Page 92 - 1959-08

Pag. 2
LaExpoziţia realizărilor economiei
nationale a U. R. S. S»
Ţiţei şi gaze
I ntre principalele ţări produ­
cătoare de petrol, Uniunea
Sovietică acupă primul loc din
lume în ce priveşte sporirea ex­
tracţiei. După cum arată mate­
rialele Expoziţiei realizărilor e-
conomiei naţionale a . U.R.S.S.,
în perioada 1953— 1958 în Uni­
unea Sovietică extracţia petrolu­
lui a crescut cu 60 milioane tone,
în Venezuela — cu 40 milioane
tone, în Iran — cu 39 milioane
tone, în Kuweit — cu 24 mili­
oane tone, în Canada — cu 11
milioane, în Arabi,a Saudită —
cu 7 milioane, în Irak — cu 4
milioane şi în Statele Unite ale
Americii — numai cu un milion
tone. Anul trecut, în U.R.S.S.
s-au extras 113.000.000 tone de
ţiţei, anul acesta extracţia va
creşte pînă la 127,7 milioane to­
ne, iar la sfîrşitul septenalului
extracţia de ţiţei se va ridica la
240 milioane tone. Trebuie sub­
liniat că în 1950, în U.R.S.S. se
extrăgeau numai 37,8 milioane
tone de ţiţei.
Cea mai m are viteză de
fo rare din lume
"O etroliştii sovietici au reali-
zat cea mai înaltă viteză
de forare a sondelor de petrol şi
gaze din lume — peste 5.000
metri granic pe lună. După cum
arată standurile pavilionului „Ţi­
ţei, gaze“, o sondă adîncă de
1.800 metri se forează în
U.R.S.S. în mai puţin de zece
zile.
In Uniunea Sovietică s-a reali­
zat şi recordul mondial de vite­
ză la forarea în rocile dure. A-
V.
cest record aparţine sondorilor
din R.S.S.A. Tătară.
Sondorii tătari, sporindu-şi în
mod constant productivitatea
muncii, au modificat de trei ori
recordul la viteza de forare în
ultimul an şi jumătate. Aşa se
explică de ce productivitatea
muncii lor este de două ori mai
mare decît a sondorilor din
S.U.A.
Industria petroliferă sovietică
a obţinut aceste succese datorită
Expoziţia realizărilor economiei naţionale a U.R.S.S. In sala centrală
este montată linia automată pentru producţia complexă de cuzineţi a apa­
ratelor de aşchiere pentru maşinile agricole de recoltat.
Randamentul unei asemenea maşini este de 26.000.000 cuzineţi anual.
In clişeu : Vizitatorii pavilionului ur măresc modul de funcţionare al aces­
tei linii automate.
i *riT** 11 i nanramyiTwwMHniiit it u u w u im ¦¦iiiwwvtii«i»a«uuMiiu«»wj tmmmmrauatmamammmmUmn ¦ i w mi » » ii b « iii« tuată tabăra de pionieri pe care am
O nouă victorie a constructorilor
sovietici
Recent, noul combinat de în­
nobilare a minereului din Kri-
voirog, dat în exploatare înainte
de termenul stabilit a dat prima
producţie de concentrat de fier.
Construirea acestui gigant al in­
dustriei miniere reprezintă o
mare victorie a constructorilor,
montorilor, constructorilor de
maşini şi a oamenilor de ştiin­
ţă sovietici. Potrivit planului de
stat, ei trebuiau să îndeplineas­
că în decurs de 40 de luni un
volum gigantic de lucrări. Ma­
joritatea acestor lucrări au fost
îndeplinite în 23 de luni.
Planul septenal prevede con­
înzestrării exploatărilor cu uti­
laj de prin rang. O adevărată
revoluţie în industria petroliferă
a săvîrşit-o turboburul care func­
ţionează pe baza energiei lichi­
dului de spălare pompat prin
garnitura de foraj.
Tehnica şi tehnologia extrac­
ţiei petrolului. nu rămîne nici­
odată pe loc. Ea se dezvoltă în­
continuu realizînd mari progre­
se. In prezent petroliştii sovie­
tici au găsit rezerve pentru a
fora sondele cu un randament şi
mai mare. La numeroase exploa­
tări inovatorii au emis părerea
că micşorarea diametrului sapei
va permite să se sporească vite­
za de forare şi în prezent indus­
tria a început să producă turbo-
bure cu un diametru mai mic.
Calculele au confirmat că a-
ceastă perfecţionare tehnică este
raţională. Trecerea tuturor bri­
găzilor de sondori la forarea cu
sape cu diametru micşorat va
permite ca în decursul septena-
iului, în afară de faptul că se
va mări viteza de săpare, să se
realizeze o economie de un mi­
liard de ruble, de 1 2 0 .0 0 0 tone
de metal şi de 2 0 0 .0 0 0 tone de
ciment. Conform prevederilor, la
sfîrşitul septenalului, în U.R.S.S.
se vor fora anual peste 16.000.000
metri de sonde de petrol şi gaz
cu o viteză medie de forare de
1.760 metri granic pe lună faţă
de 8 .0 0 0 .0 0 0 metri şi o viteză
medie de forare de 1.155 metri
în 1959. In 1965 extracţia de ţi­
ţei pe metru de forare de ex­
ploatare va creşte de peste două
ori în oomparaţie cu 1950.
„Combustibilul albastru“
eologii sovietici caută pe
vastele întinderi ale patriei
lor noi zăcăminte de minereuri
utile. Ochii lor ageri descoperă
metale şi minerale, cărbuni şi
petrol, gaze naturale şi materia­
le de construcţie. Industria le-a
pus la dispoziţie mijloace tehni­
ce, iar ştiinţa i-a înzestrat cu
aparate bazate pe ultimele rea­
lizări ale radioelectronicii, fizi­
cii atomice, telemecanicii, opticii
şi acusticii.
struirea a cinci combinate "de în­
nobilare a minereului şi a zece
mine în bazinul Krivoirog. Noul
combinat din Krivoirog este unul
dintre primele vlăstare ale sep­
tenalului. El este o întreprinde­
re integral mecanizată şi auto­
matizată. In eariera întreprinde­
rii se vor extrage anual după
metoda la zi 9.000.000 tone de
minereu. Fabrica de înnobilare
a minereului va produce 4,5 mi­
lioane tone de concentrat cu un
conţinut de fier de 62 la sută.
Aceasta va permite sporirea pro­
ducţiei de metal cu milioane de
tone.
In apropiere de străvechiul o-
raş Buhara geologii au descope­
rit unul din cele mai mari zăcă­
minte de gaze naturale din Uni­
unea Sovietică. Aici se proiec­
tează să se construiască o con­
ductă de gaze pînă în Ural. Du­
pă /cum arată materialele expo­
ziţiei, capacitatea acestei conduc­
te va depăşi 2 0 miliarde metri
cub'i pe an. Gazul de la Buhara
va ajunge pînă la Geleabinsk,
situat la o distanţă de 1.800 km.
de sursa de combustibil din Asia
Centrală şi va trece mai departe
— pînă la Sverdlovsk.
In anii de după război, cînd
Moscova a început să primească
gazele din Saratov, în ţară se
extrăgeau numai 4 miliarde me­
tr' cubi de gaze. In prezent ex­
tracţia a crescut de 7,5 ori, iar
în 1965 se vor extrage 150 mi­
liarde metri cubi de gaze — de
cinci ori mai mult decît în pre­
zent.
Lungimea conductelor de ga­
ze va atinge 38.000 km. faţă de
lungimea lor actuală care este
de 12.000 km. Trebuie subliniat
că, în Rusia înainte de revoluţie,
nu se extrăgeau deloc gaze.
In anii septenalului, principa­
lul spor al producţiei de „Com­
bustibil albastru“ îl va da Fede­
raţia Rusă. Producţia de gaze
se va ridica aici la 80 miliarde
metri cubi faţă de 15,1 miliarde
metri cubi cît se extrage în pre­
zent. Extracţia de gaze va creşte
în Ucraina de trei ori. De ase­
menea şi în Uzbekistan produc­
ţia de gaze va spori într-un ritm
fără precedent.
Ţiţeiul şi gazele sînt minu­
nate produse ale naturii din care
chimiştii au învăţat să obţină
spirt, ţesături, mase plastice, sub­
stanţe de spălare şi multe alte
produse. In anii septenalului a-
cest combustibil ieftin şi comod
va fi folosit în mii de noi case.
La sfîrşitul anului curent va pri­
mi gaze oraşul Tbilisi. iar la în­
ceputul anului viitor — oraşul
Erevan. Conducta de gaze Ka-
radak-Tbilisi, cu o ramificaţie
spre Erevan, construită cu for­
ţele a trei republici transcauca-
ziene, a fost denumită conducta
prieteniei.
> O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O < X X > O O < X P Q O O O O < > Q < X > O O < X X X 0 O < ÍQ < 0 O Q 0 O O O < > O O O < t< X X X X > O O O O O < X X X X > O O /> O O O 0 O O O O O Q < » 0 O 0 0 O O 0 O O O O 0 O < X > Q 0 O O O O O O 0OOOOOOOOOOOOOOCKK
P tforeaikă ?ste repunea lacului
Lemeşin. Aici totul îţi farmecă
privirea: pădurea de stejari, înclntă-
ioarele poieni, înconjurate de trunchiu­
rile albe ale mestecenilor.
Pe una din aceste poieni este si­
vizitat-o. Dar tn aceste zile de vară
locuitorii taberei sînt atraşi mai mult
ca de orice de luciul argintiu al la­
cului. Aşa s-a făcui că primul nostru
„interviu" l-am luai tocmai pe malul
acestui lac. Interolcutorul nostru a-
vea vreo nouă ani. Era Tolia Anti­
pov, fiul unui strungar. Băieţaşul dă­
dea semne de nerăbdare, dorea să se
întoarcă cît mai repede la apă şi
răspundea la întrebările noastre la­
conic, în monosilabe.
In tabără el este pentru prima dată.
înainte îşi petrecea vara cu părinţii la
o vită dinafara oraşului. Ii place aici?
Ii place foarte mult, mai mult decît
la vilă. E aşa de vesel cu băieţii I au
făcut excursii în pădure, s-au luptat
cu voleibaliştii din tabăra vecină, au
vizionat filmul „Ceapaep".
DRUMUL SOCIALISMULUI ? t. 1454
TURO LONGEVITĂŢII
/ ,n R.S.S.A. Daghesian există toată viaţa cu o hrană extrem de
mulţi oameni care au depăşit simplă — produse lactate, vegetale
vlrsta de 100 de ani. Majoritatea a- şi carne — la intervale de timp res­
cestora locuiesc in regiunile muntoa­ pectate de asemenea riguros: de 4-5
se şi subaipine ale republicii. Cer­ ori pe zi in perioada muncitor agri­
cetările jăcute in rîndurile acestor oa­ cole şi de 3-4 ori pe zi in restul a-
meni au arătat că 192 dintre ei, sau nului.
96 la sulă, sînt locuitori ai satelor Hrana acestor oameni este alcătu­
şi numai 8 sînt orăşeni. Majoritatea ită in special din pline de griu, car­
lor şi-au păstrat o memorie foarte ne, brinză de oaie, unt, iaurt, miere.
bună, au auzul şi vederea excelente,
mulţi dintre ei scriu şi citesc fără Potrivit datelor culese de cercetă­
ochelari. Printre aceşti oameni nu se tori, unul din factorii principali ai
găseşte nici unul care să aibă pre­ longevităţii este ereditatea şi tradi­
dispoziţie spre obezitate, aproape nu ţiile familiare privind anumite reguli
există suferinzi de boli ale sistemului igienice care se transmit din genera- (
cardio-vascular sau de boala hiperto- ţie in generaţie. Din 200 de persoane ,
nică. care au depăşit vlrsta de 100 de ani, <
59 au avut părinţi sau rude apropi-,
Mulţi dintre aceşti oameni care au ate care atinseseră această vlrstă.
depăşit vlrsta de 100 de ani posedă Desigur, asupra longevităţii au in­
o uimitoare capacitate de muncă şi fluenţat şi unii factori geografici,
continuă să muncească in colhozuri particularităţile climei din partea
sau să se ocupe de treburile casnice. muntoasă a republicii, dragostea de
Ramazanov Budaicii din satul muncă a acestor oameni, uimitoarea '
Veci, raionul Kulinsk. are vlrsta de lor energie căpătată in lupta împo­
135 de ani, totuşi el continuă să triva condiţiilor naturale aspre şi î n .
muncească în gospodăria sa. Se simt legătură cu aceasta metabolismul in­
foarte bine şi soţii Mana Alieva şl tens din organism.
Ahmed Adamov — soţia în verstă Longevitatea in Daghesian nu a
de 127 de ani, iar soţul In vlrstă de apărut intimplăior, ci reprezintă un 1
125 ie ani, căsătoriţi de 102 ani. fenomen firesc care s-a manifestat
Cercetările efectuate au arătat că deosebit de vizibil în anii puterii ^
persoanele cu o longevitate allt de sovietice. R.S.S.A. Daghesian ocupă {
mare s-au călăuzit in viaţă după a- în prezent primul loc în lume in \
numite reguli respectate riguros. Din ceea ce priveşte longevitatea.
generaţie In generaţie era transmisă
tradiţia diviziunii juste a muncii in In întreprinderile sovietice
sinul familiei, au fost respectate cu, O clădire construita se desfăşoară m işcarea peri- ¦
stricteţe anumite reguli igienice, s-a (
tru îndeplinirea înainte d e :
acordai o deosebită atenţie odihnei( în 100 de ore term en a planului septenal.)
şi somnului normal. De pildă, un o m i
C olectivul uzinei »Electro- ;
Dcare doarme poate fi trezit numai tn] in elemente de construcţie te din cărămizi sau blocuri mari stali" şi-a îndeplinit înainte <
voluminoase — blocuri-cu- şi de 4—5 ori — în comparaţie
cazuri excepţionale. Băuturile alco-[ cu casele construite din panouri de term en planul sem estrial\
mari, ceea ce duce la reducerea
olice şi fumatul stnt interzise. Viaţa tii prefabricate — care reprezin­ considerabilă a cheltuielilor de şi a liv ra t p e s te p la n o p r o -<
transport.
în creerul munţilor, călăritul, toate, tă apartamente finite executate .ducţie în valoare de m ilioane \
acestea le-a întărit sănătatea. în uzină, în oraşul Liublino, din [de ruble. In clişeu : In h a la ,
apropierea Moscovei, s-a con­ î d e a sa m b la re m e c a n ic ă a u- ¦.
Muntenii din Daghestar se hrănesc < struit o casă experimentală cu
zinei. <
un etaj. Această metodă înain­ Fiecare bloc-cutie este alcă­
Construcţii de locuinţe tată de construcţii de locuinţe tuit din şase panouri confecţio­ Orăşele m edicale
este aplicată pentru prima dată nate ş î asamblate sub formă "de- în munţii Kirghizie!
pe pămînfurile în practica mondială a construc­ apartament terminat la uzină. In ’împrejurimile oraşului
Frunze — capitala Kirghiziei so­
desţelenite ţiilor. Pe şantierul de construcţie se e- vietice, — s-au început lucrările
de construcţie a unui orăşel me­
La Liublino, din apartamente fectuează doar montarea lui. In dical care va ocupa o suprafaţă
de 40 hectare, înconjurată dc un
G uvernul R.S.F.S.R., cea mai finite se va asambla anul aces­ felul acesta construcţia de locu­ parc umbros. Aici se vor con­
mare republică sovietică, a ta o casă cu trei etaje. Potrivit inţe devine integral industriali­ strui corpurile de clădiri cu mai
adoptat hotărîrea de a se con­ proiectului, asamblarea acestei zată. multe etaje ale spitalelor de neu­
strui în perioada 1959-1961 a- clădiri cu. 128 de apartamente, rologie, de boli inîecţioase, de
proximativ 160.000 de locuinţe va dura 1 0 0 de ore. Gasa construită la Liublino chirurgie şi altele.
pentru lucrătorii sovhozurilor, este alcătuită din 8 apartamente
Orăşelul medical va grupa 15
care au valorificat pămînturi în Potrivit calculelor specialişti­ cu o singură cameră. Montarea clinici de diferite profiluri. In a-
cest complex va intra şi Institu­
Siberia şi în Orientul îndepăr­ lor, în construcţia în masă de fiecărui apartament a durat 2 0 tul de tuberculoză deja construit.
tat. clădiri din elemente voluminoa­ de minute. Gasa a fost asam­
se de construcţie (blocuri-cutii). blată din cinci elemente unifica­ Orăşele medicale au apărut în
Pentru realizarea acestui pro­ preţul de cost al unui metru pă­ te — camera, bucătăria, colivia ultimul timp în localitatea Ala-
gram se alocă o sumă de apro- trat de suprafaţă locuibilă poa­ scării. medin, în valea rîului Ciui, la
zimativ 5 miliarde ruble. S-a ho- te fi redus la 700 ruble, adică de Pokrovka, în oraşul petroliştilor
tărît de asemenea ca lucrătorii Autorii proiectului casei din Kocikor-Ata şi în alte localităţi
sovhozurilor care îşi construiesc din acest ţinut muntos.
case proprii să fie sprijiniţi prin cel puţin 1,5—2 ori. Termenele elemente de construcţie volu­ Complexe spitaliceşti, care se
construiesc după proiecte tip, vor
toate mijloacele. In acest scop pentru construirea unei clădiri de minoase din Liublino sînt ingi­ apărea în anii următori în toate
s-a prevăzut să se acorde credi­ tip nou se reduc de 8 — 10 ori în raioanele şi oraşele Kirghiziei.
te de stat pe termen lung, în comparaţie cu clădirile construi­ nerii Habahpaşev şi Andrianov
condiţii avantajoase Ia aproxi­ din Moscova. In actualul septenal, pentru
mativ 35.000 de constructori de construcţiile spitaliceşti se vor
-sssas- cheltui aproape 2 0 0 milioane dc
ruble, ceea ce depăşeşte de a-
locuinţe individuale. Hidrocenfrale subterane proape trei ori suma folosită î:n
Majoritatea construcţiilor se acelaşi scop în ultimii şapte ani.
vor ridica în regiuni lipsite de D eşi s-ar părea oiudat, există hidrocentrale care pot
păduri. De aceea s-a hotărît or­ funcţiona şi sub pămînt. Două asemenea hidrocentra­
ganizarea de întreprinderi pro­ le subterane se construiesc în Gruzia, în bazinul carbonifer
ducătoare de elemente prefabri­ Tkvarcelo. Apele rîului Galidzghi se rostogolesc prin două pu­
cate tip, în special din beton ţuri auxiliare într-o galerie la zi unde sînt instalate turbinele
armat. eleotrocentralei, pe care le pun în mişcare.
După ce a trecut prin aceste turbine, apa rîului Galidzghi
In regiunile de valorificare a este adusă din nou la suprafaţă, unde poate fi folosită în alte
scopuri.
pămînturilor înţelenite în anii Energia primelor hidrocentrale subterane din lume va per­
1959-1961 se vor construi de a- mite să se electrifice toate proce sele de producţie din noile mine
semenea multe cantine, magazi­
ne, grădiniţe de copii, şcoli şi
spitale. ale bazinului Tkvarcelo.
Intr-o t a bă r ă de p i o n i e r i Am vorbii aici numai 'despre una
din taberele de pionieri din regiunea
de A. ALEKSANDROV Moscova.
Dar principalul — ne comunică ca nostru pionieresc t CU de frumos o tăţii lor. Soarele, aerul şi apa îmbi­ Dar astfel de tabere sînt foarte mul­
mindrle băiatul — este că aici am să mergi seara în pădure şi să coci nate cu hrana substanţială şi-au fă­ te in Uniunea Sovietică. Ele sînt orga­
învăţat să înoţi cartofii cut efectul l toţi copiii arată bine. nizate şi întreţinute de sindicate. In
ţară nu există nici o uzină său fa­
Interviul nostru se întrerupe pe ne­ — Dar tn afară 'de versuri şi de Multe ocupaţii Interesante îşi gă­ brică care să nu aibă tabără de pio­
aşteptate': vorbind despre înot băiatul „cartofi“ ? — întrebăm noi. sesc şcolarii. Unii string plante pen­ nieri sau alte instituţii pentru copii.
a hotărît să ne demonstreze succesele tru ierbare, colecţii de minerale, alţii Părinţii copiilor plătesc o sumă neîn­
obţinute, a luat-o din loc şi a sărit — Avem atâta treabă că nu ne ajung preferă munca în grădină sau în a- semnată pentru şederea copiilor lor in
în apă din fugă. zilele — ne răspunde zâmbind Nadia. lelierul de timplârie, iar alţii activea­ tabere. Nitmai in vara anului trecut
Facem sport, citim cărţi. Ieri de exem­ ză in cercurile artistice de amatori. în taberele de pionieri, iri excursii tu­
Nadia Karpova, de 12 ani, s-a do­ plu, am citit tn colectiv versuri vesele: ristice, în grădiniţe de copii, creşe şi
vedit o interlocutoare mult mai vor­ „Casa albă şi pisoiul negru" de un Nu de mult tn tabără a fost o mare în sanatorii au fost peste 6.000.000 de
băreaţă. Tatăl el este socotitor la o poet polonez. Multe fetiţe se ocupă cu sărbătoare. In ziua aceea Vouă Zaiţev
fabrică de nasturi, iar mama coafeză. lucrul de mină, iar băieţii au organi­ a împlinit zece ani. Dimineaţa, la ali­ copii sovietici.
Fetiţa se odihneşte pentru a treia oară zat o echipă de pompieri şi ei singuri niere toţi tovarăşii lui l-au felicitat cu „Tot ce este mai bun — copiilor"
în această tabără. Ei îi place foarte păzesc tabăra împotriva incendiilor. prilejul acestei zile. I s-a adus un
mult aici, şi chiar a închinat taberei mare buchet de flori, iar seara toţi — sună una din legile nescrise ale
citeva din versurile sate. Copiii din tabără au clubul lor, o copiii an fost oaspeţii lui Vova. Ei
estradă de vară, o terasă pentru dans, s-au adunat în pădure, în jurul focu­ ţării sovietice. 1 Nu în zadar Hewlett
— Mi-am propus să descriu în a- un teren sportiv. Ei an în folosinţă lui de tabără. L-au felicitat din nou
ceste versuri — spune iitiăra poeiă u n .televizor, aparate de proiecţie, fo­ pe sărbătorit, au oüvfat, au dansai, Johnson, decanul catedrei din Canter-
curi distractive, instrumente muzicale, s-au jucat şl s-au prins în horă. Apoi
— momentul solemn al deschiderii ta­ o bibliotecă. Intr-un cuvlnt in tabără bury, la întoarcerea sa dinlr-o călă­
berei. Ştiţi cit este de frumos cînd ră­ li s-au creai toate condiţiile pentru o au gustat din tortul special pregătit
sună goarnele, cînd pe catarg flutură odihnă plăcută, pentru întărirea sănă­ pentru onomastica tui Vova. torie in Uniunea Sovietică, întrebat
steagul şi noi cînlăm în cor imnul fiind dacă in U.R.S.S. există clase
privilegiate, el a răspiins:
— Există — copiii.