Page 86 - 1959-08
P. 86
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 145 2
Parada militară şi marea demonstraţie TELEGRAME Manifestări
a oamenilor muncii din Capitală peste hotare
Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ în cinstea zilei
Prim-secretar al Comitetului Central de 23 August
al Partidului Muncitoresc Romîn
Duminică dimineaţa a avut loc Diamantopulos, R. P. Bulgaria Tiszalok, izbind în minele hitle ca-nizate, s-a extins mult meca Tovarăşului CHIVU STOICA MOSCOVA 24. — Corespondentul
Agerpres anunţă: Ziua de 23 August
în Piaţa Stalin din Capitala pa — Ivan Opagov şi Indiei — riste ce se apropiau de picioa nizarea pe ogoarele unităţilor Preşedintele Consiliului de Miniştri — a 15-a aniversare a eliberării Rc-
rada militară şi marea demon Nair Ghandrasekharan; general rele podului. Acesta a rămas în social ist-oooperatiste. al Republicii Populare Romîne mîniei, a fost sărbătorită la Moşcova
straţie a oamenilor muncii din maior I. P. Juravliov, ataşat mi picioare pentru ca oşti le biruitoa Alături de ceilalţi oameni ai prin, numeroase manifestări in cinstea
întreprinderile şi instituţiile bu- litar, naval şi al aerului al Uni re sovietice împreună cu unită muncii din Capitală demon Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER prieteniei sovieio-romine.
cureştene cu prilejul zilei de 23 unii Sovietice; cap. G. G. G. ţile romîneşti să-şi poată conti strează muncitorii uzinelor „Cle Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Parcul de odihnă şi cultură „Gorki",
August, cea mai mare sărbătoa Fewtrell, ataşat al aerului al nua marşul spre bîrlogul fascis ment Gottwald“, care au adus o a Republicii Populare Romîne marele şi frumosul parc Ismailov, unde
re a poporului .nostru — a 15-a Marii Britanii; colonel Miloslav mului. Regimentul de pontorileri contribuţie de seamă la înfăp o ii să se odihnească zeci de mii de
aniversare a eliberării Romîniei Hoppe, ataşat militar al R. Ce care trece prin faţa tribunelor în tuirea planului de electrificare a Dragi tovarăşi, Bucureşti moscoviţi, parcul Sokolr.ikl, unul din
de sub jugul iascist. hoslovace; colonel William F. auto amfibii îi poartă cu mîn- ţării. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovie cele mai pitoreşti şi mul frecvente
încă din zorii zilei, mii şi mii Northam, ataşat militar al SUA? drie numele „Regimentul Eftimie Coloanele de demonstranţi din tice, Prezidiul Sovietului Suprem ai U.R.S.S. şi Consiliul de locuri de odihnă din Moscova, şi In
h. Gurtis, ataşat militar al Ma* Croitorii“. La chemarea patriei, Miniştri ai U.R.S.S. vă trimit dv., şi prin dv. întregului popor sfirsit teritoriul expoziţiei, realizărilor
de cetăţeni, în noduri compacte rii Britanii; colonel Adam Lew- de va fi nevoie, oricînd şi ei îşi uzinele industriei grele alternea romîn, cele mai calde felicitări cu prilejul sărbătorii naţionale economiei naţionale ale U.R.S.S. au
s-au adunat in principalele ko, ataşat- militar naval şi al vor face datoria ca şi Eftimie ză cu cele ale muncitor,ilor in — cea de-a 15-a aniversare a eliberării Romîniei de sub jugul fost dominate de manifestările pentru
străzi ale oraşului, sărbătoresc aerului al R. P. Polone; colonel Croitoru. dustriei bunurilor de consum. fascist. Instaurarea puterii democrat-populare a avut o mare în sărbătorirea zilei de 23 August.
pavoazate, îndreptîndu-se spre Schnekta Peter, ataşat militar al semnătate Istorică în viaţa poporului romîn. Ea a dus la trans
locul tradiţionalei manifestaţii. R. P. Ungare; l-t. colonel Mt? Urmează o altă coloană de Fluturări de batiste multicolo formarea Romîniei într-un sfat cu adevărat independent şi i-a Cum intri in parcul „Gorki" zăreşti
Iun-Si, ataşat militar al R. P. maşini. Este infanteria motoriza re, de buchete de flori anunţă in deschis drumul larg al dezvoltării socialiste. numeroase drapele romîneşti fluturlnd
Piaţa Stalin are aspectul ca Chineze; lt. colonel L. l’Helgou- tă. Infanteria a devenit în zi trarea în piaţă a muncitorilor In adierea vlniidui. Pretutindeni sînt
racteristic marilor zile de săr rok ataşat militar al Franţei ; lele noastre o armă modernă, fabricii de confecţii „Gh. Gheor In familia frăţească a lagărului ţărilor socialiste, Republica expuse lozinci de salut adresate po
bătoare. Tribunele sînt înveş lt. colonel Edo Bokine, ataşat mobilă şi rapidă. ghiu-Dej“, care realizează aproa Populară Romînă, înfăptuind profunde transformări revoluţiona porului romîn şi prieteniei sooieto-ro-
mântate în ghirlande de flori şi militar şi al aerului al R.P.F. pe o treime din producţia de re, într-un scurt răstimp istoric a obţinut succese însemnate în mine. Sute de oameni se adună in ju
verdeaţă, nenumărate steaguri Iugoslavia; lt. colonel Giuseppe Intr-o altă coloană de maşini confecţii a ţării. dezvoltarea sa politică, economică şi culturală, şi-a întărit pozi rul pavilionului expoziţiei documentare,
tricolore şi roşii flutură în adie Sonsignore, ataşat militar, na trec paraşutiştii, după care so ţia internaţională. romîneşti care s-a deschis luni după-a-
rea" uşoara a vîntului de dimi val şi al aerului al Italiei; lt. seşte, In aceeaşi ordine perfectă, In nesfîrşitul fluviu "de oameni miază. Megafoanele transmit muzică
neaţă. Marea piaţă este domi colonel O’Wighton D. Simpson, coloana artileriei motorizate. se află şi textiliştii de la „In In anii puterii populare industria şi agricultura ţării au de romînească. Colaboratorii revistei
nată de impunătoarele portrete ataşat al aerului al S.U.A.; lt. dustria Bumbacului“, „Donca „Drujba Narodov" povestesc In faţa su
ale genialilor învăţători ai pro colonel Nubret Erdem, ataşat al In timp ce prin piaţă defilea Simo“, „Postăvarii Romînă“, păşit substanţial nivelul antebelic; alături de industria petroli telor de oaspeţi despre Romînia demo-
letariatului mondial — Marx, aerului al Turciei; maior Heinz ză unităţile artileriei antiaeriene, „7 Noiembrie“ şi celelalte între crai-populară, recită din creaţiile poe
Engels, Lenin. Kuhn, ataşat militar al R. D văzduhul este săgetat de escadri prinderi textile bucureştene care feră în republică se dezvoltă cu succes construcţia de maşini, ţilor romîni.
Germane; maior Tustu Kazan- lele avioanelor cu reacţie. vestesc cu mîndrie că în pri
Deasupra tribunei centrale se dag, ataşat militar adjunct al mele şase luni ale anului au dat metalurgia prelucrătoare şi industria chimică. La ora 16, pe scena teatrului verde
afla o mare stemă a Republicii Turciei, şi alţi membri ai corpu Cu o coloană de tancuri — peste plan aproape 726.000 m.p. An de an creşte impetuos sectorul socialist în agricultură, a început spectacolul Ansamblului de
Populare Romîne sub care este lui diplomatic. De asemenea, în adevărate cetăţi de oţel pe şe de ţesături de bumbac şi lînă. cintece şi dansuri al U.T.M. din R.P.
înscrisă memorabila dată care a tribune se aflau numeroşi oas nile — ia sfîrşit parada rriîîifa- creşte nivelul de trai al oamenilor muncii din Republica Popu Romînă care a fost distins cu premial
deschis o eră nouă în istoria po peţi de peste hotare, invitaţi ai ră. Ea a demonstrat 'că armata In mulţimea de oameni care 1 la Festivalul Mondial al Tineretului
porului nostru — 23 August. Pe instituţiilor centrale şi ai orga noastră populară stă permanent manifestează în marea piaţă bu- lară Romînă. Aceste însemnate succese au fost obţinute datorită şi Studenţilor de la Viena. Peste
panouri mari, aşezate deasupra nizaţiilor obşteşti. la postul de onoare ce i s-a în cureşteană apar şi grupuri de 10.000 de moscoviţi şi oaspeţi din străi
tribunelor, sînt înscrise urările credinţat, de apărătoare neînfri lucrători din comerţul socialist. politicii înţelepte a Partidului Muncitoresc Romîn, care în ac nătate care se aflau în parc s-au a-
..Trăiască poporul romîn con Printre aceştia"se aflau şi par cată a cuceririlor revoluţionare dunat în faţa scenei. Cîntecele şi dan
structor al socialismului“, „Tră ticipanţii la a cincea conferinţă ale poporului nostru muncitor. Umăr la umăr cu ceilalţi de tivitatea sa se călăuzeşte cu fermitate şi "consecvenţă după atot- surile ansamblului au fost răsplătite
iască şi înflorească scumpa noa monstranţi trec prin faţa tribu cu aplauze furtunoase, iar la sfînştful
stră patrie, Republica Populară Peste piaţă răsună puternice nelor constructori, arhitecţi şi biruitoarea învăţătură marxist-leninistă. Oamenii sovietici se bu
Romînă“, „Slavă Partidului primele acorduri ale cunoscutu proiectanţi, cei care p'rTn activi
lui marş al partizanilor. Ca în tatea lor schimbă neîncetat în cură sincer de victoriile obţinute de poporul trate romîn în lupta
internaţională a institutelor şi fiecare an. şi de acest 23 Au sa pentru construirea socialismului.
comisiilor de istorie a partidelor gust trec prin faţa tribunelor,
comuniste şi muncitoreşti. salutate de urale entuziaste, ba Strîns legate printr-o prietenie de nezdruncinat care se dez
voltă pe baza de granit a internaţionalismului proletar, popoa
Muncitoresc Romîn. conducăto făţişarea Capitalei. rele Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Romîne păşesc cu spectacolului, întreaga asistenţă a ma
rul încercat al poporului, orga încredere pe drumul construirii socialismului şi comunismului, nifestat îndelung în cinstea prieteniei
nizatorul şi inspiratorul tuturor Soseşte apoi coloană ţăranilor de nezdruncinat dintre popoarele sooie-
muncitori de pe ogoarele regiu
Trupe ale forţelor noastre ar talioanele gărzilor muncitoreşti nii Bucureşti. In frunte este pur împreună cu toate ţările socialiste. Republica Populară Ro tic şi romîn.
victoriilor noastre“ — „Trăiască mate sînt aliniate în Piaţa Sta
lin pînă dincolo de statuia avia
şi să se întărească puternicul torilor şi Piaţa Victoriei. înarmate. Ele sînt urmaşe de tat un grafic care oglindeşte mînă luptă activ pentru slăbirea încordării internaţionale şi pre- In parcul Ismailov, printre alte ma%
lagăr socialist în frunte cu Uni nădejde ale formaţiunilor patrio nifestări, a avut loc o adunare festivă.
unea Sovietică, bastionul de ne ‘Ora 8 . Sunetul trompetelor tice de luptă organizate de par succesele obţinute sub îndruma întîmpinarea unui război nuclear distrugător. In sala spaţioasă de pe malul lacului
clintit al păcii si socialismului“ tid, care cu 15 ani în urmă, îm s-au adunat sule ide locuitori ai Mos-
rea înţeleaptă a partidului în a- Politica externă de pace a ţărilor socialiste găseşte o tot covei. Pavel Pronia, membru in Con
siliul de conducere al asociaţiei de
„Trăiască atotbiîruitoarea în vesteşte începerea solemnităţii preună cu unităţile armatei noa ceastă mare regiune a ţării, în mai largă înţelegere şi se bucură de un sprijin tot mai mare pireienie şi legături culturale cu străi
văţătură marxist-leniniFtă, farul închinate marii sărbători a po stre s-au acoperit de glorie în transformarea socialistă a agri din partea opiniei publice mondiale. nătatea, a rostit o cuviniare despre ţa
călăuzitor al mişcării comuniste culturii: 85 la sută din numărul ra şi poporul nostru, despre relaţiile
porului nostru: 23 August. In lupta pentru izgonirea ocupanţi familiilor de ţărani ’ muncitori Comitetul Central al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului Suprem frăţeşti de colaborare dintre popoarele
şi muncitoreşti internaţionale“. tr-o maşină militară deschisă lor hitlerişti. Pe pieptul multor şi-au înfrăţit ogoarele şi lucrea al U.R.S.S. şi Consiliul de Miniştri al UTR.S".S. vă urează dv. sovietic şi romîn.
Sosirea conducătorilor parti soseşte în Piaţa Stalin Ministrul luptători 'ai gărziTor muncito
dului şi guvernului este întîm- Forţelor Armate ale Republicii reşti strălucesc Ordine si Meda ză în comun 82,6 la sută din şi întregului popor frate romîn noi succese în munca paşnică Cu calde cuvinte de salut la adresa
oamenilor muncii din R. P. Romînă s-a
pinată cu aplauze şi aclamaţii Populare Romîne — general de lii ale R. P. Romîne. Pe unele suprafaţa agricolă a regiunii: constructivă spre binele minunatei dv. patrii. adresat Ana T&pleanova, muncitoare
la o fabrică de produse de oţel, care
puternice şi ovaţii îndelungate. armată Leontin Sălăjan. Trupe le-au primit pentru luptele 'duse In Piaţa Stalin soseşte coloa In interesul întăririi forţelor păcii şi socialismului, să se în îndeplineşte comenzi pentru industria
In tribuna oficială iau loc tova le dau onorul. Comandantul pa- la 23 August 1944, pentru eli na oamenilor de ştiinţă de la tărească şi să se dezvolte pTietenia veşnică de nezdruncinat şi noastră.
răşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, răzii militare, generalul locote berarea ţării, pe altele în bătă Institutele, secţiile, laboratoarele colaborarea dintre popoarele sovietic şi romîn.
Chivu Stoica, mareşalul Uniun.fi nent Marcu Stan prezintă ra lia muncii. în fabrici, în uzine, şi staţiunile experimentale ale Nicolae Gherasim, secretar al ambasa
dei R. P. Romîne, a mulţumit oame
Sovietice Ivan Stepanovici Ko- portul. pe şantiere.... ......... .. Academiei R. P. Romîne. N. S. HRUŞCIOV K. E. VOROŞILOV nilor sovietici pentru pariiciparea lor
Printre demonstranţi se află ’ la sărbătoarea celei de-a 15-a aniver
nev, conducătorul delegaţiei mi Ministrul Forţelor Armate, în Ultimele acorduri ale marşu sări a eliberării Romîniei.
numeroşi oameni ai muncii din Prim -secretar Preşedintele Prezidiului
litare sovietice care participă la soţit de comandantul parăzii, lui partizanilor se aud din ce în ?
sărbătorirea zilei de 23 August, trece apoi în revistă trupele şi ce mai încet. Cîteva clipe în rîndurile minorităţilor naţionale, al C. C. al P. C. U. S. Sovietului Suprem
Gheorghe Apostol, general de îi felicită pe militari cu prilejul marea piaţă e linişte. Sosind în cărora regimul democrat - popu Preşedintele Consiliului al U. R. S. S. PEKIN 24 (Agerpres). — China
armată Emil Bodnăraş. Petre celei de a 15-a aniversări a eli fugă o fetiţă de o şchioapă, cu lar, le-a asigurat egalitatea de Nouă anunţă: La 23 august, ambasa
dorul Republicii Populare Romîne in
Borilă, Nicolae Geauşescu, gene berării noastre. Ii răspund pu cravata roşie de pionier la gît plină în drepturi cu poporul ro de M in iş tr i al U. R. S. S. R.P.. Chineză, Barbu Zaharescu, a o*
ferit o recepţie cu prilejul celei de-a
ral colonel Alexandru Drăghici. ternice urale. Generalul de ar şi o fundă albă în creştet, se mîn. Ei sărbătoresc aceasta zi 22 august 1959. 15-a aniversări a eliberării Romîniei de
Alexandru Moghioroş, GonsTan- mată Leontin Sălăjan urcă la opreşte în faţa tribunei oficiale. manifestîndu-şi hotărîrea de a Moscova sub jugul fascist. La recepţie au parti
ti-ri Pîrvulescu, Dumitru Col iu, tribuna oficială de unde rosteşte Se înclină adînc, aducînd la a- contribui, înfrăţiţi cu poporul ro cipat Ciu En-lai, premierul Consiliu
lui de Stat al R.P. Chineze, conducă
Leonte Răutu, Ştefan Voltee. Ion - cuvîntul de salut în numele Co ceastă mare sărbătoare salutul mîn, la înflorirea patriei lor co Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ tori de stal şi de partid, precum şi o-
Gheorghe Maurer, Janoş Faze- mitetului Central al Partidului celor mai tineri cetăţeni ai pa mune — Republica Populară fiţeri superiori din armata populară de
eliberare. Au fost de faţă de asemenea
kaş, Vladimir Gheorghiu, Ale Muncitoresc Romîn şi al guver triei. O urmează, tumultos, în Romînă. Prim-secretar al Comitetului Central membri ai corpului diplomatic.
xandru Bîrlădeanu, Afanase Jo nului Republicii Populare Ro sunete de tobe şi trompete, ma După ultimele coloane ale al Partidului Muncitoresc Romîn
ja', Gherasim Popa, Florian Dă- mîne. Cen I, vicepremier şi ministru al A-
rea coloană a pionierilor. oamenilor muncii, sunetele trom facerilor Externe şi Barbu Zaharescu,
au rostit cuvîntări.
nălache, Gheorghe Necula. Răsună solemn acordurile im Defilarea pionierilor, în raidu petelor Vestesc începerea tradi Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER
ţionalei demonstraţii a sportivi Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale •fc
In tribune se află membri ai nului de stat al patriei noastre. rile cărora sînt numeroşi frun lor. Uriaşa coloană a miilor de
G.C. ai P.M.R. membrii guvernu In semn de salut pentru marea taşi la învăţătură, grupul ale sportivi şi sportive din capitală a Republicii Populare Romîne BERLIN 24. — Corespondentul Ager
lui, ai Prezidiului Mariţ. Adunări sărbătoare se trag 21 de salve goric „schimbul de mîine“ sau pres anunţă: In seara zilei de 23 Au
Naţionale, conducători ai 'institu de artilerie. Prelung se aud ura „tabăra de pionieri“, voioşia mi are în frunte un mare grup de Tovarăşului CHIVU STOICA gust a avut loc la Casa ministerelor
ţiilor centrale şi ai organizaţi tele înflăcărate ale ostaşilor. Preşedintele Consiliului de Miniştri din Berlin o recepţie oferită de amba
cuţilor, florile ce le poartă în stegari purtînd drapele roşii şi
ilor obşteşti, ofiţeri ai forţelor tricolore. sadorul R. P. Romîne la Berlin, Io-,
începe parada militară. In mjini. totul, ca o minunată re
noastre armate, generali în re frunte defilează generalul loco vărsare a tinereţii, înfăţişează ...La un semnal al tobelor, a- al Republicii Populare Romîne sif Puvak, în cinslea aniversării eli
zervă, foşti comandanţi de mari tenent Marcu Stan, comandantul viata fericită a copiilor din pa par sute de sportivi care formea Bucureşti berării patriei noastre.
unităţi în războiul antifascist, ă- parăzii. Defilarea e deschisă de tria noastră, viitorul luminos ză cu trupurile lor pe platoul
cademicieni şi alţi oameni de ofiţerii elevi ai AcademieT mili ee-1 făuresc pentru ei părinţii losif Puvak, ambasadorul R.P. Ro
ştiinţă şi cultură, şefi ai culte tare generale. lor. pieţii contururile hotarelor R.P. Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Romîniei, în numele
mîne la Berlin şi Max Sefrin, aice-
Romîne. In interiorul hărţii, Partidului Comunist Chinez, al guvernului Republicii Populare Chineze şi
preşedinte al Consiliuliu de Miniştri
lor. numeroşi fruntaşi în muncă Urmează defilarea şcolilor mi sportivii îmbrăcaţi în tricolor al poporului chinez, trimitem Partidului Muncitoresc Romîn, guvernului Repu
din fabrici, uzine şi instituţii, litare de ofiţeri. al R.D.G., au rostii toasturi.
ziarişti romîni, trimişi speciali O lozincă mare „Trăiască 23 scriu iniţialele „R.P.R.“, iar alţii blicii Populare Romîne şi poporului romîn calde felicitări frăţeşti. In ultimii
şi corespondenţi af presei stră Defilează apoi glorioasa in August“, urmată de numeroase r
ine. fanterie, cea mai veche armă cu steaguri roşii şi tricolore anunţă îmbrăcaţi în roşu, scriu iniţia 15 ani, harnicul şi curajosul popor romîn, sub conducerea justă a Partidului
rădăcini adînci în trecutul isto începutul demonstraţiei oameni PHENIAN 24 (Agerpres). — Agen
In tribune sînt prezenţi, dera- riei noastre. lor muncii din Capitală. Un rînd lele „P.M.R.“. Muncitoresc Romîn şi a guvernului R. P. Romîne, a dus o muncă de mare
semenea, membri ai delegaţiei de muncitori poartă portretele
militare a Uniunii Sovietice. Ga un val îrrspumat, în fru marilor învăţători ai clasei mun Cu ovaţii puternice sînt pri amploare în construirea socialismului şi • a obţinut succese uriaşe.
¦ In tribuna rezervată corpului moasele lor uniforme cu bluze citoare — Marx, Engels, Lenin miţi membrii asociaţiei volunta Romînia şi-a schimbat în întregi me situaţia sa de ţară înapoiată din
diplomatic au luat loc ambasa şi berete albe, defilează marina — apoi altul portretele membri re pentru sprijinirea şi apărarea
dorii: Uniunii Sovietice — A A. rii. lor Biroului Politic al G. 6 . al patriei (A.V.S.A.P.). punct de vedere economic, cum a fost pînă la -eliberare, şî s-a transformat
Epişev, R. Cehoslovace Ivan Ko- P.M.R. într-o ţară socialistă cu o industrie şi o agricultură înaintată. In prezent
hal Ilkiv. R. P. Ungare —• Fe- De Ia graniţele ţării au venit îşi fac apoi apariţia echipaţi poporul romîn munceşte cu abnegaţie şi sîrguinţă pentru îndeplinirea cu suc
renc Keleti, Turciei — Gelal la paradă grănicerii. In primele rînduri ale demon în costume albe, cei peste 1 .0 0 0 ces a planului construcţiei economice pe anul 1959 şi a sarcinilor de dez
Tevfin Karasapan, R. D. Viet stranţilor păşesc muncitorii, in de ffnalişti ai tradiţionalei com voltare a economiei naţionale trasate de cel de-al doilea Congres al P.M.R.
Gu trupele de securitate ia ginerii şi tehnicienii întreprinde petiţii de mase, spartachiada Poporul romîn ferm şi consecvent devotat măreţului principiu al interna
sfîrşit defilarea trupelor pedes de vară a tineretului. ţionalismului proletar, a adus o importantă contribuţie la cauza apărării şi
tre. întăririi coeziunii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică.
Piaţa este din nou o mare de
oameni. In atmosfera de sărbă Guvernul R. P. Romîne duce cu consecvenţă o politică externă de pace
nam — Nguyen Van Kink, In sunetul marşului trupelor rilor industriale ale Capitalei, toare entuziastă care domneşte şi colaborare internaţională. El şi-a cîştigat un foarte mare prestigiu in ţia coreeană de informaţii an u n ţă :
R.P.D. Coreene — Kim Ben Dik, motorizate, intră în piaţă trans care aduc o contribuţie de sea pretutindeni se înalţă puternic ternaţional prin contribuţia adusă la cauza dezvoltării relaţiilor prieteneşti Dumitru Olteanu, ambasadorul R.P.
R. P. Polone —' Janusz Zambro- portoarele blindate. In frunte mă la înflorirea economică a un cîntec nemuritor, un cîntec cu popoarele iubitoare de pace şi la lupta împotriva politicii războinice
wiez, R.P.F. Iugoslavia — Fran este purtat drapelul glorioasei
ce Hocevar. R. P. Albania — Divizii „Tudor Vladimirescu“- ţării. de luptă şi de victorie. Este in şî agresive a imperialismului şi pentru menţinerea păcii în Europa şi în lu Romîne la Phenian, a oferii o recepţie
Hasan Alimerko, R. D. Germa Debreţin. Gît drum de glorii a
ne Wilhelm Bick, R. P. Mon străbătut acest drapel. Sub fal Ga în fiecare an apariţia mun tonată Internaţională, imnul mea întreagă. Poporul chinez se bucură din toată inima şi se simte însu cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a
gole — Saianbatorik , Ceirbat durile lui, pandurii au pornit la citorilor ceferişti de la Ateliere clasei muncitoare de pretutin fleţit de marile succese obţinute de poporul romîn în lupta comună pentru eliberării Romîniei.
R. P. Chineze — Giu Gien-Guo; luptă împreună cu celelalte divi cauza revoluţiei socialiste şî a construcţiei socialiste. Intre popoarele chinez
miniştrii: Suediei — Rolf Sohl- zii romîneşti, care, la chemarea le „Griviţa Roşie“, purtători ai deni. . Dumitru Olleanu, ambasodrul R.P.R.
man, Tslandei — Petur Thors- gartidului, cot la cot. cu glorioa unor glorioase tradiţii de luptă şi premierul Kim Ir Sen au rostii Cu-
teinsson, Elveţiei — Pierre Fran- sa Armată sovietică, au luptat revoluţionară, stîrneşte ropote de ¦Marea demonstraţie a oam e-; şi romîn s-a legat o prietenie frăţească. In ultimii ani relaţiile de colabo vintări,
qois Daugeer, S.U.A. — Clifton pentru eliberarea Romîniei, pen aplauze. In cei 15 ani de Ia eli nilor. muncii din Capitală, con rare şi ajutor reciproc între cele două ţări ale noastre în domeniul politic,
Wharton, Uniunii Birmane — tru victoria asupra Germaniei berarea ţării noastre Atelierele sacrată celei de-a 15-a aniversări economic şi cultural se întăresc şi se- dezvoltă continuu. Aceasta va contri- * ’ ' t. '
W. Kyin, Danemarcei — Kaal hitleriste. G.F.R. „Griviţa Roşie“ au deve a eliberării patriei s-a încheiat. . bui înlr-o măsură însemnată -la înflorirea celor două ţări ale noastre şi la
Esnelund, Argentinei — Ernesto nit cea mai mare întreprindere Alături de parada militară, ea- întărirea forţelor lagărului socialist. • 1 HANOI 24 (Agerpres). — Agenţia
Pirogia, Finlandei — Jorma Va- In 'această zi de mare sărbă de reparat material rulant. i vietnameză de informaţii anunţă: La
kamo, Israel — Samuel Bendor, toare întregul nostru popor adu Urăm Republicii .Populare Romîne continuă înflorire'şi întărire. 23 augusi, Grigore Ismailescu, însăr
Marii Britanii — Robert Scott ce prinos de recunoştinţă osta In rîndul demonstranţilor -se a fost o minunată manifestare
Fox; însărcinaţi cu afaceri ai : şilor romîni şi sovietici'Tare şi-
Belgiei — Jean Leroy,' Austriei au dat viaţa pentru eliberarea a unităţii de. granit a poporului, Trăiască în veci, „ca un brad“, prietenia frăţească dintre poporul romîn
Franz Hergatschen; însărcinaţi ţării noastre şi zdrobirea fascis
cu afaceri ad interim ai : Fran mului german. Soldatul ponto- nostru în jurul Partidului Mun şi- poporul chinez.
ţei — Jean du Boîs-Berranger,
Republicii Arabe Unite — Hiis- Miier erou- Eftimie Groitoru a află muncitori de la marile în- citoresc Romîn, a guvernului MAO ŢZE-DUN L1U ŞAO-ŢI cinatul cu afaceri ad-interim al Re
intrat în legendă: Cu preţul vie
treprinderl~constructoare de ma R. P. Romîne, a hotărîrii ferme ' Preşedintele Comitetului Central Preşedintele Republicii Populare publicii Populare Romîne la Hanoi a
şini agricole. Prin grafice şi ă' poporului nos'tru-de a- lupta al Partidului Comunist Chinez Chineze oferit o recepţie cu prilejul celei de-a
pancarte ei înfăţişează aportul pentru •apărarea păcii, de a îna- CIU DE.. CIU EN-LAI 15-a aniversări a eliberării Romîniei
lor la înzestrarea tehnică a- a- • inta cot la. cot, cu celelalte .po de sub jugul fascist.
griculturii noastre, la crearea poare ale ţărilor socialiste su Preşedintele Comitetului Permanent Premierul Consiliului de Stat
bazei tehnice materiale a trans rori, în frunte cu Uniunea So al Adunării Reprezentanţilor Populari ' Vicepremierul Truong Chinh şi în
formării socialiste a agriculturii. vietică, pe calea luminoasă a so- al R. P. Chineze sărcinatul cu afaceri ad interim al
din întreaga Chină
Azi principalele lucrări agricole ¦Cialismului şi 'comunismului: 22 august 1959. R.P.R. la Hanoi, C.. Ismailescu, au
sein Sherif, Greciei — Nicolaos ţii sale el a salvat podul de la în gospodăriile de stat sînt me- (Agerpresj. Pekin rostit ioasluri.
Redacţia şi administraţia zjarului: ştr. 6 Marile nr. 9. Telefon: 188 !1 8 9 7 5 . Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.I.I.K. nr. 236,320 din ti noiembrie 1949. — tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva