Page 91 - 1959-08
P. 91
ca p r o l e t a r i d a v r o / i r p ţ ă r i l e , u n i ţ i -v a /
\ 6 ''dV' r t ( j Ç ’ O 0 »'^
\ r»iAa
‘V „A o»f
\ A-"
C ififi în numărul de a z i:
0 Din ţara constructorilor comiu ismului (pag. 2-a, pagi
nă specială) ;
0 Rodul unei munci asidue (pag. 3-a) ;
0 Programul turului campionatului regional de totbal 1959—
I9G0 (pag- 3-a) ;
8 Reducerea rebuturilor — sursă importantă de creştere a
producţiei de metal (pag. 3-a) ;
8 Manifestări peste hotare cu prilejul celei de-a 15-a ani După reducerea
versări a eliberării Romîniei desub jugul fascist. (pag. 4-a). de preţuri
0 Algeria — problema nr. 1 pentru guvernul francez După aplicarea măsurilor pri
vind reducerea de preţuri, vo
(pag. 4-a) ; lumul de mărfuri vîndute a spo
rit mult.
Anul XI Nr. 1454 Joi 27 august 1959 4 pagini 25 bani 0 Activitate subversivă şi diversionistă de spionaj impe-
fi*MBits&şiâ i n | rialist în Berlinul occidental (pag. 4-a) ;
p ro d u c ţie In raionul Petroşani, de pildă,
FRAMCISC SUSAN CUM AM CIŞTIGAT I Eclupa de ofelari numai într-o singură zi s-au
imecanic de locomotivă la Depoul' În t r e c e r e a condusă de prim-io- vîndut mărfuri cu 158 la sută
C.F.R. Simeria. Realizează însem-' pitorul Loghin To mai mult decîi media zilnică din
i nate economii de combustibil con por de la cuptorul săptămîna anterioară. In ora
III al oţelăriei şul siderurgiştilor hunedoreni,
venţional. vînzările au fost dublate în u-
Pentru realizarea in trimestrul II lificare, harnici si disciplinaţi, ca loslf Martin nr. 1 a ob nele zile. IOV CARABAŞ
al anului 1959 a planhlui de transport Albu, Paul Erdey, loan Barbu, me
ţinui însemnate de
iii cele mai bune condiţii de sigu canici de locomotivă cu experienţă, -, j ? ' a păşiri de plan in Aleea fruntaşilor
ranţă a circulaţiei, unitatea noastră a care au calificai noi cadre de fochişti ultima vreme, în-
fost distinsă cu Diploma de unitate şt mecanici c a : loan Bota, Simian scriindu-şi numele Din iniţiativa consiliului sin
fruntaşă pe Direcţia regională C.F.R. lslrate, Gheorghe lstraie, Matei Rigău printre echipele dical raional, în parcul din cen
Timişoara. Această distincţie consti şi mulţi alţii. In şedinţele de analiză fruntaşe ale side- trul oraşului Haţeg a fost ame
tuie o inindrie pentru fiecare membru a muncii, organizate de comitelui sin rurgiştilor hunedo- najată aleea fruntaşilor în
al colectivului nostru. Ea reflectă dical, ei au vorbit despre metodele lor reni. Aşa, de pildă, muncă. Pe suporturi special pre-
munca perseverentă depusă de colec de muncă, au ajulai pe ceilalţi să şi in prima decadă a gătie, au fost montate 14 tablouri
tivul depoului C.F.R. Simeria, sub în le însuşească. lunii august, aceas printre care cele ale tractoris
drumarea permanentă a organizaţiei tă echipă a dai tului loan Gadar II de la G.A.S.-
de partid. Ori de cile ori s-au constataf aba peste plan mai Sîntămărie, a strungarului Ilie
teri de la ordinele şi instrucţiunile în bine de 100 tone Grozavu de la „Ceramica“ Baru
Activitatea noastră este multiplă şi vigoare, abateri mici, dar care pot de oţel. Mare, a şefului de echipă N.
complexă. Fiind situaţi Intre marile avea urmări grave in sectorul trans Crăciun de la depoul C.F.R.
centre industriale Hunedoara, Câlan portului feroviar, ele au fost prelucrate IN C L IŞE U : e- Subcetate etc.
şi bazinul carbonifer Valea Jiului, cu toţi salariaţii, combăiindu-se cu chipa, in faţa cup
munca noastră contribuie in mod cert tărie. In acest sens o contribuţie de torului. SIDONIA RUSAN
la realizarea planului acestor mari seamă au avut-o agitatorii. Ei au fost im..... iliillillllii llliiniiii.liilllli Realizările unei brigăzi
întreprinderi. De realizarea planului In permanenţă printre oameni, ajuthvr de muncă patriotică
nostru de transport, In cele mai bune du-i să vadă ce urmări pol avea dife H. R. II. ..II. C. FRIMU*' O R Â § I E
condiţiunl, depinde şi activitatea fa ritele greşeli şi cum pot fi evitate. Utemiştii de la furnalul tine
bricilor şi uzinelor de pe magistrala relului din uzina „Victoria“ —
Cit priveşte colectivul de conducere,
Coşlariu — Hunedoara — Călan. De acesta a urmărit o cit mai bună utili O întreprindere în continuă dezvoltare Călan, sub' conducerea organi
aceea, noi ne-am propus şi am reuşit zare a locomotivelor, remorcarea de zaţiei de bază U.T.M. şi îndru
nu numai să îndeplinim şi să depăşim irenuri bine ionale şi cu supraionaf, Întreprinderea de industrie locală FRANC1SC BALOGH iar mai tîrziu, pentru hărnicia şi de maţi de responsabilul brigăzii,
planul de transport, dar să-l realizăm antrerâ.nd întreg personalul de loco „1. C. Frimu“-Orăştie a luat fiinţă în director al întreprinderii de industrie votamentul său, a fost ales secretar tov. loan Blaj, au adunat 30
fără abateri de la siguranţa circulaţiei. motive, atelier, ture de serviciu eic. primăvara anului 1952. Scopul acestei al organizaţiei de bază P.M.R. La fe! tone fier mărunt din cadrul sec
ta economisirea de materiale şi com întreprinderi este să valorifice toate re locală „I. C. Frimu" — Orăştie şi tov. Oniga Andrei, ţăran sărac din torului.
Cum am reuşit acest lucru ? In pri bustibil, în vederea reducerii preţului zervele locale pentru producerea de regiunea Cluj, s-a calificat ca belo-
mul rind. muncind in spiritul Instruc de cost. bunuri de consum şi materiale de con In scurt timp după aceea, a început nist. Azi el este un muncitor frun Acţiunea a fost realizată în
ţiunilor. Studierea şi aplicarea lor în strucţii pentru satisfacerea nevoilor executarea de măsurători, schiţe, pla taş şi a devenit membru de partid.
tocmai, organizarea întrecerii socia Prin eforturile comune ale întregu populaţiei cît şi ale întreprinderilor de nuri pentru dezvoltarea întreprinderii. Asemenea lor, mai sînt tovarăşi ca numai 4 ore, la ea contribuind
liste pe profesii, constituirea de bri lui colectiv, am ajuns ca in trimestrul construcţii. Astfel, în următorii ani, pe teritoriu! Traian Drăgoi, Nicolae Roşu, Nico-
găzi utemisle pe locomotive şi In sec 11 al anului curent să depăşim planul iae Lache şi mulţi alţii. 2 0 de tineri.
torul de reparaţie, au fost principalele de transport in kilometri convenţionali (Da la orice început au fost şi aici
obiective ale muncii noastre organiza cu 2,04 ia sulă, să reducem consumul VIOREL COMAN
IOAN TRIFU torice. De asemenea, prelucrarea cu specific de combustibil cil 14,44 la greutăţi. Fabrica de cărămidă şi ţiglă întreprinderii s-au profilat noi con- Iată în linii mari drumul parcurs de
’ lăcătuş de revizie în staţia C.F.R. toţi salariaţii in mod temeinic şi re sută şi să reducem preţul de cost cu Intreprinderea „1. C. Frimu" Orăşlie,
*Coşlariu. Se achită cu conştiincio petat a ordinului nr. 3011959 al Mi 7 la s u tă : numai la combustibil con aproape dărîmată, fabrica de gheaţă s trucf". s-al1 deschis noi secţii şi sec-
nisterului Transporturilor şi Telecomu venţional s-au realizat economii in defectă, morile luate de la foştii lor toare de muncă. Acum noua întreprin Dar el nu se va opri aici. In faţa
zitate de sarcini şi dă lucru d e ) nicaţiilor, cit şi ajutorul dai de orga valoare de 227.920 lei. proprietari erau parte scoase din func dere nici pe departe nu mai seamănă întreprinderii se deschid mari pers
T',"""’ bună calitate. nele de conducere D.T.V. şi de Direc ţiune, iar altele lucrau sub capacita cu cea vecile. Aici s-au ridicat, ca din pective. Astfel, în acest an în oraşul
ţia regională Timişoara iii perioada Personalul depoului esle hotării să tea lor. Dar cei aproape două sute pămînt, o nouă fabrică de cărămidă Orăştie va fi construită o nouă şi
lunilor aprilie şi iunie, a dus la îm lupie pentru obţinerea de noi succese de muncitori, cu sprijinul organelor la Pricaz, cu un grup social (club, modernă fabrică de pîine. Fabrica de
bunătăţirea continuă a muncii noastre. in muncă, pentru a menţine calificati locale de partid şi de stat, au învins cantină, baie şi locuinţe), staţia de cărămidă de la Pricaz se va îmbo
vul de unilaie fruntaşă pe regională. primele greutăţi şi au reuşit în timp prefabricate, atelierele mecanice, fieră găţi cu patru noi şoproane de uscare
Avem in depoul nostru numeroşi relativ scurt să pună în funcţiune rie şi auto, sala pentru gatere, atelie a căror construcţie este în curs. Prin
fruntaşi in producţie cu o înaltă ca TEODOR PlIRDEA instalaţiile respective. rul de tîmplărie, fabrica de pîine de aceasta şantierele de construcţii de
şeful depoului C.F.R. Simeria la Cugir etc. S-au mai construit lo locuinţe din Valea Jiului, Deva, Cugir
cuinţe şi cantină, iar mai tîrziu un şi ale oraşului nou al muncitorilor dc
ÎNTRECEREA DINTRE GOSPODĂRIILE AGRICOLE COLECTIVE nou bloc cu 8 apartamente. Concomi la uzinele „Victoria" Călan vor pritni
tent s-au deschis noi sectoare de ba cu cîleva milioane bucăţi cărămidă mai
Cofecti ştii din Ilia îşi îndeplinesc ză ca sectorul exploatării forestiere de mult.
angajam entele la Sibişel, sectorul alimentar etc.
In înlîmpinarea zilei de 23 August,
T a chemarea la întrecerea fost depăşită obţinîndu-se 2.300 podăria colectivă din Ilia pose Suma alocată investiţiilor în între întregul colectiv al întreprinderii noa
lansată de G.A.C. din Nă- kg. grîu la hectar. Depăşirea se dă 2 2 2 ha. teren agricol şi nu prinderea noastră de la înfiinţare şi stre şi-a luat angajamente sporite în
datoreşte grijii şi atenţiei cu mai 22 de vaci. Posibilităţi de pînă în prezent, depăşeşte cifra de IR muncă, dînd întrecerii un avînt deo
dăştia Inferioară a răspuns şi care a fost întreţinută cultura furajare şi întreţinere există în milioane lei. Este o cifră grăitoare. sebit. Astfel, s-a reuşit ca angajamen
gospodăria colectivă din Ilia. In Toate acestea au dus la o creştere tul iuat de colectivul de muncitori
considerabilă a volumului producţiei. de a da patriei pînă ia sfîrşiful anu
De pildă, dacă în 1952 se produceau
52.000 bucăţi cărămidă presată, acum lui 520.000 iei economii peste plan,
IOAN SFITL1C răspunsul dat, colectiviştii din griului, felului cum a fost orga- cadrul gospodăriei şi se poate se produce 8.700.000 bucăţi. în secto- mai bine de jumătate a fost îndeplinit. Printre fruntaşii secţiei finisat de la
Ilia s-au angajat să îndepli- nizat secerişul şi treierişul. mări numărul vacilor pînă la rul tîmplărie producţia a crescut în De asemenea, planul de producţie a fabrica de încălţăminte „Ardeleana“
>şef de brigadă la mina Lupeni. in' planul stabilit. Producţia de lap această perioadă de la i 10.000 lei la fost îndeplinit ritmic, iar calitatea s-a din Aibă Iulia, se numără şi tinăra
cursul primei decade a lunii au-j nească obiectivele prevăzute de Recoltă bogată au obţinut co- te pe cap de vacă furajată, a- 1.830.000 lei, iar la reparaţii mecani îmbunătăţit simţitor. Lidian Olimpia. Lucdrid la impere-
criteriile întrecerii. Pînă în pre- (ectiviştii şi de la cultura orzu- tinge în cadrul gospodăriei 2 .2 0 0 ce de la 410.000 lei la 802.000 lei. chiatul ghetelor şi pantofilor, ea a
>gusi, brigada sa şi-a depăşit planul* zent au avut realizări însem- [ui. De pe cele 11 ha. cultivate litri lapte. E o producţie în ge Fiecare din muncitorii întreprinde obţinut o realizare a planului ta zi-
cu 65 de procente. neral bună. dar se poate realiza Acestea ilustrează ritmul rapid de rii noastre vor depune pe viitor noi pe tiuia august in proporţie de IU,
na^e- cu orz au obţinut o producţie de şi mai miflt. Pentru aceasta e dezvoltare pe care l-a cunoscut între eforturi pentru a merge pe drumul tra la sută.
^ 2.711 kg. la hectar depăşindu-şi necesar să fie schimbate vacile prinderea noastră. sat de partid, spre belşug şi bunăsta
bătrîne cu vaci de rasă cu o re, spre socialism. IN C L IŞ E U : Tinăra Lidian Olimpia,
G ospodăria colectivă „Dru- angajamentul cu 200 kg. Fru- producţie mare de lapte, să fie Un fapt demn de remarcat este că la locul de muncă.
mul lui Lenin“ din llia a moaşe sînt şi celelalte culturi, ca respectate cu stricteţe normele odată cu dezvoltarea întreprinderii au
Âu prim ii insigna luat fiinţă printre primele gos- sfecla de zahăr, floarea-soareilui de furajare. crescut şi oamenii. O mare parte din -m -
de brigadier podarii din regiunea noastră. In muncitori, pînă mai ieri ţărani veniţi
timpul care a trecut de la În- legumele care au fost îngră- Colectiviştii din Ilia sînt oa din diferite regiuni ale ţării, s-au ca VEŞTI DIN VAŢA
fiinţare şi pînă în prezent gos- 5ate S1’ întreţinute bine. Ele vor meni harnici şi ei muncesc zi de lificat în diferite meserii devenind oa
podăria a acumulat o experien- ^a producţii superioare celor zi ca gospodăria lor să se dez meni de nădejde. De exemplu, Petru Acţiuni g o spodăreşti
ţă bogată. An de an colectiviştii planificate, volte şi veniturile obţinute să Văduva, fecior de ţăran sărac de prin
P rintre brigăzile U .T.M . de s-au convins că organizîndu-şi' fie din ce în ce tot mai mari. părţile Moldovei, esle unui dintre cei In numai două săptămîni, ce Remus Bulz, 120 de cetăţeni din
bine munca, rezultatele bune nu Angajamentele luate se înde- mai buni arzători de cărămidă de la tăţenii din comuna Vaţa au e- comuna Vaţa au efectuat circa
m uncă patriotică cu o activitate vor întîrzia să se arate. plinesc şi în sectorul zootehnic, IOSEFINA COSTEA fectuat pentru buna gospodărire 900 ore muncă voluntară, exe-
Colectiviştii s-au convins din cuptorul Hoffman. Aid el a fost pri a satelor un număr de 1 .2 0 0 ore cutînd lucrări în valoare de
bogată se num ără şi cea a tine Pentru ca munca să se desfă- proprie experienţă că ramura (Continuare în pag. 3-a) muncă voluntară. Cea mai mare 2.500 lei.
şoare ordonat şi fiecare să-şi zootehnică aduce venituri mari. mit în rîndurile membrilor de partid parte din aceste ore au fost
rilor de la întreprinderea de in asume răspunderea lucrărilor e- In prezent gospodăria colectivă prestate pentru repararea liniei Importante acţiuni de gospo
xecutate, fiecărei brigăzi i-au fost deţine 2 2 vaci de lapte, 18 scroa- înguste de transport a materia dărire şi înfrumuseţare a co
d u s tr ie lo c a lă „1. C. F r im u " d in repartizate în mod egal atelajele, ie şi 161 oi cu lină semifină. lului .lemnos din pădure. Cu munei prin muncă voluntară au
terenul şi culturile, iar în ca- Din valorificarea produselor ob- cîtva timp mai înainte această fost efectuate şi în satele Birtin
O răştie. Cei 46 de tineri d in a- drul brigăzii repartiţia a mers ţinute de la aceste animale gos- şi Tătărăşti. In aceste sate,
pînă la familii. Datorită acestei podăria colectivă a realizat su- linie fusese blocată de inun pentru repararea şcolii elemen
ceastă brigadă au efectuat pină organizări evidenţa muncii este me importante. Din vînzarea ce- tare şi îngrijirea pepinierei sil
bine ţinută. lor 13.190 litri lapte pe bază de daţii, împiedicînd astfel munca vice s-au prestat un număr de
acum 4.500 ore de m uncă volun contract* gospodăria a încasat 300 ore muncă voluntară obţi-
Colectiviştii din Ilia sînt ho- în exploatarea forestieră djn lo nîndu-se astfel economii în va
tară, a căror valoare întrece tărîţi ca anul acesta să obţină I 7 -5 8 9 lei. Din vînzarea purcei- loare de 1.500 lei.
producţii însemnate. Chemarea lor şi mieilor, a încasat 13.354 calitate. Mobilizaţi de deputaţii
sum a de 9.000 lei. Ia întrecere le-a fost imbold în Iei, iar din vînzarea celor 130
muncă. kg. iînă 4.177 lei. Pentru adă- Mîţ Viorel, Emanoil Cristian şi
P rintre lucrările efectuate de postirea animalelor, colectiviştii
Unui! din obiectivele întrecerii s-au angajat să construiască un
tinerii din această brigadă sint este participarea Ia muncă a tu saivan cu o capacitate de 30'
turor colectiviştilor. La gospo oi şi să amenajeze grajdul e-
am enajarea unui teren de volei, dăria din Ilia s-a realizat în bu xistent pentru o capacitate de
nă parte acest obiectiv. Pârtiei 100 capete vaci. Aceste angaja
îm prăştierea a 70 tone pietriş etc. parea colectiviştilor la lucru a mente au fost îndeplinite, în sen-
tinge un procent de 85-90 la
De curind, un num ăr de 20 sută. SL,Ica atît saivanul cît şi graj-
du! sînt aproape gata de dat
de tineri, care au efectuat pes
te 100 ore d e m u n că vo lu n ta ră , , Un nou pod peste G risul Alb
au prim it insigna de brigadier.
Printre ei se num ără tinerii Zilele acestea, va începe la mare parte din lucrări prin
Vaţa construcţia unui nou pod muncă voluntară,
Dragoş Zaharie, com andantul peste Grisul Alb. Această lucra- Piuă acum s-au şi prestat
re îace:parte din propunerile fă-circa 1 .0 0 0 ore muncă voluntară
brigăzii, M aria D etu, loan V aczi
:cute de alegători la recentele în- Pentru tăiatul din pădure, faso-
s. a.
IOAN ZAHARIA
' corespondent
Un nou magazin întreaga activitate a gospo- |n f°l°s'nfă. De asemenea, pen- tîlniri cu deputaţii lor. Dat fiind "atul gri"zitloI ?> transportatul
alimentar . ,, „ , ’ , .. . lor pe malul Crişului. La aceste
dăriei se desfăşoară pe baza ru as,6 urarsa hranei suculente faptul ca valoarea construcţiei lucrărj au partici’at peste 1 1 0
oameni efectuînd lucrări în va-
planurilor de muncă trimestria- necesaŢă animalelor în timpul ier- este destul.de ridicată, cetăţenii loare de 7.000 lei.
le şi pe campanii. In aceste nu colectiviştii vor începe să au hotărît să execute cea mai
Zilele trecute . a fost deschis planuri au fost stabilite perioa- insdozeze nutreţul verde. Vor
însiloza circa 5 tone nutreţ pe
la Căian un nou m a g a zin ali dele optime de întreţinere şi re cap de vită" mai e . / Pentru întreţinerea drumurilor
coltare a culturilor şi forţa de
m entar. N oua unitate este des muncă necesară. Pe cît posibil E adevărat că în cadrul secto
aceste planuri au fost respecta- rului zootehnic s-au obţinut suc
tinată desfacerii de legum e şi . te şi ca rezultat producţiile ob cese importante.. Chiar cifrele a- Pînă în prezent la Vaţa s-a cii atelajele. Gu această ocazie
ţinute pînă în prezent sînt mîntite o. dovedesc. Dar mai prestat un mare volum de con- au fost executate lucrări de în-
fructe. G estionarul acestui m a trib'uţie în muncă pentru între- treţinere, pe o distanţă de 1 1
ţinerea drumurilor raionale şi km. drumuri raionale şi 9 km.
g azin, tovarăşul- D aniel 'Vultu- naţionale. S-au efectuat astfel drumuri naţionale. Totodată
un număr de 2.300 zile contri- s-au curăţit 3.100 m. liniari şanţ
rescu , a r e u ş it, p r in •b u n a o r g a buţie în muncă cu braţele şi şi a fost aşternut pe şosele 400
1.150 zile contribuţie în muncă m.c. de pietriş.
nizare a deservirii, să depăşeas bune. Colectiviştii .s-au angajat, , persistă, totuşi şUlipsiiri. Crite- Ingrdşătorj-a. de .porci a 'gospodăriei 'de slat din Orăşlie furnizează în
treprinderilor. de sial din regiune însem nate cantităţi de carne. Acestea sin!
că cu m ult p lanul zilnic de des ca de pe cele 70 ha. cultivate cu . r*'l,e chemării la înlrec.ere slabi - prelucrate şi claie spre consum oamenilor muncii.
facere. CRAŞCA grîu să obţină o producţie de 'eSG 0 încărcătură de 2 0 bovine IN C L IŞ E U : Aspect de la ingrăşătoria de porci a G.A.S. Orăştie.
corespondent 2.200 kg. Această producţie a la 100 ha. de teren agricol. Gos-
