Page 88 - 1959-08
P. 88
Pag, 2 ' m U M U n 'SOCIALISMULUI ¦ _________ ___________________ Mr. 1 4 5 3
W SCMIlf MIFMBIlll iO)E IPAMRnnHD) Gospodăria a crescut
Pentru îndeplinireo angajamentelor luate odată cu oamenii
în întrecerea cu reşiţenii Locuitorii comunei Gîrbova sînt Cu care a învăţat şcoala de Contabili la
noscuţi în raionul Sebeş ca nişte oa Sibiu.
îndeplinirea angajamentelor bat de la disciplina tehnologică. bază a reuşit să facă ’din fiecare meni chibzuiţi şi harnici. Dar cu toa La fel cai aceştia, Iile Comşa care
luate în întrecerea socialistă cu La noi se obişnuieşte ca la sfîr muncitor un luptător activ pen tă hărnicia lor, cu ani în urmă, abia era brigadier, a fost trimis de gospo
reşiţenii de către colectivul de şitul fiecărui schimb să se facă tru îndeplinirea sarcinilor de reuşeau să-şi agonisească cele necesare dărie la şcoala de preşedinţi şi acum
muncitori, tehnicieni şi ingineri scurte operative de 10-15 minute plan şi a angajamentelor. Aşa traiului. conduce cu pricepere munca gospodă
de ia secţia baterii de cocs din în care se analizează felul cum se explică faptul că angajamen riei.
cadrul uzinei cocsochimice de a muncit schimbul respectiv, ce tul anual de a da peste plan In 1949, la îndemnul partidului un
la Combinatul siderurgic Hu abateri a avut de la disciplina 30.000 tone cocs metalurgic a grup de gîrbovertl au răspuns cu en In acelaşi timp colectiviştii neştiutori
nedoara, constituie pentru orga tehnologică şi care sînt cauzele fost îndeplinit în mai puţin de tuziasm, hotărînd să creeze o gospodărie de carte au învăţat tainele slovei. A-
nizaţia de bază o preocupare de lor, se dau îndrumări şi se iau 6 luni. Ca răspuns la măsurile colectivă. S-au lovit însă de mentalităţile cum Gligor Grozav şi soţia sa, Nico
frunte. măsuri operative de înlăturare luate de partid privind creşterea vechi înrădăcinate în conştiinţa unor lao Furdui, Ioart Ursa şi alţi' colecti
a lipsurilor constatate. nivelului de trai colectivul nostru săteni. Asta a făcut ca dorinţa vişti care ani de-a: rîndul n-aii ştiut
Organizaţia de partid desfă s-a angajat de a da peste plan lor să nu fie împlinită în acel ţine condeiul îri mînă, scriu şi citesc
şoară o susţinută şi permanentă In cadrul acestor operative a- pînă la sfîrşitul anului încă an. Dar nu s-au lăsat. In 1950, 68 Ta fel ca toţi oamenii din sat.
muncă politică care are drept gitatorii iau cuvîntul şi scot în 50.000 tone cocs metalurgic. de familii s-au declarat că sînt gata să
obiectiv principal sprijinirea e- evidenţă pe cei care au muncit lucreze pămîntul în colectiv. Şi-au unit Sînt multe de spus despre felul cum
forturilor şi mobilizarea între bine şi metodele lor de lucru, Datorită muncii însufleţite cu laolaltă 234 de hectare şi au început să au crescut oamenii în această gospo
gului colectiv la îndeplinirea critică pe cei care au lipsuri în- care se desfăşoară întrecerea muncească cu hărnicie. începutul dărie. Pe mulţi utemişti ca Ştefan Ne
angajamentelor. Dat fiind spe demnîndu-i să urmeze exemplul socialistă pentru îndeplinirea ca orice început — n-a fost tocmai delea, loan Demner, Dumitru Murttea-
nu şi Ioan Altzner, gospodăria i-a tri
cificul muncii deosebit de cel al muncitorilor fruntaşi, discipli angajamentului şi cîştigarea în uşor. Oamenii n-aveau experienţa mun mis Ia şcoala de tractorişti şi acum
altor secţii, la baza întrecerii naţi care îşi îndeplinesc cu răs trecerii cu reşiţenii s-a reuşit ca cii în comun şi nu prea ştiau cum lucrează. în perimetrul colectivei, iar
stau criterii ca : îndeplinirea pundere sarcinile pe locul lor pînă la 17 august să se produ Muncitoarea Aurelia Bălăşoiu de la Filatura Lupeni este să-şi organizeze lucrul. Dar aceasta nu alţi copii ai colectiviştilor învaţă la
graficului de producţie, încărca de producţie. că peste plan, în contul angaja apreciată printre filatoarele de la Lupeni pentru priceperea şi i-a descurajat. La sfîrşitul anului şi-au şcoli şi facultăţi. Odată cu oamenii a
rea în timpul stabilit prin gra mentului, 16.828 tone cocs me hărnicia cu care lucrează. Ea îşi depăşeşte zilnic norma în dat seama că în gospodăria colectivă crescut şi gospodăria colectivă, s-a
fic, respectarea indicilor de uni In acest fel organizaţia noas talurgic. Colectivul nostru, în medie cu 17— 18 la sută. viaţa e mai frumoasă, cîştigurile cu dezvolfat an de an, aducînd colectiviş
formitate a încălzirii, reducerea tră de partid a reuşit să lege frunte cu comuniştii, este hotă- mult mai bune deeît atunci cînd lucrau tilor venituri la care ei nici măcar nu
numărului spargerilor de piloţi, munca politică de masă de sar rît ca şi de aci înainte, consoli- Fotografia ne-o înfăţişează pe Aurelia Bălăşoiu la locul de individual. Acest lucru a dat un nou visau. Iată cît'eva cifre grăitoare. Fon
încadrarea în indicii de calitate, cinile producţiei şi prin exem dîndu-şi succesele obţinute pînă muncă. imbold în muncă celor 68 de familii dul de bază a crescut de Ia 183.75$
menţinerea curăţeniei la locul plul personal al comuniştilor să acum, să muncească cu abne înscrise în colectivă. Colectiviştii au cît era în 1952 la 511.649' Iei în anul
de muncă. creeze o opinie de masă împo gaţie şi să dobîndească noi şi HM tlltllli. iitâl reuşit astfel să obţină în anul următor în curs.
triva celor îndisciplinaţi şi ast noi realizări în lupta pentru în producţii cu cîte 2-300 kg. la ha. mai
Agitatorii, în cadrul discuţi fel să mobilizeze şi să însufle deplinirea angajamentelor luate Noi întovărăşiri zootehnice mari decît ţăranii cu gqspodării indi-t După curii se vede, averea gospodă
ilor şi convorbirilor cu munci ţească pe toţi muncitorii pentru în întrecerea cu cocsarif reşiţeni. viduale. In anul 1952, numărul colecti riei a crescut mult faţă de primul an
torii discută tocmai aceste pro a-şi spori eforturile în vederea viştilor s-a mărit, ajungînd la 107 fa al înfiinţării. De altfel este deajuns să
bleme. Ei popularizează pe îndeplinirii angajamentelor lu CONSTANTIN BERBEC' milii şi o suprafaţă de peste 400 Fia. arătăm că acum gospodăria are 560 de
fruntaşi şi metodele lor de mun ate. teren. La sfîrşitul anului, rezultatele au ol, 33 porci, 37 stupi, un eleşteu de
că, critică lipsurile şi dezvăluie membru în biroul organizaţiei de bază fost mult mai mari decît în primii doi peşte şi alte bunuri. Iar dacă mai a-
cauzele lor şi pe cei oare se a- Concentdndu-şi toate forţele ani. De data aceasta, colectiviştii au mintim şi de faptuî că colectiviştii şi-au
de care dispune, organizaţia de P.M.R. de la secţia baterii de cocs a primit cu 2 kg. de grîu şi cu 1 kg. de cumpărat două camioane, că şi-au con
porumb la zi-muncă mai ' mult decît struit un saivan pentru 600 oi, un patul
uzinei cocsochimice C.S.H. primiseră în 1951. Fondul de bază a de 10 vagoane, o remiză pentru 60’
crescut pînă la 183.755 lei. Rezultatele atelaje şi că acum au în construcţie
Prin creşterea indicilor de utilizare — V ăzînd rezultatele obţinute de A ugust" din satul Peştera şi obţinute au făcut să crească şi nu cel mai modern grajd din regiune, —
ţăranii întovărăşiţi din com una „Z a r a n d u l" d in C ră c iu n e şti. In mărul familiilor cu încă 31. cu adăpători automate şi utilat cu cele
spre o producţie sporită de oţel Bâiţa, cetăţenii din satul Cră- întovărăşirea „23 A ugust" din mai moderne instalaţii de hrănim, pre
ciuneşti şi satul P eştera au ho- satul Peştera a intrat un num ăr Creşterea gospodăriei cerea o con cum şi o magazie de 50 de vagoane,
Creşterea indicilor de utilizare cheltuielilor de regie etc. Orga tone şi Petru Forţiu — 145 tone tărît să înfiinţeze şi în localită de 60 fam ilii cu o suprafaţă de ducere cît mai concretă, impunea cali ne dăm şi mai bine seama de avîntul
a cuptoarelor de oţel, adică pro nizatorii grupelor de partid pe de oţel. ţile lor cîte o întovărăşire cu 80 ha. în to v ă r ă ş ir e a „Z a r a n d u l“ ficarea de şefi de echipă şi de briga pe oare l-a luat gospodăria în dezvol
ducerea unei Cantităţi mai mari schimburi au fost îndrumaţi să caracter zootehnic. A stfel au din C răciuneşti, cuprinde 101 dieri care să cunoască cît mai temeinic tarea sa.
de oţel pe metru pătrat vatră desfăşoare o susţinută muncă Oţelarii noştri sînt hotărîţi să luat fiin ţă întovărăşirile „23 fam ilii cu o suprafaţă de 75 ha. felul în 'care trebuie lucrat pămîntul.
de cuptor şi zi calendaristică, politică pentru întărirea disci răspundă măsurilor luate de Colectiviştii au hotărît atunci să trimită Numărul familii’ ,r de asemenea a
constituie una din rezervele im plinei în muncă, pentru respec partid pentru creşterea nivelului Un deceniu de activitate la şcoală pe cîţiva dintre ei. "Gheorghe crescut ajungînd Ia Î60 familii cu
portante în ce priveşte sporirea tarea procesului tehnologic de de trai nu numai cu cantităţi Radu a fost propus pentru şcoala de peste 500 ha. teren.
producţiei de oţel. elaborare a oţelului. mai mari de oţel peste plan ci De curînd cooperativa „M o inte de term en planul de pro brigadieri. El era colectivist harnic, dar
şi cu însemnate economii la pre ţul" din Baia de Criş, raionul niciodată nu i-a trecut prin cap că el, Mărturie a vieţii noi pe câre o tră
In urma hotărîrii 'plenarei G.G. Comuniştii din secţia noastră, ţul de cost. Angajamentul anu Brad, a îm plinit un deceniu de ducţie pe luna august. S-au evi un simplu ţăran, poate conduce zeci iesc colectiviştii din Gîrbova, sînt şi
al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. or cum e şi firesc, s-au situat şi al sporit al colectivului nostru activitate. E venim entul a fost de oameni. A făcut însă şcoala şi de cele 40 de case noi în care locuieso
ganizaţia de partid de la oţelă- de astă dată în fruntea luptei este de a realiza pînă la sfîrşi întîm pinat de către cooperatori denţiat brigăzile utem iste de atunci organizează şi conduce munca colectivişti ca Gheorghe- Recer, Gheor-1
ria Martin nr. 1 a Combinatu pentru sporirea producţiei de o- tul anului 5 milioane lei econo cu im portante realizări în pro producţie conduse de tov. Ioan unei brigăzi cu 160 braţe de muncă. ghe Plitea, Toma Hom, Gauruş Petru
lui siderurgic Hunedoara a lu ţel, mobilizînd prin exemplul mii. In primul semestru s-au re ducţie. A stfel secţiile confecţii- Lăzăruţ, Gheorghe Trifan şi şi alţii, şi cele peste 30 aparate de
at măsuri pentru mobilizarea în lor pe toţi muncitorii, din secţie. alizat economii de 2.670.000 lei, încălţăm inte, com andă încălţă Gaia E lisabeta. Cele m ai bune Şi nimeni n-a spus că nu se pricepe. radio instalate în casele colectiviştilor.
tregului colectiv la îndeplinirea Aşa de pildă, tov. Dumitru Şer- iar în luna iulie, ca urmare a m inte, reparaţii încălţăm inte, o- rezultate au fost obţinute de to Astăzi majoritatea colectiviştilor au în
sarcinilor de producţie. Pentru ban, membru de partid, şef de măsurilor luate, 782.000 lei. lăriă, croitoria şi secţia foto varăşii M iron Dan, M agdalena Dimpotrivă, oamenii au încredere în el casă mobilă noua, covoare, aragaze şi
descoperirea şi punerea în va brigadă la cuptorul nr. 5 s-a şi-au îndeplinit cu 10 zile îna Popa, Gheorghe Faur, Ioan Bo- cîte altele.
loare a noi rezerve interne în angajat să dea peste plan în a- In urma măsurilor politice şi ciu şi lu n e a A dam . şi-l apreciază.
scopul obţinerii unei producţii fara angajamentului anual pe organizatorice luate de organi Tot aşa s-a întîmplat şi cil colecti Aceste cîteva exemple ne arată cu
mai mari, de bună calitate şi care îl are, încă 2 0 0 tone de o- zaţia noastră de bază pentru Pe scurt prisosinţă cît de mult a crescut nivelul
la un preţ de cost tot mai re ţel pînă la sfîrşitul acestui ari, sporirea producţiei, îmbunătăţi vistul Ilie Nedelea care a urmat şcoâ- de trai al gîrbovenilor, cît de departe
dus, s-a format un colectiv care iar brigada de la cuptorul nr. rea calităţii şi realizarea de e- ® Pe lîngă S.M.T. din Alba număr de 6.068 pomi fructiferi. au lăsat ei în urmă acei ani de nea
a elaborat un plan de măsuri 3, Condusă de tov. Constantin conomii, indicii de utilizare pla şi Orăştie au luat fiinţă anul lâ de brigadieri zootehnici, cu Burtmes gră mizerie ai trecutului.
adecvat. Acest plan de măsuri Mogonea, membru de partid, nificaţi sînt depăşiţi cU regula acesta două brigăzi fito-sanita- ° In primele 7 luni ale anu
tehnico-organizatorice a fost şi-a sporit angajamentul iniţial ritate, rebuturile au scăzut sub re. Aceste brigăzi au fost do lui în curs, S.M.T.-urile din re Tdrna trimis la şcoala de brigadieri R. BUDIN
dezbătut îritr-o adunare la oare cu 100 tone. In acelaşi timp bri cifra admisă, materia primă şi tate cu utilaje moderne pentru giunea noastră şi-au îndeplinit
au participat şi tovarăşii din ac gada de oţelari condusă de tov. materialele sînt mai bine gos combaterea dăunătorilor Ia cul sarcinile de plan în proporţie de viticoli şi cU utemistul Mihai Schell
tivul fără de partid al organiza Petru Forţiu, urmînd exemplul podărite şi, ca urmare, consu turile de cîmp şi la pomi. Prin 132,7 Ia sută, realizînd 27.061
ţiei de bază şi care s-a ţinut comuniştilor, şi-a mărit angaja murile specifice sînt mai redu tre acestea se numără 12 ma hantri faţă de 20.387 hantri cît Tom bola festivalului
iuna trecută, fixîndu-se respon mentul cu 1 2 0 de tone. se. Bazîndu-mă pe rezultatele şini M.S.P. pentru stropit şi era planificat pentru perioada
sabilităţi pe oameni şi termene obţinute pînă în prezent de co prăfuit. Cu ajutorul lor s-a com respectivă. In ziua de 24 august, la teatrul de Servietă „Diplomat" — nr. 37.202
de îndeplinire a măsurilor sta Angajamentele luate sînt tra lectivul nostrU de muncitori, bătut gîndacul de Colorado şi
bilite. duse cu perseverenţă în fapte. tehnicieni şi ingineri, îmi exprim purecele de sfeclă de pe 605 ha. ° Numeroşi oameni ai muncii vară din oraşul Deva a avut loc în Joc romi — nr. 9.354
Cele trei brigăzi de oţelari a- convingerea că şi noile angaja teren. Tot cu aceste maşini s-au de la sate — dintre care majo
Munca politică desfăşurată de mintite mai sus au elaborat pes mente luate în urma plenarei împrăştiat ierbicide pentru com ritatea sînt colectivişti — şi-au prezenţa unui număr de peste 800 ce Joc romi — nr, 50.534
organizaţia de bază are drept te sarcinile de plan, numai în C.C. al P.M.R. din iulie a.c. baterea buruienilor pe o supra construit în ultimii ani case de
scop mobilizarea colectivului o- perioada 1 iulie — 17 august, vor fi îndeplinite şi chiar de faţă de 205 ha. cultivate cu grîu, locuit din venituri proprii. Nu tăţeni, a comisiei de verificare a bile Minge de fotbal (com
păşite. la gospodăriile colective din Sîn- mai între anii 1956—1958 s-au
ţelăriei Martin nr. 1 la lupta următoarele cantităţi de o ţe l: tandrei, Simeria Veche şi altele. construit în satele regiunii pes telor şi a unei comisii de validare, tra plectă) — nr. 3.971
gh eo rg h e stoica In afară de aceasta s-au mai
pentru economisirea materiei Dumitru Şerban — 162 tone, stropit contra dăunătorilor un te 6 .0 0 0 case de locuit cu o su gerea din urnă a biletelor cîştigătoare Minge de fotbal (corn-,
secretarul organizaţiei de bază P.M.R.
prime, a materialelor, reducerea Constantin Mogonea — 221 prafaţă locuibilă de 312.084 la tombola festivalului. plectă) — nr. 60.926
de la oţelăria Martin nr. 1 a C.S.H.
m.p. Publicăm mai jos obiectele şi nume Covor persan — nr. 1.844
rele biletelor cîştigătoare: Covor persan — nr. 18.861
Motocicletă — nr. 18.316 Covor de iută — nr. 45.473
Mobilă de bucătărie — nr. 29.615 Covor de iută — nr. 19.459
Frigider „Pinguin" — nr. 13.539 Covor de iută — nr. 1.593
Motoretă „Simson" — nr. 45.080 Aparat foto — nr. 35.354
Motoretă „Simson" — nr. 43.080 Aparat foto — nr. 33.131
PREVEDERILE PLENAREI C. C. AL P. M. R. acest sens. In primul semestru Bicicletă „Carpaţi“ — nr. 3.420 Aparat foto — nr. 51.803
colectivul sectorului VI trans
Economii suplimentare cit moi mari — mal mult avînt pentru îndeplini port a obţinut o economie de Bicicletă damă — nr. 11.000 Stofă costum bărbătesc — nr. 13.73$
preocuparedecăpeteniea minerilor it iallricani rea înainte de termen a anga 73.700 lei, depăşind astfel cu
jamentului de a realiza economii 13.000 lei angajamentul iniţial. Bicicletă juniori — nr. 28.697 Stofă costum de damă —¦ nr. 13.876
suplimentare de peste 1.400.000 Acum însă, cînd beneficiază de
lei în acest an. Şeful de briga un traseu de transport mai scurt Bicicletă juniori — nr. 23.600 Balonseid bărbătesc — nr. 42.213
dă Dumitru Vascul s-a angajat cu 2,4 km. (cuibutorul nou a in
să obţină prin folosirea raţiona trat în funcţiune), cînd există Aparat de radio „Balada" — nr. 8.321 Balortseid damă — nr. 43.406
lă a lemnului, energiei şi explo posibilităţi de reducere a postu
zivului, 12.600 lei economii pînă rilor neproductive, conducerea Apărat de radio „Balada" — nr. 45.575 Cărucior pentru copii — nr. 42.666
la finele anului, Vasile Apostol sectorului a găsit de cuviinţă că
a hotărît ca împreună cu orta poate obţine în semestrul II Ceas „Pobeda" — nr. 37.238 Serviciu de masă
cii săi să economisească lunar doar... 30.000 lei economii. A-
cel puţin 5 m.c. lemn de mină ceasta, în timp ce numai briga Ceas „Pobeda" — nr. 25.984 (complect) — nr. 14.633
şi 50 kg. exploziv. Brigada lui da condusă de tov. Constantin Ceas ,Pobeda“ — nr. 41.189
Nicolae Scorpie s-a angajat ca Ţaiga s-a angajat să economi Ceas „Pobeda“ — nr. 8.819 Serviciu de tort — nr. 15.807
în fiecare lună să economiseas sească prin acţiuni de muncă
că cel puţin 1 .0 0 0 lei la preţul voluntară la curăţatul vagonete- Lampă pentru noptieră — nr. 35.602
de cost al cărbunelui extras, iar lor, 60.000 lei pînă la sfîrşitul
Bilanţul primelor 7 luni de se, minerii de la Uricani vor minerul Paraschiv Gheorghe, şef minerii de sub conducerea lui anului. Ceas „Pobeda“ — nr. 15.562 Lampă pentru noptieră — nr. 47.964
muncă din acest an s-a arătat contribui la efortul general al de schimb în abatajul nr. 3 din Ion Iacob, de la sectorul de in
rodnic pentru minerii de la Uri- minerilor din Valea Jiului cu pes blocul II, a propus ca oprirea vestiţii, au hotărît să economi ? Aragaz cu trei ochiuri Ceas de masă — rtr. 15.233
cani. In această perioadă ei au te 1.400.000 lei economii supli compresoarelor să se facă la ore sească pînă la sfîrşitul anului
extras peste plan mai mult de mentare la preţul de cost al mai potrivite, între schimburi. 25.000 lei la preţul lucrărilor de şi butelie — nr. 50.158 Ceas de masă — nr. 35.914
1 1 .0 0 0 tone de cărbune, cocsifi- cărbunelui. Minerul Mihăiţă Constantin a întreţinere şi armare.
cabil şi au realizat economii la propus ca „goalele“ să fie repar Acordeon — nr. 19.339 Fier de călcat electric — nr. 60.960
preţul de cost în valoare de cir Lupfa penfru economii — tizate abatajelor după capacita . Acestea, împreună cu alte zeci Acordeon — nr. 37.314
ca 730.000 leii Este urmarea fi tea buncărelor, pentru a asigura de angajamente luate de mineri, Mandolină — nr. 47.888 Fier de călcat electric — nr. 40.505
rească a muncii organizatorice preocupare a întregului condiţii de muncă neîntreruptă constituie premisa îndeplinirii cu Mandolină — nr. 18.025
şi politice duse de organizaţiile chiar şi la abatajele care, fiind Mandolină —• nr. 24.672 Fier de călcat electric — nr. 18.970
de partid în rîndul harnicilor colectiv cu exploatarea în feliile inferi succes a angajamentului colec Alandolină — nr. 28.175
mineri de aici, a măsurilor luate oare, necesită „goale“ în perma tiv. Briceag — nr. 12.724
pentru asigurarea creşterii conti Pentru descoperirea rezervelor nenţă. In scopul ridicării conti
nue a productivităţii muncii, pen interne existente a fost chemat nue a productivităţii muncii în ... şi angajamente sub Briceag — nr. 37.311
tru reducerea consumurilor spe să contribuie întregul colectiv al abatajul său, minerul fruntaş posibilităfî Briceag
cifice de materiale, pentru folo minei. Agitatori de frunte cum Victor Cîrciumaru — decorat cu — nr.35.961
sirea judicioasă a forţei de sînt tovarăşii Stancu Teodores- Medalia Muncii — a cerut să i Dacă la unele.sectoare, cum ar
muncă.- cu, Dumitru Vascul, Vasile Go- se monteze un troliu pentru ma Muzicuţă de gură — nr. 3.284 Briceag ~ — nr. 47.552
coneţ, Gavrilă Deak şi Ioan Ia- nevrarea rapidă şi uşoară a va- fi sectorul I şi sectorul III, an
Rezultatul acesta, care situea cob, au stat de vorbă cu mine gonetelor la punctul de încăr Muzicuţă de gură — nr. 24.285 Briceag — nr. 8.087
ză colectivul minei Uricani în rii, au lămurit fiecăruia însem care. Pentru a lichida pierderile gajamentele sporite corespund cu
primele rînduri ale întrecerii so nătatea obţinerii unor economii de materiale datorite deselor re- Muzicuţă de gură — nr. 3.928 Sticlă colonie — nr. 60.574
cialiste dintre colectivele Văii cît mai mari pentru sprijinirea armări, minerii au venit şi cu va posibilităţile colectivelor lor, la
Jiului, a arătat clar minerilor că eforturilor făcute de partid şi loroase propuneri tehnice. Aşa, Activitatea, comisiilor economi Muzicuţă de gură — nr. 7.706 Sticlă colonie — nr. 2.663
au încă la îndemînă o seamă guvern în vederea ridicării con de pildă, la sectorul III al mi alte sectoare, şi în special la ce ia sectoarele minei Uricani a Muzicuţă de gură — nr. 58.922
de rezerve interne nefolosite. Co tinue a nivelului de trai. Propu scos la iveală o seamă de re Muzicuţă de gură — nr. 42.688 Sticlă colonie — rtr. 35.481
misiile economice pe sectoare, nerile făcute de mineri au fost nei s-au propus inserţii de go sectorul VI transport, noile an zerve interne. Colectivul de aici Muzicuţă de gură — nr. 34.127
ca şi Comisia pe exploatare, au aduse la cunoştinţa conducerii dispune însă de resurse mai bo Muzicuţă de gură — nr. 17.153 Sticlă colonie — nr. 3.350
scos la iveală multe din aceste sectoarelor, au fost dezbătute şi run pentru inelele de bolţari, mai gajamente nu reflectă nici pe gate. Dintre acestea pot fi men Muzicuţă de gură — nr. 18.002
rezerve interne, prin a căror fo îmbunătăţite în adunările gene Muzicuţă de gură — nr. 12.855 Sticlă colonie — nr. 15.619
losire colectivul minei Uricani rale ale organizaţiilor de partid. trainice decît cele de molid. departe faptul că din partea în ţionate continua îmbunătăţire a Servietă „Diplomat" ¦— nr. 35.072
poate să-şi sporească economiile Minge de volei
(aşa cum s-a evaluat) în acest Venind Cu o mulţime de pro Angajamente tregului colectiv al sectorului ar calităţii cărbunelui, repararea
an cu încă multe sute de mii puneri concrete pentru continua (complectă) — nr.
iei. Realizînd economiile propu îmbunătăţire a muncii, minerii mobilizatoare ... exista o intensă preocupare în
au dat dovadă de un înalt spi Minge de volei
rit gospodăresc. Aşa, de pildă, Odată cu noile propuneri mi
nerii s-au angajat să lupte cu (complectă) — nr.
conştiincioasă a utilajelor, ex
tinderea micii mecanizări, evita
rea risipei de material lemnos
şi altele. Descoperindu-le şi fo-
losindu-le din plin, minerii din
Uricani pot obţine economii su
plimentare chiar mai mari decît
s-au angajat să realizeze, pot
contribui astfel mai substanţial
la efortul tuturor minerilor Văii
Jiului.
Ing. GH. DUMITRESCU 1
