Page 95 - 1959-08

— ... . I!-•**•«»'«»CpW-W
| Anul XI Nr. 1455
VIOREL BAR
strungar, este unul din fruntaşii^
1sectorului maşini de cusut. Îşi de-
' păşeşte norma în medie cu 32,
la sută.
KADAR EMERIG
forjor, este unul din muncitorii frun-S
taşi ai secţiei forje. Norina de pro­
ducţie şi-o depăşeşte în medie cu^
. ¦ 25/ la sută.'-": .... i"!
FRANCISC MOJAR
muncitor tîrnplar fruntaş în produc-‘
i ţie. El îşi depăşeşte norma de pro-;
ducţie cu peste 50 la sută.
Construcţii noi în G. A. C.
La Herepeia
Colectiviştii din satul Herepeia, ra­
ionul llia, au hotărît în primăvara a-
cestui an, cînd au inaugurat gospodă­
ria, să construiască un grajd pentru
adăpostirea a 60 de vite mari. In.acest
scop au început mai întîi să facă pe
plan local un număr de 60.000 bu­
căţi cărămidă. La această acţiune au
participat prin muncă voluntară toţi
colectiviştii. Datorită muncii entuziaste
a colectiviştilor, cărămida este şi arsă.
De asemenea, s-au procurat tot pe plan
local toate materialele necesare con­
strucţiei, ca var, nisip, pietriş, mate­
rial lemnos etc.
Zilele trecute, într-un cadru sărbăto­
resc, toţi colectiviştii din Herepeia, în
frunte cu Teodor Cionca şl Nicolae
Mihuţ, iniţiatorii acestei construcţii, au
săpat şi turnat fundaţia grajdului e-
fectuînd peste 300 zile de muncă vo­ bit colectiviştii Aron Dudaş, Aurel Ma-
luntară. Colectiviştii din Herepeia, sînt ier, Ioan Crişan şi alţii.
Preluări din con tractă ri
Pînă în ziua de 26 august, în
6 din cele 7 sate aparţinătoare
comunei llia a fost terminat
complect treierişul. Calculele a-
rată că s-au obţinut în medie
cîte 2 .0 0 0 kg. boabe la hectar,
Paralel cu această campanie s-a
desfăşurat cu succes şi acţiunea
de preluări din contractări. Ast-
fel, pînă în prezent, din canti-
tatea contractată de 56.000 kg.,
colectivişti, întovărăşiţii şi ţă-
P R O LE TA R I DIN TO ATE TA R ILE , U N1Ţ1-VA! In comuna Ve'el
i‘!Wiofeca
O. r in Peste 100 de
1 Huiv."3 -Dewa colectivişti ş i- au
cumpărat aparate
de radio
Comuna Vefel este complect colec­
tivizată. An de an veniturile coledi-
vişiilor de aici sini tot mai mari. N u­
mai In acest an la primul avans co­
lectiviştii din Vefel au primii cîie 7
kg. griu la zi-muncă In afară de oile
Vineri 28 a u g u s t 1959 | 4 pagini 20 bani | produse. Acest lucru a permis mul­
tor colectivişti să-şi procure. lucruri
la care în trecui nici nu se puteau
Spre noi succese în întrecerea socialistă gîndi: mobilă, aragaze, aparate de
radio ele. In ceea ce priveşte apara­
tele de radio, trebuie. spus că Vefelul
Importante economii Creşte numărul inovaţiilor se numără acum printre comunele cu
şi al raţionalizărilor cele mai mulie aparate. Numai in ul­
timul timp peste 100 de colectivişti
la preţul de cost Sprijinită de conducerea uzi­ şi-au cumpăral cu preţ integral sau
nei şi de comitetul de întreprin­ în rate aparate de radio tip Riga 10,
Uzina cocsochimică M uncitorii, tehnicienii şi in- dere, mişcarea de inovaţii şi ra­ Balada, Opereta etc. Printre cei care P rintre noile construcţii ce s-au ridicat în centrul m u n ci­
ţionalizări în uzina „Victoria“ au acum asemenea aparate se nu­ toresc Cugir se num ără şi m a g a zin u l de desfacere a^m ărfuri-
ginerii de Ia uzina cocso­
chimică a Combinatului siderur­ — Călan creşte mereu. In ulti­ mără colectiviştii Raveca Dan, Iosij lo r a lim e n ta r e .
gic din Hunedoara, dînd dovadă de un înalt spirit gospodăresc,
mul timp, inovatorii acestei u- Stcier, Ioan Crăciun şi mulţi alţii. IN C L IŞ E U : Aspect inte rior din m agazinul alim entar.
au reuşit să obţină succese de seamă pe linia reducerii preţu­ zine au studiat cele mai impor­ ••
tante teme, ca de exemplu,
lui de cost al producţiei şi astfel, să realizeze importante eco­ „Turnarea crudă a lingotierelor La Staţiunea experim entală pomicolă Geoagiu
nomii.
Ca urmare a eforturilor depuse în această direcţie, s-a reu­ de mică capacitate“, „Mecaniza­ Şedinţa Consiliului ştiinţific lărgit al Institutului
şit ca de la începutul anului şi pînă Ia 1 august să se reali­ rea muncii la bancul de probe
zeze la efort propriu economii la preţul de cost de 4.722.590 Iei. al elementelor de radiatoare la de cercetări M u itic o ie oi 1. P. R.
montaj“, „Modificarea acţionării
Realizarea acestor importante economii se datoreşte efor­ maşinilor-unelte din atelierul de
turilor întregului colectiv, care, mobilizat de comunişti, şi-a în­ strungărie“. Datorită acestei ac­
dreptat atenţia spre reducerea consumurilor specifice de mate­
rii prime şi energie electrică, spre creşterea indicilor de utili­ tivităţi bogate, numărul inova­ Ieri au început lucrările şe- se află şi tovarăşii : NICOLAE fie al Institutului, RUDOLP
zare a agregatelor şi a productivităţii muncii. Aceste realizări ţiilor şi raţionalizărilor aplicate dinţei Consiliului ştiinţific lăr- ŞTEFAN, director general al PALOCSAY, directorul staţiunii
constituie un puternic imbold în lupta pentru obţinerea în vii­ pînă în prezent a crescut cu git al Institutului de cercetări Institutului de cercetări hortivi- hortiviticole din Cluj, laureat al
tor de succese şi mai importante în această direcţie. 228 la sută faţă de perioada co­ hortiviticole al R.P.R. La şedin- ticole, membru corespondent al premiului de stat şi alţii,
respunzătoare a anului trecut, ţă participă tovarăşii DAVID Academiei R.P.R., GHERAS1M Participă de asemenea, tova-
Sectorul turnătorii forturile colectivului de iar economiile post-calculate se LAZAR şi AUREL BULGĂREA, CONSTANT1NESCU, director răşul CONSTANTIN RAFAILĂ,
muncitori, tehnicieni şi in­ ridică la suma de : peste secretari ai Comitetului regio- general adjunct al lustitutu- director general în Ministerul A-
1.519.000 lei. nal de partid Hunedoara, ALE- lui, membru corespondent al griculturii şi Silviculturii, acti-
gineri din sectorul turnătorii de XANDRU ŞULUŢIU, prim-se- Academiei R.P.R., TEODOR vişti de partid, directori ai
Dintre inovatorii cu cele mai cretar al Comitetului raional de BORDbANU, şeîul secţiei docu- G.A.S., ingineri din cadrul gos-
Ia C.S.H., îndreptate spre realizarea de cît mai multe econo­ multe propuneri fac parte: An­ partid Orăştie, şi IOAN LAS- mentare şi coordonare din ca- podăriilor agricole colective din
ton Răceanu, Ştefan Beke, Du­ CU, vicepreşedinte al Comitetu- drul institutului, membru co- regiune şi alţii.
mii în producţie, au dat rezultate îmbucurătoare. mitru Bucur, loan Munteanu şi Iui executiv al Sfatului popular respondent al Academiei R.P.R.,
alţii. regional. Printre membrii Con- NICOLAE CONSTANTINESCU, Şedinţa a fost deschisă de tov
Economisind materiile prime, folosind materiale mai ief­ silfului ştiinţific al Institutului directorul secţiei de pomicultură NtcOLAE& ŞTEFAN, director
tine, micşorînd rebuturile şi consumurile specifice, colectivul de GH. SPERIOSU de cercetări hoitiviticole al din cadrul institutului, pi oi. VA- generaj aţ institutului de cerce-
ţdrj hortiviticole membru cores-
aci, spre mîndr'ra lui, a reuşit să realizeze, în primele şapte corespondent
luni din acest an, la efort propriu, 886.094 lei economii la
preţul de cost al producţiei. Numai în luna trecută s-a realizat
o economie la preţul de cost, Ia efort propriu, de 233.206 lei.
Fabrica de aglomerare n luna trecută, ca urmare in tr-o singură zi R.P.R., care participă Ia şedinţă, SILE SONEA, secretar ştiînţi pondent al Academiei R.P.R. A
a măsurilor luate de orga­
2 7 9 fone cărbune Pe lingă depăşi­ luat apoi cuvîntu! tov. DAVID
nizaţia de partid şi conducerea pesfe plan rea planului de pro­ LAZAR, secretar al Comitetului
ducţie, muncitorii regional de partid Hunedoara,
fabricii de aglomerare a mine­ de la I.C.I.L. S i­ care a adresat participanţilor sa­
meria au mai în­ lutul Comitetului regional de
reurilor de fier de la C.S.H., pentru a da viaţă sarcinilor izvo- registrat un succes partid şi al Comitetului executiv
deosebit: ci ¦şi-au al Sfatului popular regional, şi
rîte din hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din 13— 14 iulie a urat succes deplin lucrărilor
; V , i depăşit planul de şedinţei. In continuare, tov. E-
a.c., colectivul de aci şi-a sporit eforturile în muncă pentru P in ă la data de 20 a u g u st MANIJIL MANUNGHEVIC1, di­
descoperirea şi punerea în valoare a noi rezerve de creştere a calitate, la unt, cu rectorul Staţiunii experimentale
a.c. m inerii sectorului II de la 60 de procente. pomicole Geoagiu, a prezentat
un referat asupra activităţii sta­
productivităţii muncii şi realizarea de economii. Eforturile de­ m ina Petrila au extras peste IN C L IŞE U : ti- ţiunii de la înfiinţarea sa şi
nărui muncilor Mi- pînă în prezent.
puse în această direcţie au dat roade. In luna trecută s-a rea­ plan 900 tone de cărbune. N u hai Streangă am-
ba'.înd lăzile cu uni Participanţii la şedinţă au vi­
m a i în z iu a d e 17 a u g u s t, zi In ţrigider. zitat apoi plantaţiile experimen­
tale şi de producţie ale staţiunii.
lizat, la efort propriu, 250.000 lei economii la preţul de cost al record pe sector, ei au dat pes In după-amiaza zilei au urmat
producţiei. Colectivul de aci este hotărît să obţină în viitor rea­ te plan 279 tone de cărbune discuţii pe marginea referatului
lizări şi mai importante pe acest tărîm. Tot în această perioadă, randa prezentat.
m entul pe sector a crescut foan Lucrările şedinţei Consiliului
te m u lt, a tin g în d cifra de 1,68 ştiinţific continuă pînă în ziua
Pe şantierele I. C. I. F. din Alba îuîia tone pe post. de 30 august.
La obţinerea acestor rezulta
In primele 7 luni ale acestui vitatea muncii pe grupul res- te o contribuţie de seam ă au a
an colectivul de muncă de la pectiv de şantiere a înregistrat
şantierele I.GJ.F. din Alba Iulia o creştere de 18 la sută tată de dus-o brigăzile conduse de m i­
a reuşit să economisească, pes- sarcina planificată. La obtine- nerii N icolae Păsărică, Ioan
te prevederile planului-, suma de .
1io3o8n.0n0n0 liei•. nRezuultaite remarca- Ziloi, Ioan Firoiu şi Nicolae
bile s-au ¦ obţinut şi pe linia r, ea acestor rezultate au contri-
brigăzile conduce de tova C ristea .
creşterii productivităţii muncii.
raŞ'i Aurel Grecu, Ion Vintilă R. B.
In luna iulie, de pildă, producti-
şi Ioan Stanciu. v corespondent
C u planul trimestrial îndeplinit Metode avansate - Pregătiri în vederea deschiderii
rezultate bune
Colectivul de muncă al bazei piese de schimb, utilaje şi ma In luna august, la sectorul I noului an şcolar
12 Simeria este un colectiv tî- teriale pentru G.A.6 ., S.M.T. şi al minei Petrila s-a aplicat me
năr. Cu toate acestea a reuşit J F.E.T.-ufile dm regiunea noas- toda de forare a suitorilor cu
tră, acest colectiv a reuşit să-şi
ca în ultimele două luni să ob­ îndeplinească înainte de termen maşina de forat. Prin aplicarea Ş i pentru elevii Şcolii m edii La Şcoala m edie din Sim eria altul de tim plărie. In felul a-
ţină succese frumoase în mun­ planul trimestrului III. In rea­
că. Vrînd să dea cît mai multe lizarea planului s-au evidenţiat acestei metode, se realizează m ix te d in S im e r ia v a c a n ţa d e în v a ţă m u lţi e le v i. E i a ş te a p tă ce sta e le v ii d in S im e r ia vor a-
în mod deosebit tov. Garol Bar
tos, Mircea Granciova şi Ştefan circa 50.000 lei economii pe fie vară se apropie de sfîrşit. Deşi cu bucurie noul an şcolar deoa- vea posibilitatea să lucreze prac­
Vencli de la serviciul depozite, care suitor; de asemenea, aceas noul an de învăţăm înt se va rece, datorită condiţiilor bune tic în trei ateliere.
iar de la personalul tehnico-ad- tă metodă permite punerea în deschide la 15 septem brie a.c. de învăţătură create de partid,
ministirativ Silvia Dicu, Mircea exploatare a panourilor de fi elevii se prezintă încă de pe a- au posibilitatea să-şi însuşească Internatele sînt gata
Iordan şi Viorica Mărgineanu. guri cu circa o lună de zile mai cum la cancelaria şcolii cu ce- tem einic tainele ştiinţei. Condu­ sâ prim ească elevii
devreme. Pînă în prezent s-au ceri de înscriere. Fiecare aşteap- cerea şcolii a luat toate m ăsu­
M. SABIN ţă cu em oţie să-şi ocupe locul rile ca in perioada vacanţei de In cele două internate ale
corespondent Şcolii m edii din Sim eria pot lo­
hotărîţi ca prima lor construcţie (graj­
dul) să fie terminat înainte de veni- LA HIDROCENTRALA terminat deja doi suitori, iar a in sălile de cursuri, să ia no- var& să fie Pus punct atit cui 80 de elevi bursieri şi ne­
rea iernii. „V. I. LENIN" B5CAZ treilea este în curs de execuţie bursieri. Ş i aici au fost luate
... * , . localul scolii cit si internatele, m ăsuri de punere la punct a
La Bejan B. RUSALIN tiţe, să dea un răspuns cit mai dorm itoarelor. A stfel au fost re­
corespondent parate ferestrele, uşile, spălăto­
Gospodăria agricolă colectivă „Va­ bun învăţătorului sau profesa- Curăţenie, reparaţii, tlO Î
lea Căianului" din satul Bejan a luat ateliere...
fiinţă toi în acest an. Hotărîţi să facă rului.
din gospodăria lor o unitate socialistă
model, colectiviştii de aici, au început Unul din m o m en tele cele mai im portante P rim a m ăsură luată de către rul şi s-a făcut curăţenie gene­
şi ei construcţia unul grajd pentru ale acestei mari construcţii conducerea Şcolii m edii din S i­ rală. P aturile, frum os aliniate,
adăpostirea a circa 50 vite tnari. Cele m eria a fost aceea de a se face îşi aşteaptă oaspeţii. A fost asi­
40.000 bucăţi cărămidă necesare con­ curăţenie generată în sălile de gurat. de asem enea, încă de pe
strucţiei au fost făcute pe plan local curs şi de a se repara m obilierul acum , com bustibilul necesar atit
prin munca voluntară a coloctiviştiilor. existen t. Pină. acum s-a reuşii pentru internat cit şi pentru
In momentul de faţă lucrarea a ajuns să fie g a ta 11 să li d e cla să . In şcoală.
în roşu.
aceste săli au fost văruiţi pere­ La cantină totul este
De menţionat că această construcţie ţii, au fo st vopsite ferestrele şi pregătit
fac parte din angajamentul pe care curăţite geam urile. M obilierul
colectiviştii din Bejan şi l-au luat în
urma chemării la întrecere a celor din şcolii este destul de bun. To­ B u c ă tă r e s e le d e la can’tin ă a u
Nădăştia Interioară. In toată această tuşi au existat 20 de bănci care avut m ult de lucru în vara a-
acţiune s-au evidenţiat în mod deose­ au necesitat reparaţii. ceasta. V rîn d să nu rămiriă in
D in d o im p o rta n ţă d eo seb ită urm a celorlalţi, au lucrat- de
p o liteh n iză rii in vă ţă m in tu lid , zor la curăţenia sălii de m ese
conducerea şcolii, cu concursul şt a bucătăriei. Cel m ai m ult
conducerii Atelierelor principale le-a dat Insă de lucru conser­
C.F.R. Sim eria, a luat m ăsuri varea alim entelor pentru iarnă.
de am enajare a încă două ate­
liere, unul de lacăt uşerie, iar (Continuare în pag. 2-a)
'^ţ.V /M V .V • „Ultimul m esaj“ la Deva
rănii cu gospodării individuale 1 - "S:-
din comuna llia, au¦predat; ba-
zei de recepţie din localitate : •' ..' ........ ' ‘»'/V•••••••••••.•..•.¦ .... Miercuri seara publicul de- torilor momente din viaţa şi
50.349 kg. diferite boabe, vean a avut ocazia să- asiste la lupta ostaşilor romîni în preaj-
Ziua de 2 august a constituit pen Im constructorii hidrocentralei „V. I. Lenin" de la Bicaz unul din momentele spectacolul dat de colectivul ma eliberării.
Acest lucru a fost posjbil da- Teatrului de stat „Valea Jiului“
ţorită muncii politice desfăşura- cete mai imporianie ale acestei mari construcţii. Ei au trecui apele Bistriţei de pe canatul de deviere prin golirile din Petroşani cu piesa „Ultimul lnterpretînd cu multă pasiu-
tă de comitetul comunal de mesaj“ de Laurenţiu Fulga. ne, transmiţînd spectatorilor dîr-
partid şi de organizaţiile de de fund provizorii ale barajului. Prin aceasta constructorii barajului şi-au creat un- front larg de lucru > necesar zenia şi curajul ostaşilor romîni
masă, care au arătat cetăţenilor Pusă în scenă în cinstea ce- care, sub conducerea comunişti-
din comună importanţa predării etapei de ridicare a blocurilor pînă. Ia coasta barajului. In clişeu: Trecerea Bistriţei prin golirile d e . jună • provi­ lei de-a XV-a aniversări a eli- lor, au întors armele împotriva
la timp a cerealelor contractate berării patriei noastre de sub fascismului german, colectivul
zorii ale barajului după închiderea ca naiului de deviere. --------------- jugul fascist, piesa lui Lauren- teatrului din Petroşani s-a bu-
cu statul. ţiu Fulga aduce în îaţa specta- curat de un deosebit succes.