Page 96 - 1959-08

Pag. 2
Femei !a muncă
voluntară
Comitetul de temei din Văli-
şoa,ra, raionul Brad, a iniţiat
mai multe acţiuni de muncă vo­
luntară printre care: curăţirea
şi văruirea sediului întovărăşi-
şirii zootehnice din localitate, a
sediului U.T.M., curăţirea şan­
ţurilor etc.
In aceste acţiuni s-au eviden­
ţiat în mod deosebit tovarăşele
L. Bota, D. Moise şi altele.
Realizări frumoase
la L C. /. L
In centrul activităţii colecti­
vului de muncă de la I.G.I.L.
Simeria a stat aprovizionarea
oamenilor muncii din regiune
cu produse lactate, ieftine şi de
bună calitate. Numai în luna a-
ceasta colectivul de aici a dat
peste plan mai mult de 45 tone
de produse lactate ca lapte dul­
ce, iaurt, smîntînă, la.pte bătut,
brînză proaspătă, unt şi altele.
Faţă de perioada anului trecut
întreprinderea I.C.I.L. a dat în
acest an pentru consumul popu­
laţiei mai mult cu 1 2 0 .0 0 0 litri
lapte.
Pentru distribuirea produselor
sale, întreprinderea a deschis
în Simeria un magazin special
pentru desfacerea laptelui şi a
altor produse iar în curînd va
mai deschide asemenea magazi­
ne în oraşele Deva, Hunedoara
şi Petroşani.
S. MUNTEANU
corespondent
în atenţia participanţilor
Ia TOMBOLA
FESTIVALULUI
S e aduce la cunoştinţa pan
jBtic ip a n ţilo r la to m b o la fe s ti- bilate planul a fost întrecut cu peste
valului că biletele ieşite clş-
tig ă to a re şi n ep rezen ta te la
C om itetul regional U .T.M . în
term en de 30 de zile de la
data tragerii din urnă (24
august a.c.), după această
dată îşi vor pierde valabili­
tatea.
P recizăm cu această ocazie
că servieta „D iplom at“ a
fost cîştigatâ prin biletul nr.
37.208 şi nu nr. 37.202.
Comisia de organizare
I||||!IIII!IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII|I!IIIIIIIIIIII!I!II||||||IIIaII!IIIIIIIIIII!IIIII
P revederile plenarei C.C. al P.M.R.
Dispunem de mari posibilităţi pentru
a realiza
La efortul depus de minerii Văii
Jiului pentru reducerea preţului de cost
al cărbunelui, contribuie în mare mă­
sură şi colectivul preparaţiei din Pe­
trila. De fapt, acest colectiv şi-a cîş-
tigat un loc de frunte în întrecerea
ce se desfăşoară între întreprinderile
Văii Jiului, tocmai datorită rezultate­
lor remarcabile obţinute în direcţia
ieftinirii cărbunelui.
— N-am făcut altceva decît să ne
respectăm cuvîntul dat în faţa parti­
dului — ne spunea tovarăşul inginer
Sabin Florea, directorul preparaţiei Pe­
trila, referindu-se lâ rezultatele obţi­
nute pînă âcUm de colectivul pe ca­
re-! conduce. Iniţial am avut uri an*-
gajament lă efort propriu de 600.000
lei. Ne-ârn dat însă seama că dispu­
nem de posibilităţi şi mai mari, aşa
că rie-am sporit angajamentul. Reali­
zările au întrecut pînă şi aşteptările
noastre. Dacă în primul semestru n-am
reuţit să realizăm decît 431.000 lei
economii la efort propriu, lună Trecu­
tă, după calcule operative, am în­
cheiat-o cu o economie ce depăşeşte
300.000 lei.
Fără îndoială că sîrit rezultate deo­
sebit de valoroase. Cum s-au obţinut,
ne-a lăriiurit tot tovarăşul director.
— Trebuie să ştiţi că noi aveam o
seamă de utilaje pentru care plăteam
amortismente mari, însă pe care nu le
foloseam. Fireşte că am lichidat ar
ceastă anomalie. Aceasta ar fi una din
măsuri. Dar cea mai importantă mă­
sură este mărirea debitului instalaţi­
ilor. Am obţinut acest lucru printr-o
DRUMUL SOCIALISMULUI tir. 1455
SSS55S5
S € Ui IRi T ^ V ii Z ii ff ^ îuvîfllill
T a noul o raş al sid eru rg iştilo r corespondenţilor
din C ălah Acţiuni ale bibliotecilor Ningea în Bărăgan
>1 m p o r n it sp re lo cu l u n d e n a , d o r m ito a r e le p e n tr u tn u n - In cadrul Decadei culturii de FANUŞ NEAÓU j
R.P.R. şi în cinstea celei de-a Schiţele cuprinse in volumul 1
** se construieşte noul oraş al citori, m agazia de m ateriale, 15-a aniversări .a eliberării pa­ L tinărului seriilor Fănuş Neaga
siderurgiştilor din Călan. Dru- N oul oraş al siderurgiştilor'
m ul de ţară este străjuit de po- din Călan va avea 7.500 apar-j triei noastre, biblioteca raio­
rum bul înalt cit om ul. Trecem tam ente, fără a a m inti de par- nală din Petroşani a organizat
pe partea dreaptă a rîului curile şi zonele verzi care îP o expoziţie de cărţi pe 'tema:
Strei. Apele acestuia sint acum vor da aspectul unui oraş- „Chipul comunistului . oglindit L trunde în conştiinţa oamenilor. 3
repezi şi tu lb u ri: sem n că la grădină. P e lin g ă acestea s e . în literatura noastră nouă“, t Firul epic al schiţelor este ^
m u n te a plouat straşnic. De o- vor construi şcoli, săli de spec- două recenzii la cărţile: „Cu un ţ urmărit cu un adine spirit de }
bicei rîul este lim pede, atît de tacole, m agazine de desfacere. ( ceas mai devreme“ de M. Be- ţr oubvsseercvvaaţiţeie ccaarree ssee vvăăddeeşşttee id 1
lim pede incit poţi vedea păs- Proiectele executate de către niuc şi „Flăcări nestinse“ de L profunda analiză psihologică a
trăvii zbenguindu-se in apă. I.R .P . D eva, prevăd drept c o st{ Irimie Străuţ şi Ana Şoit. De L personajelor.
A m a ju n s p e u n p la to u în a lt, p e a p a r ta m e n t su m a d e 3 7 .0 0 0 \ asemenea, biblioteca a mai or­ ,Ningea in Bărăgan“ — schi­
P eisajul este ferm ecător. Pe lei. ganizat şi conferinţa pe tem a; ţa care dă titlul volumului —
„23 August oglindii în literatu­
u n fu n d a l d e uri verde înch is, In vederea rea liză rii c ifre i< ra romînă“. Litoralul Mării Negre a devenit în ultimii doi ani un vast şantier. L descrie suferinţele tinerei ţă- 3
Aici, s-au construit case de odihnă cu un mare număr de locuri după
oferit de crestele dealurilor Ză- din proiect, constructorii au o r-1 Biblioteca clubului minier din cele mai moderne proiecte. In fiecare an mii de oameni ai muncii din ţara L rănci sărace Vica, silită să tr&- 3
Petrila a organizat, în aceeaşi noastră şi turişti din alte ţări îşi petrec concediul pe litoral.
noaga şi G ropan apare roşul ganizat depozitele de m ateria- perioadă, recenzia romanului C iască in casa chiaburului Că- 1
. IN CLIŞEU Aspect al noilor construcţii de la Mangalia.
ap rin s al zid u rilo r noilor blo- le cit m ai aproape de frontu- ^ pălău, ca ibovnica fiului aces- -j
curi. S în te m puşi în dilem ă, rile de lucru, folosesc la m axi- ( ! tuia, Babalele, cel slab de trltn- -j
P rivin d zidurile în ă lţate la m ai m u m u tila ju l şi m ijloacele d e j „Setea“ de Titus Popovici, cit L te. Tratată Ca o slujnică, supu- i
m ulte blocuri, şantierul pare transport. T otodată s-a trecut ( şi unele acţiuni cu tineretul şi Din realizările unei brigăzi fruntaşe L să la grele umilinţe, pentru pă- 3
pionierii, printre care convorbiri
a fi deschis cu m ulte luni in la folosirea balastului şi n isi-j t catul de a avea un copil nete- ^
urm ă. La biroul şefului de pului din albia rîului Strei. U u ( Brigada de tractorişti nr. VIIasupra temelor: „Despre lupta ^ giiim, Vica, femele energică şi -j
şantier, ne convingem de con- vor trece nici cinci luni şi pri-j şi activitatea utecistei Olga ^ inteligentă, h6putUidu-Şi accepta ]
trariul. Ş a n tieru l este la pri- m u l locuitor al n o u lu i oraş va ( Bancic“, „Filimon Sîrbu — erou de la S. Ai. 7. Iulia ^ soarta evadează împreună cu 3
al clasei muncitoare“ şi o con­
m ii săi paşi, adică în plină or- prim i cheia apartam entului, L Onică, fratele tui Babatete, şi j
ganizare. Totodată se lucrează & ferinţă pe tema „Cum am trăit C el Vitregit de familia Lui Căpă- \
in te n s la p r im e le 10 b lo c u ri, Ţ \ e p e sc ă rile v a g o n u lu i am< în trecut şi astăzi“. In campania agricolă de pri- tea tractoriştilor din brigadă şi- [ taut
care vor cuprinde 192 aparta- *** aruncat o u ltim ă p r iv ir e , R. BALŞAN măvară, tractoriştii din brigada au realizat şi depăşit planul pe j Cei doi tineri, care se iubesc, 3
m ente. In acest an vor fi date asupra oraşului. Zidarii urcaţi < a Vll-a de la S.M.T. Aibă Iulia, întreaga campanie. Toma Şte- L pleacă pe un Şantier, unde tn- 3
pe care o conduc, au muncit cu fan, de pildă, pînă la această 3
în folosinţă patru blocuri, pe schele lucrează de zor. I n t Işî realizează sarcin ile L^ cw eu yp/ óV viaţă /ni âo/ UltUă..
Şan tieru l a fo st deschis la data vale se văd lim bile de foc ulei Colectivul de muncă al biblio­ perseverentă, unii reuşind să-şi dată şi-a realizat pianul în pro- t O altă schiţă valoroasă este ¦]
tecii raionale din Alba Iulia depăşească simţitor sarcinile de porţie de 200 la sută, iar Va-
de 17 iunie. P în ă în p re ze n t, ba teriilo r sem ico esériei. L a ( munceşte intens pentru a-şi re­ plan şi să realizeze şi economii site Carole şi Ioan Ciugudean L „Copacul şt umbra“. Acţiunea 3
aliza sarcinile ce-i revin în a- de carburanţi şi lubreîianţi, De în proporţie de 120 la sută. A-
la prim ele două blocuri zid ă ria furnale, hala pare în cin să ,i cest an. Aşa, de pildă, faţă de aitfel, întreaga brigadă şi-a rea- ceasta a făcut, ca brigada noas ^ se petrece intr-o gospodărie bo- 3
sarcina de a cuprinde în acest lizat planul pe campania de pri- tră să-şi îndeplinească angaja-
este avansată m ult. Se lucrea- sem n că s-a elaborat o nouă( an un număr de 3.500 de citi­ măvară. Analizînd în cadrul bri- mentui înainte de termen. Ea a C lectivă, iar eroină principală, ^
tori, la biblioteca raională din găzii felul cum s-a muncit, am economisit peste 300 litri moto-
ză la zidăria de parter a altor şarjă. L ingă furnal se védei Alba Iulia au fost înscrişi pînă constatat şi unele deficienţe, rină, 40 kg. vaselină, 20 litri t soţia secretarului. de partid, â
în prezent peste 2.800 cititori, stagnări nejustificate, care ne-au benzină, importante cantităţi de
două b lo cu ri: la alte trei blo- braţul lu n g şi înalt al m aca-i ceea ce reprezintă 8 6 la sută din împiedicat să depăşim planul, ulei „Gost“ şi „413". Numai în j- simbolizează forţa noului, a iot ]
sarcina anuală. Cititorii înscrişi deşi posibilităţi am avut. prima decadă a lunii august.
curi, turnarea betoanelor de ratei, care trebăluieşte de zo rţ pînă acum la această bibliotecă ( brigada a economisit 170 litri [ ce este înaintat, progreiist. 3
au citit peste 34.300 de cărţi. In campania de vară, cu spri- motorină, 5 litri benzină, 18 kg.
fu ndaţie este pe term inate. S-a la noul furnal, jinui organizaţiei de bază şi a vaselină, 8 kg. uiei „Gost“, 4 L Volumul măi cuprinde schiţe¦* ^
organizat de asem enea canti- In ultima perioadă, la biblio­ conducerii administrative a SMT, kg. ulei „413" şi 3 kg. vaivo-
M- NEAGU teca raională din Alba Iulia aii am reuşit să lichidăm în mare lină. t le : „Intr-o toamnă pe Dunăre"
fost organizate mai multe în- parte lipsurile avute în campa-
La fabrica „ Vidra“ din Orăştie tîlniri cu cititorii, recenzii asu­ Deocamdată brigada noastră L „Căruţa cu lucernă", „Salcia ]
pra noilor cărţi apărute, expo­ nia de primăvară. însufleţiţi de este fruntaşă în întrecerea pe
ziţii de cărţi pe diferite teme hdtărîren plenarei C.C. ai P.M.R. ( neagră“, „Dincolo de nisipuri" 3
staţiune. Dar, nu este singura
In cursul lunii iulie, colectivul de productivitatea nluncii a crescu! din iulie a.c., tractoriştii din bri- [, etc,, fiecare din ele zugrăvind âj
muncă de la fabrica „Vidra" din Orăş­ cu 6 la sută.
tie a sporit volumul producţiei- la toate r un aspect, o latură nouă a vie- -
sortimentele planificate. Astîel, la ve­ O preocupare deosebită a colectivu­
lui fabricii „Vidra" a fost lupta pen­ t ţii poporului nostru.
lur 1 s-a realizat o depăşire a pla­ tru reducerea continuă a preţului de etc. gada noastră s-au angajat să care a obţinut rezultate bune în ţ Cîntec să crească
nului de 16 procente, iar la semiînno- cost. Astfel, în luna iulie, economiile
la preţul de cost se ridică la 78.000 T. PETRU îndeplinească planul pe campa- cinstea lui 23 August. In între- [ bălaiul
64 procente. Aceste succese au contri­ lei, iar în luna august, numai Ia ca­
buit la depăşirea cu 12 la sută a pla­ pitolul materiale auxiliare s-au înre­ [ de îr . COŞOVEI
nului producţiei fizice. gistrat peste 7.000 lei economii.
C Originală ca tematică şi rea-
Colectivul acestei fabrici a fost preo­ La obţinerea acestor rezultate, o con­ L lisate, Îndrăzneaţă prin concep-
cupat însă şi de realizarea unei pro­ tribuţie deosebită şi-au adus-o tovară­ ^ ţiu arUsltcâ şi frumos scrisă
ducţii de calitate superioară, lucru do­ şii llie Cronicele, Rusallna Laszlo, Ele­ l uCtniec să crească băiatul“ este
vedit de depăşirea indicilor de cali­ na Cîndea şl Vilmoş Borbely. Colecti­ [ lin poem închinat vieţii fericite
tate cu 6-8 la sută. vul de muncitori, ingineri şi tehni­
cieni de aici este hotărît ca în viitor în sprijinul achiziţionării nie pînă ia 23 August şi sa eco- cerea socialistă ce se desfăşoa- t a côplltilui Şi luptei pentru pace.
In luna august, pe primele două să obţină rezultate şl mai frumoase. nomisească ia consumul de car- fă în S.M.T., a obţinut succese ^ Fiecdfë Capitol al acestui vo-
decade, s-au obţinut rezultate la fel de cereale buranţi şi lubreîianţi o cantitate importante şi brigada a V-a con-
de l la sută din cea planifica- dusă de tov. Alexandru Ţăranu (j liltfi e Un mic reportaj — poem
Femeile din satul Hărău, ra­ tâ. Realizarea acestor angaja- ?• ă- t despre copilărie şi despre uceni-
ionul Ilia. au hotărît să spriji­ mente a stat în atenţia fiecăruia jr cia gréa, dăr frumoasă, a părin-
ne acţiunea de achiziţionare a dintre cei 7 tractorişti ai brigă- Prin efortul comun depus de
de bune privind realizarea zilnică a P. ARGINT cerealelor. Angajamentul lor i- tractorişti în îndeplinirea şi de-
planului de producţie. De asemenea, corespondent niţial, de a achiziţiona şi a pre­
------------------ 3TiS2!i----------------- zii. Toma Ştefan, Vasife Carole, păşirea planului şi economisirea
Alexandru Duia şi ceilalţi, au
da cooperativei cantitatea de folosit cu mai multă chibzuinţă de carburanţi şi fubrefianţi s-a ~ pentru copilul lor, de răspunde- 3
2 .0 0 0 kg. grîu, a fost realizat capacitatea tractoarelor. Pe timp : re pentru viitorul tul. Este o
fis si depăşit cu 923 kg. nefavorabil treierlşuiui, ei le-au reuşit a se reduce preţul de cost j operă rdíae m até sensibilitate, rs*i/nm - 3
folosit lâ arat, Ia tocat nutreţ
In această muncă s-au evi­ al lucrărilor efectuate de S.M.T. ] C. cerc( şt emoţionantă, cU pagini '
denţiat tovarăşele Zudor Ghize- sau la transporturi în interesul celorAlba Iulia, cu 22 Iei pe hantru, j- vădind chiar tn realitatea
la, Molnar F,caterina şi altele.' campaniei de vară. Astfel, la în- 3
Acţiunea de achiziţionare a ce­
realelor în satul Hărău conti­ ")
nuă.
sub cel planificat, ^ Mâl simple şi fireşti îhtîmplări
In ultim ul ştefan şerbanuţ (. un Subtil spirit de observaţie şi
tim p, pentru m i­ f. măiestrie artistică,
nerii de la L u­ tractorist, şeful brigăzii a Vll-a
peni a fost dat
in folosinţă un GH. COCIOABA ceputul lunii august, majorita- de la S.M.T. Alba [ August d e foc
nou şi elegant
lo ca l: Restau­ ' - tm«Mt ¦....... ¦ C de M. MOHOR
rantul „Cina". •«•••••« - - ¦¦ " - — ,, ---------------- —
In s ta r a furajelor trebuie urgentată L P ovestind întîtnptările
< pline de neprevăzut, palpi-
[ tonte, ale unor copii din-
C t f ‘Uh sat m oldovean, în ă-
Gondiţia principală pentru mă­ producţiei de lapte, dezvoltarea giunii. Raionul Sebeş a însilo- L ju n u l lui 23 A u g u st 1944. 3
rirea productivităţii animaleilor animalelor tinere şi face trece- zat doar 273 tone clin cele 10.000 , Al M ohor a g ăsit rezolvări 3
^ inedite, pasionante, care fac ^
este organizarea alimentaţiei ra­ rea pe nesimţite de la perioada tone planificate, raionul Orăştie (_ p e c itito r să n u la se d in
ţionale. Vara animalele sînt hră­ [. m in ă ca rtea p în ă la u ltim a )
nite cu iarbă verde care este un de păşune la perioada de sta- a însilozat 78 tone din cele 8.500
nutreţ suculent consistent, plă­ Cp a g in ă . 3
cut la g ü s t.şi care conţine mai bulaţie. tone planificate iar raionul Alba î
multe unităţi nutritive. In acest ji- E vo rb a d e în tim p lâ r ile
anotimp al ăniiltii producţia de Consfătuirea de la Constanţa doar 20 tone din cele 5.000 tone ]
!apte e ridicată.- tragice, dar eroice ale lup- 3
a ţăranilor şi lucrătorilor din planificate. Celelalte raioane ca
(_ te i u n u i sa t îm p o tr iv a ar- 3
sectorul socialist al agriculturii, Jl>a- Hunedoara şi Haţeg, nu au L m atei hitleriste, luptă la 3
L care participă cîţiva copii, 3
a trasat sarcina obţinerii a cel însilozat nici măcar o tonă din L făcind fapte cu totul excep- 3
L tionate. S în t în această nu- 3
puţin 2.500 litri lapte pe cap cele peste 3.000 tone nutreţ cît L velă p a g in i care vor fi ci-
t tite cu deosebită încordare 1
Iarna însă, cînd animalele in­ de vacă furajată. Această pro- au planificat să însiiozeze. Oare [¦ — cele care d esc riu a tm o s -
tră în perioada de stabulaţie, L fera satului, lupta dintre i
cît mai multe economii din cauza hrănirii lor cu furaje ductie se poate obţine dacă ani- conducerile acestor raioane nu L avioanele sovietice şi lan-
uscate producţia de lapte tinde C curile nem ţeşti, dinam itarea 3
Convorbire cu tov. ing. numărul celorlalţi muncitori nu este să scadă. Pentru a preveni a- maleile sînt bine hrănite atît Ş>-au pus încă întrebarea cu ce i „ ca sei“ d in p ă d u re , Inder- 1
SABIN FLOREA cel mai just. Aşa că în viilor vom ceăstă scădere e necesar ca a- L carea de distrugere a sa-
mări acest raport, fapt ce Va avea ca tiimalelor să le fie asigurată vara cît şi în timpul, iernii. Con- VOr il hrănite animaHele în tirri- L tutui, lupta finală cu ră- 1
directorul preparaţiei Petrila urmare obţinerea de noi economii. t m ăşiţele hitleriste.
hrana suculentă şi pe timpul siderînd perioada de stabulaţie Plh Iernii ? Dacă cumva şi-au f- L u cra rea se adresO ază ^
organizare mai bună a procesului de In afară de aceasta, mai avem posi­ f pionierilor şi şcolarilor. j
producţie. Mărind debitul, am redus bilităţi de reducere a consumurilor de iernii. Iama, iarba verde poate de 180 de zile şi raţia de nutreţ pus-o, cînd au de gînd cadrele
numărul orelor de funcţionare, aşa că materiale şi în special de energie. Ca j
am creat un timp liber pe care l-am o ultimă direcţie în care ne vom în­ fi înlocuită foarte bine cu nu­ murat de 25-30 kg. pe zi, e ne- tehnice ale acestor raioane să
folosit în scopul întreţinerii utilajelor. drepta eforturile, amintesc imprimarea 3
unui spirit gospodăresc mai dezvoltat treţ murat, însMozat. Nutreţul cesar ca pentru, fiecare cap de. sernnalul începerii însiloză-
Mâi amintesc că am pus tin accent in rîndurile personalului nostru.
deosebit pe reducerea consumurilor de murat asigură animalelor sub­ vită mare să se însiiozeze 5-6 nl •
materiale şi energie. Iri special la a- N. ANDRONACHF tone. Timpul însilozărilor a so- experienţa anilor trecuţi
cest din urmă capitol am obţinut în­ stanţele nutritive şi vitaminele sit. Condiţiile de vegetaţie fa-
semnate economii prin eliminarea mer­ vorabile, din anul acesta a per- se ?tie că însilozarea nu este o
sului în goi ai utilajelor şi printr-o necesare, favorizează creşterea mis tuturor plantelor destinate lucrare atît de uşoară şi de a-
Ingenioasă sistematizare a reţelelor de semenea se şţie^că reuşeşte bine
aer comprimat şi aburi.
însilozării, să se dezvolte bine şi numai atunci cînd tăcută la
Deosebit de preţioasă a fost contri­ să asigure o cantitate mare de timp. Intîrziind însilozarea.
buţia inovatorilor noştri. masă verde la hectar. Porumbul ptantete pierd din umiditate, se
cultivat în vederea însilozării, la murează mai greu puţind muce-
Ne-atti interesat apoi de posibilităţile
pe care le mâi are colectivul prepafâ- Pregătiri în vederea deschiderii această dată se găseşte în sta- 'P sj^oz ÎŞ* pierd valoarea
ţiei Petrila în vederea reducerii preţu­
lui de cost. Amabil ca totdeauna, to­ dini cînd e numai bun de însi- nutritivă,
varăşul director ne-a furnizat preţioase
informaţii. noului an şcolar lozat. Boabele de porumb au a- De asemenea, campania însă- mMUr mihmmhe
juns în stadiul de lapte-ceară. mînţărilor de toamnă şi a recol-
— Poporul nostru are o vorbă înţe­ (Urmare din pag. l-a) fesori şi învăţători. Fiecare ştie iar umiditatea întregii plante ţărilor bate^ la uşă.^ Forţa de
leaptă: „Pofta vine mîncînd". Cam aşa muncă 'v~a *fi concentLrat±ă în to­
stau lucrurile şi la noi. Am făcut noi Recolta de pe cele 3 ha. ale lo­ încă de pe acum la ce clasă va este de 67-70 la sută. Dar nu talitate la aceste lucrări. Insi-
ce am făcut, dar vrem şi mai mult. tului şcolar a fost foarte bogată. numai porumbul trebuie însilo- lozarea furajelor trebuie să se
Răspunsul cel mai exact este acesta: De aici s-au luat im portante fi diriginte, fiecare îşi revizuieş­ 2 at ci şi lucerna, trifoiul, restu­ facă acum cînd profităm de 6
dispunem de posibilităţi mari. Şi vă cantităţi de legum e şi zarzava­ rile verzi de la grădina de le­ perioadă de timp mai puţin a-
voi spune că baza rezervelor este tot turi care au fost conservate. te m ateria pentru anul ce ur­ gume, ca frunze de sfeclă, var­ glomerată.
organizarea mai bună a procesului de Astfel, elevii vor avea hrană ză, gulii şi altele. Cu toate că
producţie, lată un exemplu. Prin spe­ mai m ultă şi m ai consistentă. m ează. e timpul cel mai potrivit pen- Nutreţul însilozat este un nu-
cificul întreprinderii noaslre, volumul tru a se însiioza, totuşi această treţ ieftin. Porumbul destinat in­
cel mai mare de lucrări de întreţinere Ce fac cadrele didactice ? ? acţiune se desfăşoară în ritm silozării produce la unitatea de
este destinat sudorilor. Or, în prezent nesatisfăcător în regiunea noas- suprafaţă- de două ori mai multe
raportul dintre numărul sudorilor şi M ulţi dintre profesori şi în­ P entru m ajoritatea elevilor tră. Planul de însilozări al re- unităţi nutritive decît porumbul
văţători exam inează în aceste giunii cuprinde 46.000 tone nu- boabe, orzul boabe şi lucerna şi
zile restanţierii. Pe tim pul verii Şcolii m edii m ixte din Sim eria
restanţierii n-au fo st lă saţi în
părăsire. Cadrele didactice din nu constituie o surpriză faptul
S im eria i-au a ju ta t ca acum , la
examene, să poată da răspun­ că vo r g ă s i să d ite d e cla să , in ­
suri cit m ai bune. Dar nu n u ­
m ai aceasta îi preocupă pe pro­ ternatele şi cantina frum oase
şi prim itoare. Ei s-au obişnuit
cu acest lucru. Poate cei 75 vi­ treţ dintre care i 1.000 tone re- de patru ori mai mdlte Uni-
itori elevi ai clasei a l-a, care vin gospodăriilor de stat. Pînă tăti nutritive decît ovăzul
vor păşi pentru prim a dată pra­ la dala de 21 august în înfrea- ' tuturor a- carte Apărută
ga regiune nu au fost insilozate ... ’ IN CINSTEA
gul şcolii, vor fi surprinşi de decît 1.171 de tone dintre care
cestor avantaje^ ale nutre- CÉLÉI DE a 1 5 -a ANIVERSĂRI
g rija p ă rintească ce te este p u r­ la G.A.S. s-au însilozat doar 800
ţului de siloz, însilozarea se A ELIBERĂRII PATRIEI, j
tată ca ei să devină oam eni în ­ JMPjŢURAJdNERETULUl
de tone. Foarte slab stă situaţia impune ca o necesitate pentru
văţaţi, constructori ai socialis­
m ului. însilozării în toate raioanele re- toate unităţile agricole.- .