Page 93 - 1959-08
P. 93
N r. 1454 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag* 3
Formaţii artistice la festivalul regional al tineretuluiMIF S C R IU M E M B R I ID>K IPAIHiTIIID» Se înfăptuiesc hotărîrile plenarei C.C. al P. M. R
Reducerea rebuturilor — R O D U L U N E I M U N C I
sursă importantă de creştere A S ID U E
a producţiei de metal Faptul că pînă la data de 1 august luna iulie, consumul specific de ener
a.c. minerii de ia Petrila au livrat gie electrică a fost cu 4 kWh. pe tonă
patriei aproape 18.000 tone de cărbu mai mic şi cel de aer comprimat cu
Este bine cunoscut faptul că pă pentru ca atunci cînd se î- ne peste plan, constituie un succes 6 m.c, pe tonă mai mic, este semni
prin reducerea rebuturilor sub veşte un defect la agregat să-l
cifra admisă se obţine o creşte oprească pentru remediere, evi- care-i situează la loc de frunte în în ficativ. Rezultatul este demn de re
re importantă a producţiei de tîndu-se producerea de rebuturi.
metal. Pentru organizaţia de trecerea ce se desfăşoară între colecti levat mai ales dacă ţinem seama că
bază din secţia noastră proble In scopul reducerii rebuturi
ma reducerii rebuturilor a con lor organizaţia de. partid desfă vele de muncă ale exploatărilor minie s-au obţinut aproximativ în aceleaşi
stituit şi constituie o preocupare şoară, gu ajutorul grupelor de
permanentă. partid pe schimburi, a- agitato re din Valea Jiului. Succesul acesta condiţii în care s-ă lucrat şi anul tre
rilor şi al gazetei de perete, o
Dezbătînd documentele plena susţinută muncă politică în rîn- însă capătă o semnificaţie deosebită, cut, ceea ce înseamnă că în ultima
rei C.G. al P.M.R. din 13-14 iu durîle muncitorilor pentru a-i
lie a.c. am ajuns la concluzia mobiliza la lupta împotriva re dacă mai amintim că producţia de vreme s-a muncit mai bine, că s-a
că în această direcţie se poate buturilor.
face mai mult. Problema redu cărbune extrasă a fost mult mai ief manifestat o mai multă preocupare
cerii rebutului a constituit obiec Tot în acest scop biroul orga
tul unei discuţii în adunarea ge nizaţiei de bază obişnuieşte ca tină decît prevedeau sarcinile de pian, faţă de gospodărirea energiei. In
nerală a organizaţiei de bază atunci cînd din vina unor mem
ce a avut loc luna trecută. In bri sau candidaţi de partid se Astfel, cărbunele extras în cursul pri afară de acestea, în cursul lunilor tre
urma discuţiilor purtate şi a pro produc rebuturi să stea de vor
punerilor făcute au fost luate bă cu ei şi să-i tragă la răspun mului semestru a fost mai ieftin cu cute (ca şi în prezent, de altfel) se
măsuri corespunzătoare pentru dere. De pildă, tov. Gherasim
reducerea rebuturilor. Sîrbu şi Andronic Suciu, şefi 2.600.000 lei, iar cel din luna iulie cu aplică o seamă de măsuri bine gîn-
de echipă la cuptoarele adînci,
Pe baza recomandărilor orga din a căror lipsă de supraveghe 4,71 lei pe tonă. dite de colectiv. Este vorba, printre
nizaţiei de partid, conducerea re şi îndrumare s-au ars două
secţiei a trecut la luarea de mă lingouri, au fost traşi la răs Minerii petrileni sînt mîndrl de re altele, de oprirea între schimburi a
suri pentru a se evita' arderea pundere de birou şi criticaţi
lingourilor de oţel. In acest pentru neglijenţa de care au zultatul muncii lor. Dar comuniştii au unei părţi a unităţilor de producere
scop s-a luat măsura ca încăr dat dovadă. Ei s-au angajat ca
carea lingourilor de oţel aliat în în viitor să îndeplinească aşa găsit de cuviinţă că peste sarcina pla a aerului comprimat, de reparaţii de
cuptoarele adînci să se facă se cum se cuvine sarcinile de pro
parat de lingourile de oţel moa ducţie. Angajamentul luat este nificată de reducere a preţului de cost, bună calitate, de o mai atentă între
le, deoarece încălzirea lor în ve respectat. De atunci a trecut mai
derea laminării trebuie să se bine de o lună de zile şi nu s-a s-ar mai putea realiza încă multe e- ţinere a reţelei de aer comprimat, de
facă la temperaturi şi durate de mai ars nici un lingou.
timp diferite. conomii. Şi propunerile au urmat una respectarea întocmai a planului de
Măsurile luate de organizaţia
S-a constatat că o altă cauză de partid şi conducera secţiei după alta. La lemn de mină, la ex sistematizare a reţelelor electrice şi La concursul artistic al celui dc-al !II-lea festival regional al tinerelului, formaţia de cor a l.C.S. Hu
care ducea Ia arderea lingouri au dat rezultate bune. In luna ploziv, la cuie, el au găsit că se pot pneumatice. nedoara a fost calificată de juriu ca fiind cea mai bună şi a ocupat locul I.
lor se datora încărcării deîectu- trecută s-a economisit prin re face economii. Aşa s-au alcătuit pri
,oase a lingourilor în cuptoare. ducerea rebutului sub cifra ad mele planuri de măsuri, aşa s-au fă Este îndeobşte cunoscut că la ora IN CLIŞEU,:, Corul l.C.S. Hunedoara, executînd unul din cintezele m ult aplaudate de delegaţii la festival,
Fochiştii de la cuptoarele adînci misă 16,1 tone laminate de oţel, actuală, în industria extractivă se pune
au fost instruiţi asupra procesu adică aceeaşi cantitate ca în
lui tehnologic de încălzire a lin întreg semestrul I. Aceasta este cut primii paşi pe calea succesului. un accent deosebit pe înlocuirea lem
gourilor cu gaz metan şi ă mo o dovadă că în această direcţie
dului de aranjare a lor în cup sînt încă rezerve importante şi Direcţia principală în care acest co nului cu alte materiale. Aceasta con i!É ^ N
toare. Acum lingourile nu se noi nu vom precupeţi eforturile
mai aşează în faţa arzătoarelor pentru a le pune în valoare şi lectiv şl-a îndreptat atenţia, a fost re stituie, de fapt, una din căile de re
ca flacăra să bată direct în ele, a da şi pe această cale mai mul
ci lateral, pentru că flacăra să te laminate de oţel patriei. ducerea consumurilor de materiale. Nu ducere a preţului de cost, pentru că
străbată printre ele.
FILIP LAZĂR mai astfel se explică faptul că lună lemnul, pe Ungă că e un material
La linia de laminaré s-ă trecut
de asemenea lă instruirea ma- membru în biroul organizaţiei de de lună el a înregistrat însemnate e- scump, este şi deficitar. In Valea Jiu
nevranţilor şi a şefilor de echi-
bază P.M.R. de la laminoru! de 800 conomii de material lemnos. In cursul lui s-au experimentat multe sisteme
mm al C.S.H. primului semestru, de exemplu, la de armare cu înlocuitori ai lemnului.
lemn de mină răşinos s-au economi Meritul colectivului de la Petrila cons
sit 1.169 m.c., iar la lemn de mină tă în aceea că a introdus cu mult
foios peste 237 m.c. Sînt două cifre curaj cele mai adecvate sisteme, ob-
concludente, două cifre care oglindesc ţinînd rezultate din cele mai bune.
cum nu se poate mal bine eforturile Este vorba de armarea unei însem
depuse de-a lungul a 6 luni de har nate lungimi de galerie cu inele de
nicii mineri. bolţari, de introducerea (e drept, în
Luna iulie a fost la fel de bogată mai mică măsură) a susţinerii meta
în realizări. Din nou s-au înregistrat lice. Merită să fie amintit faptul că
însemnate economii de material lem betonările executate pe cont de pro
nos. Numai la lemn de mină răşinos ducţie în cursul primului semestru al
s-a obţinut o economie de peste 6 acestui an, depăşesc cu 117 la sută
m.c. la mia de tone. Demn de remar betonările executate pe acelaşi cont
cat în această direcţie este faptul că în tot timpul anului trecut.
sarcina trasată de Conferinţa regio Pe lîngă aceasta însă, minerii de
nală de partid a fost depăşită. la Petrila şi-au dat seama că sporind
In calculul preţului de cost, cu o viteza medie de avansare în abataje, O surpriză plăcută pentru spectatorii care au asistat la concursul artistic al celui cle-al IlI-lea festiva! re
pondere destul de însemnată, intră şl obţin un volum de întreţinere mai gional. a constituit-o corul căminului cultural din Săsciori. El a ocupat locul II.
explozivul. De aceea, la Petrila nu mic. Ca urmare a acestili .lucru; pe
s-a neglijat nici acest aspect. La toa lîngă că se economiseşte timp, se mai IN C L IŞE U : Coriştii din Săsciori pe una din estradele festivalului.
IL * li IL II te locurile de muncă s-au studiat po economiseşte şi material lemnos. O întrecerea dintre gospodăriile agricole colective
sibilităţile micşorării numărului de evidenţiere a. celor mai buhe sectoare
Un nou local de şcoală găuri. In acest fel s-au putut obţine în acest sens ar fi dificilă. Totuşi, se k M M ţ l l din Iii fii lideplinisc snpjinieM
m ed ie valoroase economii datorită faptului pare că minerii de la sectorul III s-au
că o capsă este mai scumpă decît ex situat în frunte: faţă de trimestrul 1,
plozivul. Pe de altă parte, maiştrii şi în luna iulie, avansarea medie obţinută de
artificierii au manifestat .mai mult. iţi- *e( este cu 132 la- sută mai măre. 1 (U rm are din pag. l - a ) sume de bani. Valoareâ zilei- la-întrecere de către G. A. G.
teres faţă de plasarea şi încărcarea Prin urmare, rodul strădaniilor de
găurilor de mină, realizînd pe lîngă Nu de mult s-a împărţit avansul muncă se va ridica în-acest au „ 1 Mai“ din Nădăştia Inferioa
însemnate economii de exploziv, con puse este deosebit de bogat. Dar mi de 40 la sută. A revenit ila ziua-
diţii optime de alegere a sterilului. nerii de la Petrila se consideră abia muncă 4 kg. gnu. Gu cîteva la peste 50 lei, din care numai ră, putem spune că s-au obţinut
la început de drum. De aceea ei au săptămîni în urmă s-a împărţit
Zilele trecute, com itetul de suficiente pentru ca într-un ca La reducerea preţului de cost al căr încredere în posibilităţile de care dis şi avansul bănesc. , S-au dat bani 18,35 lei. rezultate bune. Colectiviştii, în
construcţie s-a în trunit pentru dru sărbătoresc toţi cetăţenii din bunelui o preţioasă contribuţie şi-au a- pun şi sînt siguri că pe viitor vor cîte 7 lei la ziua-muncă; în cu-
a patruzecea oară. A încheiat com ună să treacă la executarea dus-o şi mecanicii şi energeticienii ex obţine succese şi mai mari. rînd colectiviştii vor primi noi ? drumaţi de organizaţia de par
din nou un proces verbal pri lucrării. C om itetul de construc ploatării.1 Faptul că faţă de plan, în
vind stadiul lucrărilor şi, ca ţie, form at din cei m ai buni g o s N. ANDRONACHE Â nalizînd în linii mari acti tid s-au străduit să muncească
de obicei, l-a anexat la dosarul podari, a a vu t g rijă ca orice vitatea desfăşurată de co mai bine, eu mai mult elan, pen
volum inos care m ai cuprinde lucrare să fie p lanificată în tim p
constatări, m ăsuri luate şi di şi în raport cu forţele şi m ateri lectiviştii din Ilia, după aproape tru ca să-şi respecte angajamen
verse însem nări. C o n su ltîn d a- alele existente.
cest dosar poţi avea o im agine 6 luni de la lansarea chemării tele luate. Şi într-adevăr, rezul
d a ră asupra felului cum s-a în La săparea fundaţiei au par
ceput şi cum s-a m uncit în de ticipat aproape toţi locuitorii co tatele obţinute le fac cinste şi-i
curs de aproape 2 ani pentru m unei. La fel s-a în tîm p la t şi ta
construirea unui local de şcoală celelalte lucrări.. Cu tim p u l z i SPOR 7 Programul turului campionatului regional însufleţesc în muncă.
m edie în com una Ilia. durile noii clădiri din llia au de fotbal 19594960 La gospodăria colectivă „Dru
început să se profileze pentru
D upă deviz lucrarea trebuia ca în prim ăvara acestui an clă mul lui Lenin“ din Ilia sînt
să coste peste 1.200.000 lei. Dar, direa să ajungă în roşu. E fortu create toate condiţiile obţinerii
m em brii com itetului de con ri d eo seb ite s-au d ep u s şi la unui punctaj ridicat în întrecere,
strucţie au chibzuit bine şi iată lucrările de fin isa j. Fiecare de
că a cu m cînd se apropie ziu a i- putat, îm preună cu alegătorii Duminică 30 august va începe cam ETAPA VIII-a: Şantierul Hunedoa ETAPA V-a: Recolta Bucureşci—Şu tră echipa de juniori Jiul Petroşani, iar prin eforturi sporite harnicii
naugurării se constată că dato din circum scripţia sa, a m uncii, pionatul regional de fotbal. Cele 24 ra—Dacia Orăştie, Minerul Petrila— rianul Sebeş, Metalul Cugir—U.M.C.
rită sprijinului, neprecupeţit at prin rotaţie, la tencuieli, zu g ră de echipe repartizate în cele două se Corvinul II Hunedoara, C.F.R. Sime Cugir, Unirea Alba Iulia—Aurul Zlat în locul echipei Dinamo Orăştie intră colectivişti se vor situa printre
. cetăţenilor, în bani, m ateriale şi veli, aşezarea acoperişului etc. rii îşi vor disputa jocurile pe etape, ria—Parîngul Lonea, Minerul Vulcan— na, Şurianul Petreşti—C.F.R. Teiuş, Minerul Lupeni, în seria l-a, iar în lo
m uncă, întreaga lucrare nu a In plus s-au m ai transportat după cum urmează: Victoria Haţeg, Minerul Aninoasa— Aurul Certej—Voinţa Deva, Aurul Brad cui echipei Aurul Certej din seria II-a fruntaşi. !3/
a ju n s să. coste decît 728.000 lei. prin m uncă voluntară la tocul Minerul Ghelar, Dinamo Orăştie—Vic —Minerul .Deva.
Şco a la d isp u n e d e 12 săli de construcţiei încă 120 m.c. pia SERIA I-a toria Călan. | A N U N Ţîntră echipa de juniori Corvinul Hu
clasă, 4 săli de recreaţie pentru tră şi 400 m .c. pietriş scos din ETAPA Vl-a: Şurianul Sebeş—Me
vrem e nefavorabilă, două săli albia rîului M ureş. In total, la ETAPA I-a: C.F.R. Simeria—Mine ETAPA IX-a: Victoria Călan—Mine talul Cugir, Voinţa Deva—Recolta Bu nedoara.
pentru corpul didactic, o sală co n strucţia acestui, local de rul Petrila, Minerul Aninoasa—Victo rul Ghelar, Minerul Vulcan—C.F.R. Si cureşci, Unirea Alba Iulia—Aurul Cer-
pentru m aterialele didactice, un şcoală cetăţenii com unei llia ria Haţeg, Minerul Vulcan—Victoria meria, Minerul Petrila—Dinamo Orăş (ej, Minerul Deva—C.F.R. Teiuş, Şu ţ CENTRUL ŞCOLAR VE-
laborator şi alte dependinţe. a u p r e s ta t u n n u m ă r d e 4 5 0 .000 Călan, Parîngu! Lonea—Corvinul II tie, Minerul Aninoasa—Şantierul Hu rianul Petreşti—Aurul Zlatna, U.M.C.
P rin construcţia acestui local ore de m uncă voluntară cu bra Hunedoara, Şantierul Hunedoara—Di- nedoara, Parîngul Lonea—Dacia Orăş Cugir—Aurul Brad. ÎNŞTIINŢARE j TERINAR ARAD
s-a creat posibilitatea ca vechea ţele şi atelajele. în rest lucră namo Orăştie, Dacia Orăştie—Minerul tie, Victoria Haţeg—Corvinul 11 Hu
şcoală m edie să fie transform ată rile care au necesitat m uncă Ghelar. nedoara. ETAPA Vil-a: Aurul Zlatna—Mine Se aduce Ia cunoştinţa ! str. I. C. Frimu nr. 15,
într-un in tern a t1cu o capacitate calificată au fost executate de rul Deva, C.F.R. Teiuş—U.M.C. Cu celor interesaţi că la i anunţă tinerea examenelor
de 150 locuri. către T.R .C .L.II. In m od deose ETAPA Il-a: Minerul Petrila—Mine ETAPA X-a: Minerul Ghelar—Mine gir, Recolta Bucureşci—Unirea Alba,. Şcoala Silvică din Cîm- ţ udCe adumuritneurge pentru anul
bit s-au evid en ţia t d ep u ta ţii Cri- rul Aninoasa, Minerul Ghelar—Parîn- rul Petrila, Dacia Orăştie—Minerul Aurul Certej—Şurianul Petreşti, Voinţa peni, regiunea Cluj, în a- | şcolar 1959/60, Ia şcolile:
Lucrările propriu-zise pentru şan Ioan Rotaru, Sebastian Nis- gul Lonea, Victoria Haţeg—Dacia Orăş Vulcan, Corvinul II Hunedoara—Dina Deva—Metalul Cugir, Şurianul Sebeş— nuj şcolar 1959/60 se pri • — tehnică de maiştri ve-
construcţia noii şcoli au început tor, Todor Lucaci, precum şi ce tie, Corvinul II Hunedoara—Şantierul mo Orăştie, Victoria Călan—Şantierul Aurul Brad. mesc : ţ terinari, între 1 şi 10 sep-
în toam na anului 1957. P entru tăţenii Ilie P rofeanu, Piroşca Hunedoara, Victoria Călan—C.F.R. Si Hunedoara. Parîngul Lonea—Minerul t tembrie a.c.;
început cetăţenii din com ună au Pekeie şi alţii. meria, Dinamo Orăştie—Minerul Vul Aninoasa, Victoria Haţeg—C.F.R. Si ETAPA Vil I-a: C. F. R. T eiu ş-Ş u-
procurat prin m ijloace proprii can. meria. rianul Sebeş, Şurianul Petreşti 0 tineri cu serviciul mi f — tehnică veterinară, în-
'100.000 bucăţi cărăm idă, 5.000 Inaugurarea localului şcolii —Recolta Bucureşci, U.M.C. Cugir —
'kg. var, o ju m ă ta te de va g o n m edii din com una Ilia se va ETAPA III-a: Victoria Haţeg—Şan ETAPA Xl-a: Dinamo Orăştie—Vic Aurul Zlatna, Minerul Deva—Aurul litar satisfăcut, absolvenţi i tre 25 şi 30 septembrie a.c.,
cherestea, 500 kg. cim ent şi 80 face cu ocazia începerii noului tierul Hunedoara, Corvinul II Hune toria Haţeg, C. F. R. Simeria—Dacia Certej, Aurul Brad—Voinţa Deva, Me a 7 clase elementare, în i primind absolvenţi ai şco
m .c. piatră. Au fost m ateriale ari şcolar. doara—Minerul Vulcan, Victoria Că Orăştie, Corvinul II Hunedoara—Mine talul Cugir—Unirea Alba Iulia. vîrstă pînă la 30 de ani,
lan—Minerul Aninoasa, Dacia Orăştie rul Aninoasa, Şantierul Hunedoara— pentru meseria de PĂDU lii medii.
—Minerul Petrila, Minerul Ghelar— Parîngul Lonea, Minerul Petrila—Vic ETAPA IX-a: Unirea Alba Iulia— RARI ; Informaţii la secretariat,
C.F.R. Simeria, Dinamo Orăştie—Pa- toria Călan, Minerul Ghelar—Minerul Voinţa Deva, Minerul Deva—U.M.C.
rîngul Lonea. ' Vulcan. Cugir, Şurianul Petreşti—Metalul Cu 0 tineri în vîrstă de 16- zilnic între orele 8 şi 13;
gir, Aurul Brad—C.F.R. Teiuş, Aurul telefon 15.06.
ETAPA IV-a: Minerul Vulcan—Mi SERIA II-a Zlatna—Şurianul Sebeş, Aurul Certej
nerul Petrila. C.F.R. Simeria—Corvi- —Recolta Bucureşci. 18 ani, absolvenţi a 7 cla
nul II Hunedoara, Parîngul Lonea— ETAPA I-a: U.M.C. Cugir—Şurianu!
Căr|i apărute Vicloria Haţeg, Dacia Orăştie—Victo- Pelreşti, Aurul Brad—Aurul Certej, Mi ETAPA X-a: Voinţa Deva—Şurianul se elementare, pentru mer O ferie
ria Călan, Şantierul Hunedoara—Mine nerul Deva—Unirea Alba Iuiia, Aurul Petreşti, Şurianul Sebeş—Minerul De seria de MASIN1STI DE
ION AGIRBICEANU: File 17,80 lei. rul Ghelar, Minerul Aninoasa—Dinamo Zlatna—Recolta Bucnreşci, C.F.R. Te- va, Recolta Bucureşci—Metalul Cugir, UTILAJ FORESTIER (fe- de serviciu
Orăştie. iuş—Metalul Cugir, Şurianul Sebeş— Unirea Alba Iulia—C.F.R. Teiuş, Au răstraie mecanice, grupuri
din cartea naturii — poves E.S.P.L.A.< Voinţa Deva. rul Zlatna—Aurul Brad, Aurul Certej electrogene, îuniculare etc.) ÎNTREPRINDEREA DE
ETAPA V-a: Corvinul 11 Hunedoa -U .M .C . Cugir. CONSTRUCŢII SIDERUR
tiri. Coperta şi ilustraţii: MIHAi BENIUC; Pe miicheî ra—Dacia Orăştie, Dinamo Orăştie— ETAPA II-a: Şurianul Petreştl—Au înscrierile Ia examenul
C.F.R. Simeria, Victoria Călan—Parîn- rul Brad, Voinţa Deva—Aurul Zlatna, ETAPA Xl-a: Metalul Cugir—Aurul de admitere se fac pînă la GICE HUNEDOARA
Coca Greţoiu-Şeinescu, cu- de cuţit — roman — voi. I. gul Lonea, Minerul Petrila—Şantierul Aurul Certej—Şurianul Sebeş, Recolta Certej, U.M.C. Cugir—Şurianul Sebeş, 3 septembrie 1959, trimi- angajează, pe bază de e-
Hunedoara, Victoria Haţeg—Minerul Bucureşci—C.F.R. Teiuş, Unirea Alba Recolta Bucureşci—Aurul Brad, C.F.R. ţînd şcolii prin poştă o ce xamen, economişti conta
vînt înainte de Ion Brad. 508 pag. - - 8,95 lei; carii Ghelar, Minerul Aninoasa—Minerul Iulia—U.M.C. Cugir, Metalul Cugir— Teiuş—Aurul Zlatna, Şurianul Petreşti rere însoţită de următoare bili.
Vulcan. Minerul Deva. —Unirea Alba, Voinţa Deva—Alinerul le acte:
260 pag. —- 8,25 lei; cart. 16,20 Ici. Deva. Se pot prezenta numai
ETAPA Vl-a: Dacia Orăştie—Dinamo ETAPA III-a: Aurul Cerfej-C.F.R. — certificat de naştere absolvenţi ai I.S.E.P. (A-
12,50 iei. E.S.P.b.A.i Orăştie, Minerul Ghelar—Corvinul II Teiuş, Recolta Bucureşci—Minerul De Campionatul va începe la 30 august (copie legalizată); cademia Comercială) şi ai
Hunedoara, Victoria Călan—Victoria va, Unirea Alba Iulia—Aurul Brad, şi se va desfăşura în continuare la Şcolii medii tehnice de
Ed. tineretului VLADIMIR COLIN : întoarce Haţeg, Minerul Vulcan—Şantierul Hu Şurianul Sebeş—Şurianul Petreşti, Vo 6, 13, 20, 27 septembrie ş.a.m.d. — certificat de studii contabilitate, cu practică
nedoara, Minerul Petrila—Parîngul Lo inţa Deva—U.Al.C. Cugir, Metalul Cu (în original); de cel puţin 3 ani în mun
nea, C.F.R. Simeria—Minerul Aninoasa. gir—Aurul Zlatna. Campionatul de juniori se va desfă ca de evidenţă contabilă.
şura şi el tot în două serii avînd a- — certificat de starea
ETAPA VII-a: Parîngul Lonea—Mi ETAPA IV-a: Minerul Deva—Şuria ceeaşi programare pe etape ca şi echi materială; Solicitanţii se vor pre
nerul Vulcan, Şantierul Hunedoara— pele de seniori. Sînt exceptate de a zenta la I. C. S. Hunedoa
C.F.R. Simeria, Corvinul II Hunedoa nul Pelreşti,- U.M.C. Cugir—Recolta — certificat de sănătate: ra, str. Molotov, nr. 8 .
ra—Victoria Călan, Victoria Haţeg — participa în campionat cu echipe de — recomandarea ocolu
Minerul Petrila, Dinamo Orăştie—Mine Bucureşci, Aurul Zlatna—Aurul Certej, lui silvic cel mai apropiat
rul Ghelar, Dacia Orăştie—Minerul A- juniori echipele Dinamo Orăştie, Şan
MARIA BA N U Ş: Poezii, Cu- rea pescăruşului — romani ninoasa. Şurianul Sebeş—Unirea Alba, C.F.R. (pentru pădurari).
tierul Hunedoara şi Aurul Certej. In
vînt înainte: Silvian Iosifes- („Cutezătorii“). Teiuş—Voinţa Deva, Aurul Brad—Me Examenul de admitere PLEXIGLAS
talul Cugir. locul echipei Şantierul Hunedoara in se ţine între 10 şi 14 sep
cu („Gele mai frumoase po 256 pag. — 4,15 lei; cart.î tembrie a.c. şi constă din DEŞEURI
probe la matematici şi lim Cumpără
ezii“). 9,55 lei.
140 pag. — 3,35 lei; cart. Ed. tineretului i
6 lei. MIHAIL DAVIDOGLU: Tea-i ba romînă. I.I.S. CELULOIDUL1
Ed. tineretului tru. In timpul şcolarizării e- Bucureşti
levii primesc în mod gra-- str. 30 Decembrie nr. 5 4
EUGEN BARBU: Şoseaua 382 pag. 7,70 lei; cart. 13,80^ tuit masă, cazare, echipa
ment si rechizite. Telefon : 15.45.54.
Nordului — roman. lei. iYYYY YYV\‘Y
600 pag. — 11,70 lei; cart. E .S.P .O .i