din plin bu­ omului stăpîn pe soarta sa, Ana regiunea noastră. szasi. care, nu numai că a ieşit tre Ia diferite concursuri interna­
şi ei cîntecul plin de viaţă al curia vieţii noi, împreună cu cei­ Popa o fost prezentă la sărbă­ primul, dar s-a şi apropiat de ţionale, în Polonia, Bulgaria şi
colectiviştilor. Ş i din aceste lalţi colectivişti. torirea celei de-a XV-a aniver­ Pe pistă îşi fac apariţia aler­ recordul ţării la juniori — di­ Ungaria, obţinînd performanţe
voci, se desprindea una de sări a eliberării patriei şl la gătorii la proba de 800 m. plat. ferenţă de numai o secundă şi de valoare. Acum, se pregăteşte
bas, întocm ai ca nişte lovi­ Demonstraţia oamenilor mun­ sărbătoarea tineretului regiunii In tribună se faG pronosticuri. jumătate. să întreacă recordul R.P.R. —
turi de baros care cad în ritm cii a luat sfîrşit. Ana Popa a noastre. Gu aceeaşi mîudrie şi junfbri — la proba de 1.500 m.
pe fierul înroşit. E glasul tî­ mai rămas în tribună cîteva mi­ înflăcărare va povesti ea acasă, — Pariez că va oîştiga Niţu * plat. Tentativa de record o va
nărului G heorghe Cibu, fiera­ nute, anume parcă, pentru a celorlalţi colectivişti, desjtre mi­ face chiar acum, cu prilejul în­
rul gospodăriei, care ca şi pe lăsa să se fixeze şi mai bine în nunatele clipe petrecute la festi­ Victor...- După concurs am stat de vor­ trecerilor sportive ale festivalu­
scenă, acolo în atelier se deo­ memorie aceste ore de neuitat. val şi despre măreţele realizări — Nici vorbă: II „bate" Be­ bă cu Ştefan Berekszasi. L-am lui.
sebeşte de ceilalţi prin hăr­ A coborît apoi şi s-a îndreptat ale oamenilor muncii din regiu­ rugat sa”mi povestească de cînd
nicia şi sporul cu care lu­ spre cantonamentul unde o aş­ nea Hunedoara. rekszasi de nu se vede... practică atletismul şi despre per­ Noi îi dorim să fie primul şi
crează. teptau ceilalţi membri ai bri­ — Să-l vedeţi numai pe Bor- formanţele lui cele mai bune. la 1.500 metri şi să-şi realizeze
dorinţa.
A ceştia sînt. do a r cîţiva d in ­ cescu ce figură va face...- Tînărul sportiv hunedorean,
tre tinerii colectivişti din Daia Se dă startul şi grupul de a- muncitor fruntaş la secţia încăr- V. PETRESCU
care au adus pe scenele fes­ cări-descărcări de la combinatul
lergători porneşte. Din primele siderurgic-, mi-a destăinuit pe
tivalului frîn tu ri din viaţa lor, momente, din piuton se desprin­
de Ştefan Berekszasi. Du-pă pri­
clelectind pe spectatori cu
cîntece voioase.