Page 94 - 1959-08
P. 94
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr„ Í454
Sărbătorire® zile) de 25 August Ini • .uiltm els ixULmale s iir i • .uüúnete ştiri •
peste lita r e
S. U. A. August, ambasadorul R.P. Ro
WASHINGTON (Ager,preş). mîne în India, N. Cioroiu, a dat Scopul vizitei iui Erhard in T atii ;i Grecia Experienfele cu arm a nucleară
Cu ocazia zilei de 23 August, o recepţie în saloanele hotelu prezintă un pericol pentru omenire
George Macovescu, ministrul lui Ashora, din Delhi. La recep
R.P. Romîne la Washington, a ţie au participat: S. Radhakris- BONN 26 (Agerpres). Vizita Erhard manifested „optimism“,; tratative — relatează din Atena WASHINGTON 26 (Ager rea experienţelor nucleare, el a
oferit o recepţie ia care au par hnan, vicepreşedintele Republicii pe care vice-cancelarul şi minis Faptul că reprezentantul cercu France Presse — dezaprobă pres). La 23 august a fost dat avertizat de primejdia pe care
ticipat Foy Kohler, secretar ad fndia, Swaran Singh, ministrul trul Economiei al Germaniei oc rilor economice vest-germane după eît se pare politica greacă publicităţii un raport al Comite o prezintă pentru omenire o
junct al Departamentului de oţelului, H. E. Malavîta, minis cidentale, Erhard a întreprins-o consideră această problemă (N.R actuală, care favorizează expor tului pentru energia atomică al eventuală reluare şi continuare
Stat, Frederick Merrill, director trul petrolului, Violet Alva, mi zilele acestea în Turcia şi în „rezolvată favorabil“ pentru inte tul de anumite produse şi loveş Congresului american în legă a acestor experienţe.
în Departamentul de Stat, Ro- nistru adjunct la interne, Ahmed Grecia este comentată de agen resele pe care le susţine) reie te prin tarife prohibiste alte tură cu pericolul radiaţiilor ato
bert Mc. Kisson, şeful secţiei Mohiublin, ministru adjunct la ţiile de presă şi ziarele vest-eu- se şi din modul în care nu s-a produse şi afirmă că această po mice provenite din experienţele Agenţia United Press Interna
balcanice din Departamentul de transporturi, S. Uutt, secretar ropene ca făcînd parte din ma sfiit să critice politica' guverne litică este contrară intereselor cu arma nucleară. In raport se tional anunţă din insula Trini-
Stat, şefii unor misiuni diplo general fa Ministerul Afacerilor nevrele de expansiune economi lor gazde în măsura în care ea economiei contemporane“ (adi menţionează că cenuşa radioac dad -7- Federaţia Indiilor de
matice şi alţi diplomaţi acredi Externe al Indiei, A. Tandon, că a Republicii Federale Germa nu favorizează aceste interese. că intereselor vest-germane). tivă provenită de la ultimele ex vest — că fizicianul englez Da-
taţi la Washington, personali şeful protocolului, Amait Kaur, ne în regiunea mediteraneană. Agenţia France Presse relatează perienţe cade mult mai repede vid Evans a început să facă
tăţi culturale, oameni de afaceri, preşedintele Crucii Roşii, gene Nu este un secret pentru nimeni astfel din Atena că în presa Vizita lui Erhard în capitalele pe pămînt decît au prevăzut au o investigaţie la cererea guver
ziarişti, reprezentînd marile zia ralul Bekhey, vicepreşedintele Greciei şi Turciei a mai urmă nului din t.rinidad care s-a plîns
re şi agenţii de presă şi radio Comitetului indian pentru pace,
etc. Rameshwary Nehru, preşedintele
Comitetului afro-asiatic, un ma
La 24 august reprezentantul re număr de deputaţi din toate
permanent al R.P. Romîne la statele Indiei, funcţionari supe
O.N.U., Silviu Brucan, a dat o riori din Ministerul Culturii, Pe
recepţie cu prilejul zilei de 23 trolului, Informaţiilor, membri
August. ai Asociaţiei de prietenie îndia-
IN D IA no-romînă, conducători ai sindi că vizita sa a urmărit „studie greacă au transpirat relatări din rit şi „studierea condiţiilor în torităţile americane. Deşi rapor de primejdia radiaţiilor prove
rea programelor de stabilizare
NEW DELH1 (Agerpres). — catelor, oameni de artă şi cul economică“ a celor două guver care reiese că Erhard şi-a ex care aceste două ţări s-ar putea tul evită să se pronunţe în le nind de la baza militară nava
Cu prilejul sărbătorii de 23 tură, ziarişti. ne. primat nemulţumirea pentru ceea' asocia pieţii comune“. Agenţia gătură cu campania dusă pe tă- lă americană de la Gh’awgwara-
ce el considera ca fiind „întîr- France Presse, care aminteşte rîm internaţional pentru îrfeeta- mac, situată pe această insulă.
-m - In legătură cu aceasta, agen zieri nejustificate în pregătirea că atît guvernul grec cît şi cel
Manifestări peste hotare ţia France Presse subliniază planurilor de folosire a credite turc au formulat cereri de intra Scurte ştiri ®Scurte
, cu prilejul celei de-a 15-a că ministrul federal al Econo lor vest-germane“. In cursul re în acest organism economic
miei a declarat că printre pro tratativelor greco-vest-germane,- vest-european, subliniază to
blemele discutate la Ankara şi această nemulţumire a lui Er tuşi că această problemă înseam
aniversări a eliberării Atena ă figurat şi cea a „inves hard a căpătat chiar forma unei nă pentru „Clubul Micii Euro MOSCOVA. — La 25 au aparatul de stat. Această hotă-*
tiţiilor de capital particular vest- critici făţişe a politicii economi pe" (adică pentru „piaţa comu gust a sosit la Moscova un rîre face parte dintr-un plani
de sub jugul fascist german“ în economiile ţărilor ce a guvernului de la Atena. nă) o serie de „căsătorii difi grup de membri ai Camerei mai larg pe baza căruia vor ti'
respeotive, în aceste probleme „Participanţii vest-germani la cile“. Este semnificativ faptul de comerţ din Sau Francisco scoşi din aparatul de stat 1
R. P. UNGARĂ 15-a aniversări a eliberării Ro că, citînd declaraţii ale oficiali în frunte cu Cyril Mackin, pre 150.000 de funcţionari şi care*
şedintele societăţii „Josseph se încadrează în măsurile de<
DEBREŢIN. Corespondentul Se împlinesc 40 de ani de la înfiinţareamîniei, la 24 august, la cinema tăţilor economice din „Piaţa co Mackin Company“. In timpul „austeritate“ prin care guver
Agerpres transmite: In marele mună“, France Presse sublinia şederii lor în Uniunea Sovieti nul vrea să facă faţă grelei si-1
oraş Debreţin unde au căzut un tograful „Puşkin“ de la Buda- | că, reprezentanţii cercurilor de tuaţii economice a ţării, pre-]
mare număr de ostaşi romîni ză că pentru a atrage noi mem afaceri din S.U.A. se vor în- cum şi deficitului bugetar de;
în luptele duse pe teritoriul Un pesta a avut loc prezentarea fes P. C. din Danemarca bri în acest „club“ mai ales tîlni cu funcţionari ai organi 40 miliarde de pesos.
gariei împotriva fascismului, a tivă a filmelor romîneşti „Bi zaţiilor sovietice pentru comerţ BERLIN. — Potrivit unor'
fost sărbătorită cea de-a 15-a în momentul de faţă cînd „pia exterior şi economice. In afară ştiri sosite în Frankfurt pe]
aniversare a eliberării Romîniei juterii de familie" şi „Şapte ra COPENHAGA 26 (Agerpres) război Partidul Comunist din ţa comună“ are de înfruntat de Atoscova ei vor vizita ora Main, rezervele monetare ale;
de sub jugul fascist. ţe“. In legătură cu apropiata aniver Danemarca a luptat împotriva concurenţa „micii zone a libe şele Leningrad şi Kiev. Cyril Germaniei occidentale au scă-]
Mackin şi-a exprimat speranţa z u t. în cursul celei de-a doua;
La 24 august dimineaţa la Cu această ocazie actorul că sosirea în U.R.S.S. a gru săptămîni a lunii august cu,
Consiliul popular orăşenesc au Zoltan Varkonyi, laureat al pre sare a 40 de ani de la înfiinţa politicii N.A.T.O. care ameninţă rului schimb“ rivale, „vă fi ne pului pe care îi conduce va 267 milioane mărci. Rezervele*
fost primiţi reprezentanţii Am miului Kossuth, a relevat impor rea Partidului Comunist din Da pacea. cesar să se acorde condiţii spe contribui Ia dezvoltarea relaţii de aur au scăzut în aceeaşi pe-<
basadei R.P. Romîne la Buda tanţa istorică a aniversării eli nemarca, G.G. al Partidului Go lor comerciale între cele două noadă cu 11.000.000 mărci. Se(
pesta, membrii delegaţiei de In legătură cu aceasta, Comi ciale“ eventualilor noi membri. ţări. aminteşte că rezervele moneta- 1
foşti luptători pe frontul anti
hitlerist şi delegaţia de pionieri berării Romîniei şi a trecut în munist din Danemarca a dat tetul Central al Partidului Co Călătoria lui Erhard — se su DELHI. — La Delhi s-a a- re vest-germane scăzuseră şi,
care participă la festivităţile or revistă succesele cinematografiei publicităţii o chemare adresată munist din Danemarca cheamă bliniază în aceste cercuri —
ganizate în R.P. Ungară cu pri nunţat oficial că Nehru, primul în prima săptămînă a lunii au-<
lejul zilei de 23 August. romîne. De asemenea, el a pre tuturor membrilor partidului şi pe toţi membrii partidului ca. în pare a avea deci şi rolul să
zentat publicului pe actriţa Tanţi membrilor Uniunii Tineretului cadrul pregătirii în vederea săr facă ca aceste „condiţii speciale“ ministru al Indiei, se va întîîni gust cu 239 milioane mărci.
In cursul după-amiezii dele în tuna septembrie la Delhi cu PARIS. — Oamenii munpii '
Cocea, una din protagonistele Comunist, precum şi tuturor ci bătorii să atragă în partid reclamate de noi postulanţi să
filmului „Bijuterii de familie“. titorilor ziarului „Land og Folk“. noi membri şi să sporească nu fie cît mai puţin dezavantajoase
Gala de filme romîneşti s-a La 9 noiembrie 1959, se spu mărul abonaţilor la ziarul „Land pentru conducătorii „pieţii co
bucurat de un remarcabil suc ne în această chemare, publicată os Folk“. mune“.
ces. în ziarul „Land og Folk“, par
tidul nostru sărbătoreşte 40 de
R. P. CHINEZĂ ani de la înfiinţarea sa. Parti A ctivitate subversivă şi
gaţiile romîne au depus coroane PEKIN. Agerpres China No dul Comunist din Danemarca s-a diversionistă de spionaj Ayud Khan, preşedintele Pa din Franţa luptă împotriva noii
de flori la Monumentul Eroilor uă anunţă : Cu prilejul celei de-a născut în lupta împotriva răz
romîni. 15-a aniversări a eliberării Ro boiului şi capitalismului, în lup kistanului. In aceeaşi lună el ofensive a patronilor asupra1
mîniei,. în R.P. Chineză au a- ta pentru interesele clasei mun
Seara, Comitetul orăşenesc al părut 4 noi lucrări literare tra citoare, pentru pace şi socia im perialist în Berlinul va vizita Afganistanul şi Ira drepturilor lor. Peste 3.000 d e '
P.M.S.U., Consiliul popular o* duse din limba romînă: „Răs lism“.
răşenesc şi Comitetul orăşenesc coala“ de Liviu Rebreanu, „Pa -ac- 't u f -'-X 'r JWtH i-CV nul. metalurgişti din Marsilia au
al Frontului Popular Patriotic, sărea furtunii“ de Petru Du- In cei 40 de ani care au tre
au organizat o adunare festivă mitriu, „Moromeţii“ de Marin cut, se arată în chemare, parti occidental PRAGA. — După cum a- desfăşurat fa 24 august o gre
în sala muzeului „Deri“. Au luat Preda, precum şi o culegere de dul nostru a îndeplinit numeroa
cuvîntul Istvan Gal, vicepreşe poezii de Maria Banuş. se sarcini în interesul clasei nunţă Direcţia de stat a statis vă în semn de protest împotri-,
dinte al Consiiului popular o- muncitoare daneze, în interesul
răşenesc,- şi Vasile Gliga, prim- Incepînd din anul 1949, în BERLIN 26 (Agerpres). Zia din R. D. Germană azil po ticii din Cehoslovacia, în prime va concedierii a 180 de mun
secretar al Ambasadei R.P. Ro R.P. Chineză au apărut peste 40 ţării noastre. Comuniştii au rul „Neues Deutschland“ a pu litic. Printre ei figurea
mîne la Budapesta. A urmat a- de titluri ale literaturii romîne. blicat un articol în care demas ză Paul Lautereaeh,. fost le 7 luni ale acestui an, in citori care lucrau la „Societet
poi un reuşit program artistic. Printre acestea se numără opere condus lupta împotriva şomaju că activitatea serviciilor secrete colaborator al serviciului se
ale scriitorilor clasici şi contem imperialiste în Berlinul occiden cret al S.U.A., care părăsise dustria ţării a îndeplinit pla Provenceale des construction;
'k porani, volume de versuri, cărţi lui în deceniul al patrulea, lup clandestin R.D. Germană în a-
tal. După cum se subliniază în ar nul 1955. Sosind în Berlinul oc nul cu 101,7 la sută. Printre navales et industríeles". Pej
BUDAPESTA Corespondentul pentru copii etc. ta împotriva războiului şi fas ticol, în ultimele zile au trecut cidental, el ă fost angajat în
Agerpres transmite: In oraşul în R.D.G. o serie de foşti cola reţeaua organizaţiilor de spio altele au fost fabricate 3,5 mi străzile oraşului au avut Joc<
Gyor a avut loc la 25 august cismului, împotriva militaris boratori ai serviciului secret a- naj din Berlinul occidental.
depunerea de coroane la mor merican din Berlinul occiden lioane tone oţel, peste 103.000 două mari mitinguri şi o de-^
mului german. In anii de după tal, care au cerut autorităţilor Ziarul citează numele şi adre
sele agenţilor serviciilor de spio televizoare, aproape 92.000 mo monstraţie a metaJurgiştilor.!
oo naj imperialiste care se înde
tociclete şi peste 29.000 auto La uzina „Someer“ din Car-,
mobile. cassonne a avut loc o grevă j
BUENOS AIRES. — Guver de o zi a 400 de muncitori în<
nul argentinian a anunţat că semn de protest împotriva con
mintele ostaşilor romîni care s-au letnicesc cu o activitate crimina în viitoarele 45 de zile va con cedierii a 87 de muncitori ai;
jertfit în luptele ce s-au desfă lă împotriva R. D. Germane. cedia 30.000 de muncitori din acestei întreprinderi.
Printre aceştia figurează Her
ALGERIA-problema nr. 1 pentruşurat în Ungaria împotirva fas
cismului. guvernul francez bert Steinborn, rezident al ser VINERI, 28 AUGUST 1959
Au fost depuse coroane din viciului secret american; Tho
mas, colaborator al serviciului
partea Consiliului popular oră
şenesc şi a Comitetului orăşe PARIS 26 (Agerpres). — semnătura directorului său, Beu- mul francez. Exemplul Vietna secret englez ; Schindler, colabo Spectacole cinematografice
nesc al Frontului Popular Pa Viaţa politică franceză se con ve Mery, ziarul „Le Monde“ a
triotic. De asemenea, au fost centrează săptămîna aceasta a publicat un articol în care se mului de sud este edificator rator al serviciului secret ame
depuse coroane din partea am asupra problemei algeriene constată „eşecul politicii guver
basadei R.P. Romîne la Buda Miercuri are loc la Paris o con nului în Algeria“. Puternicul e- pentru modul în care colonia rican, care se ocupau de recru
pesta. ferinţă a Consiliului de Miniş cou produs de acest articol este
tri sub preşedinţia generalului semnificativ pentru starea de lismul american tinde să se tarea şi pregătirea unor tineri DEVA? Tamango; Dansez cu ALBA: Voluntarii! HAŢEG: Vrăji
k De Gaulle, care va pleca a doua substituie celui francez. Lupta din Berlinul democrat şi din
zi în Algeria. După cum rela spirit din Franţa. poporului algerian pentru inde R.D. Germană pentru a desfă tin e; HUNEDOARA: Fata că toarele din Salem ; SIMERIA: Tatăl
BUDAPESTA. Agerpres MTI Situaţia Franţei pe plan in pendenţă se bucură de o atît de şura o activitate cu caracter de
anunţă: Cu prilejul celei de-a largă popularitate mondială în- pitanului ; ALBA IULIA: Stea meu actorul’ ZLATNA: Dansez cu
ternaţional devine şi mai spi guri pe turnuri; Don G iovani: O- tine ; TEIUŞ : D-ale carnavalului: LO-
noasă întrUcît anul acesta pe cît, în faţa acestui curent de o- spionaj. răşlie: Lady Hamylton; Melodii ne N EA : In întîmpinarea fericirii: BARU
ordinea de zi a Adunării Gene muritoare ; PETROŞANI: Lady Ha MARE: Pe Donul liniştit: CALAN:
in R.F.G. propaganda tează agenţia oficioasă „France rale a O.N.U. figurează din nou pinie, potrivit relatării ziarului Numai sub’ protecţia trupelor m ylton; Edeş Ana; BRAD: Articolul Favoritul 13 j APOLDU DE S U S :
Presse“, preşedintele De Gaulle problema Algeriei, în legătură
„Liberation“, „numeroase oficia de ocupaţie imperialiste, subli 420; ILIA: Viaţa nu iartă; SEBEŞ- Prima zi.
revanşardă j va cere fiecărui ministru să-şi cu care şi la trecuta sesiune s-a lităţi americane declară în pre niază ziarul, s-a putut transfor
ia amploare exprime părerea asupra politicii votat o rezoluţie de condamna zent oficial că Algeriei ar tre ma Berlinul occidental într-un R a .>n ii o
algeriene. După ce va asculta re a Franţei. Există toate indi bui să i se recunoască dreptul refugiu al serviciilor secrete oc
ciile, confirmate şi de recentul la independenţă“. In această si
fot mai mare aceste păreri, scrie „France discurs al primului ministru Programul 1 : 7,30 Salut voios de gricultură; 16,15 „Te iubim, tinereţe“ ;
Presse“, generalul De Gaulle va francez, că guvernul francez în tuaţie se consideră, aşa cum a- cidentale. Desfăşurînd o activi pionier; 9,10 Muzică populară; 10,10
cearcă să obţină sprijinul alia „Concert din cadrul anului comemo 16,50 Curs de limba rusă; 17,00 Noi
ţilor săi atlantici, şi în primul rată şi ziarul „New York Ti tate subversivă şi diversionistă, a- rativ Haendel“ ; 11,45 Traista cu po
BERLIN 26 (Agerpres). In pleca să afle părerea armatei rînd al Statelor Unite, pentru veşti ; 13,05 Muzică din operele lui creaţii ale compozitorilor noştri scrise
politica sa algeriană. Se ştie că mes“, că preşedintele Eisenho ceste servicii aţîţă „războiul re Massenet; 14,00 Cîntă orchestra de mu
R.F.G. propaganda revanşardă din Algeria. „Acest vast „tur la O.N.U., S.U.A. s-au abţinut zică populară radio; 16,15 Vorbeşte în cinstea celei de-a 15-a aniversări
anul trecut de la vot în cazul wer „va avea de făcut faţă la ce“, care face parte integrantă Moscova 1! 17,25 Noi înregistrări de mu
sprijinită de cercurile conducă neu de informare“, 'arată în con rezoluţiei cu privire la Algeria. zică românească; 19,45 Cîntecul săptă a eliberării patriei noastre: 17.50 Cro
Poziţia Statelor Unite în aceas Paris unei situaţii dificile...“. mânii : „Iţi mulţumim, partid iubit";
toare vest-germane ia o amploa finuare agenţia citată, va con tă privinţă a fost clar definită din strategia N.A.T.O. 20,20 Noapte bună, copii; 21,00 So nică ştiinţifică : Noi aliaje pentru teh
de către ziarul „New York He ------- ---------------------- SKjsau)----------- ----------- natina opus 30 de Marcel Tournier;
re tot mai mare. După cum rela tinua apoi în cursul întrevede rald Tribune“ înîr-un articol 21.30 Gîntece patriotice; 21,45 Muzică
consacrat viitoarelor întrevederi nica modernă; 18,05 Vechi melodii
Eisenhower — De G aulle: uşoară romînească; 22,55 Muzică sim
tează ziarul „Neues Deutsch- rilor pe care generalul De Gaul „Franţa, scrie acest ziar, doreş Cea de a 10-a conferinţă a muncitorilor pe populare romîneşti; 19,00 Actualitatea
întreaga Oermanie se va deschide ia Leipzig fonică.
land“, Kruger, deputat în Bun- le le va avea la 2 şi 3 septem în ţările socialiste! 19,40 Selecţiuni din
Programul I I : 14,07 Muzică uşoară;
destag din partea partidului lui brie cu preşedintele Eisenhower opera „Boema" de Puccini; 21,15
14.30 Program muzical dedicat frun
Adenauer — UCD şi preşedin Este neîndoielnic că problema Tineri solişti de muzică populară ro
taşilor în producţie din industrie şi a-
te al „Uniunii persoanelor stră Algeriei va ocupa un loc de BERLIN 26 (Agerpres). — sit timpul de a se acţiona în mînească ; 22,00 Pagini din literatura
Comitetul permanent al confe- comun în interesul poporului
mutate“ luînd cuvîntul la o în- frunte în cadrul acestor convor rinţei muncitorilor pe întreaga german, împotriva politicii ne- pianului; 22,35 Gîntece de dragoste
Germanie a invitat la cea de-a faste de înarmare atomică a
tîlnire a revanşarzilor din Gitti- biri“. 10-a conferinţă a sa, care se va Germaniei occidentale dusă de 23,15 Muzică populară romînească.
deschide la 5 septembrie la
ne, a expus un program revan In presa occidentală, în spe Leipzig, conducerea centra'lă a militariştii vest-germani. Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00
Uniunii sindicatelor din Germa Comitetul permanent a adre
şard. El a declarat că în prima cial în cea americană şi brita nia occidentală, conducerea tu 11,00; 13,00) 15,00; 17,00; 19,00
sat .tuturor muncitorilor şi mem
etapă trebuie să se realizeze co nică, se exprimă în prezent în brilor de sindicat din' Germa 20,00; 22,00; 23,52 (programul I); 14,00
tropirea R.D.G. Kruger a denu mod curent ideea 'că Algeria a 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (progra
mit acest plan revanşard „mica devenit problema nr. 1 pentru mul II). Ij - " , „
reunificare“ a Germaniei. In a guvernul francez. Prelungirea
doua etapă, potrivit tendinţelor acestui război sîngeros dus îm te sprijinul aliaţilor săi în faţa turor sindicatelor pe ramuri de nia propuneri de a duce lupta
Timpul probabil în regiunea noastrăsale revanşarde, este necesar să potriva unei întregi populaţii cu Naţiunilor Unite. Acest sprijin producţie din R.F. Germană, co pentru pace, de a înfrîna milli-
se realizeze „alipirea teritoriilor mijloacele cele mai barbare, e- este necesar, dar va fi foarte mitetul central al P.G. din Ger tarismul german, de. a crea con Pentru ziua de 27 august coborî între 12 şi 18 grade. Vînt
poloneze occidentale“. puizarea de fonduri şi energii, greu de obţinut deoarece aliaţii 1959, vremea se menţine relativ
pierderea atîtor vieţi omeneşti Franţei se tem că vor pierde o mania, conducerea P.S.D.G. şi diţii democratice în R. F. Ger- frumoasă şi călduroasa, cu cerul potrivit cu intensificări locale
La o adunare a revanşarzilor şi peste toate oprobiul cu care mare parte din această lume variabil ziua şi cu însemnări din sectorul vestic şi nord-ves-
din Bilefeld, Grimoni, preşedin o serie de alte organizaţii vest- ¦mană, de a stabili înţelegerea tio.'
germane. reciprocă în raidurile clasei
tele „Asociaţiei Prusiei Orienta se acoperă Franţa ca urmare a nouă, care apare...“ şi pe care In invitaţia, adresată condu muncitoare germane. Aceste în cursul nopţii. Ploi locale în Pentru următoarele trei zile
le“, a chemat cu neruşinare la politicii sale algeriene provoa fiecare din aceste puteri vrea cerii centrale a Uniunii sindica propuneri vor constitui baza lu regiunea de munte. Temperatu vreme uşor schimbătoare cu ce
un nou război de cotropire îm că critici din ce în ce mai aspre s-o cîştige pentru sine şi în ni telor din Germania occidentală crărilor celei de-a 1 0 -a confe ra staţionară, ziua va urca între rul variabil. Temperatura în
potriva Poloniei. în opinia publică franceză. Sub ci un caz nu pentru colonialis-' se spune printre altele, că a so- rinţe de la Leipzig. 28 şi 32 grade, .iar noaptea va scădere către sfîrşitul perioadei.
Redacţia şi administraţia ziarului: ştr. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.I.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Alai" — Deva
- •. I f i . < v < *