Page 97 - 1959-08

Nr. 1455
Tovarăşului Dârâmuş i-a fost
prelungit stagiu! de candidat
Adunarea a fost convocată.
Toţi tovarăşii sînt prezenţi. Or­
dinea de zi se cunoştea: urma
să fie pusă în discuţie cererea
tovarăşului Grigore Dărămuş,
pentru a fi primit în rîndurile
membrilor de partid. Lucrările
adunării au început. După ce
s-au citit toate documentele a-
flate la dosar şi a fost expusă'
verbal autobiografia, au urmat
discuţiile. Mai mulţi comunişti
au vorbit despre tovarăşul Dă­
rămuş. Toţi îl cunosc ca un
muncitor bun, harnic şi priceput.
De aceea a şi fost numit şeful]
unei echipe de lăcătuşi. S-a a-
rătat că echipa lui are o impor­
tantă mare în asigurarea bunei
funcţionări a celor două furnale.
Lăcătuşii de întreţinere din e-
e,:pa lui sînt întotdeauna la post. citor. Sarcinile sale nu se limi­
Dacă furnalele 5 şi 6 din Com­
binatul siderurgic Hunedoara
funcţionează bine, asta se dato-
reşte şi condiţiilor în care sînt
întreţinute. Pentru acest fapt,
cei care au luat cUvîntuil au
vorbit cu multă căldură şi res­
pect despre tovarăşul Dărămuş.
Adunarea a prilejuit o verifi­
care multilaterală a tovarăşului
Dărămuş. Cînd s-a trecut din­
colo de calităţile profesionale,
constatările n-au mai conţinut
cuvinte de laudă, dimpotrivă.
Mai mulţi membri de partid au
arătat că în timpul anului şco­
lar al învătămîntului de partid
tovarăşul Dărămuş nu s-a pre­
zentat cu regularitate la şedin­
ţele cercului din care făcea par­
te. I s-au pus mai multe între­
bări şi a reieşit că el nu cunoaş­
te unele probleme de ordin teo­
retic în legătură cu modul de
Organizare a partidului marxist-
i O i l T P E .VOLUNTHIIE!
intr-un magazin de conFecţiî
Magazinul de confecţii nr. 32
di ii oraşul Lupeni cunoaşte în
aceste zile, după reducerea de
preţuri, o mare afluenţă. De di­
mineaţa pînă seara, tineri şi
vîrsinicî, bărbaţi şi femei intră
în acest magazin pentru a cum­
păra, fie în rate, fie cu bani
gata, felurite costume.
fn magazinul de confecţii nr.
32 din Lupeni s-au vîndut în
O expoziţie semnificativă
Colectivul Teatrului de păpuşi
„Prichindel“ din Alba Iulia a or-
ganizat într-o sală a bibliotecii
raionale o expoziţie care oglin-
deşte munca şi rezultatele obţi-
nute de către acest colectiv în
cei 7 ani de existenţă a teatru-
lui. Cifrele şi graficele expuse
aic sînt elocvente. Din ele pu-
tem afla că acest colectiv a pre-
z ntat in cei 7 ani un număr
de 27 premiere şi 911 spectaco-
Ie, Ia care au participat 177.000
spectatori. De menţionat este a-
Realizări în comuna Geoagiu
Oamenii muncii din comuna
Geoagiu au întîmpinat ziua de
23 August cu însemnate succe-
se. Printre altele, ei au amena-
jat două parcuri, au curăţat nerea acestor realizări s-au evi-
5.600 m.l. şanţuri, au confecţio- denţiat mai ales salariaţii loan
nat şi montat 38 panouri pe dru- Militarii, loan Roşu, Petru Hă-
mu! ce duce de Ia halta Geoa- lălău, cît şi pionierii loan Du-
giu la Geoagiu-Băi şi au curăţat da$, loan Corneanu, Antoaneta
clădirea sfatului popular comu- Crăciun şi alţii.
Creşfe v o lu m u l m ă r f u r i lo r desfăcute
1 Zilele care au urmai după re­
ducerea de preţuri au marcat o
creştere considerabilă a volu­
mului mărfurilor desfăcute şi în
centrul muncitoresc Gălatt. Ast­
fel, la magazinul O.C.L. Alimen­
tara nr. 18 s-au vîndut în pri­
mele 5 zile cu 18 la suta mai
multe mărfuri decît în zilele an­
terioare, O creştere a volumului
vînzărilor a fost înregistrată şi
la magazinul nr. 65, unde în 4
zile s-au vîndut mărfuri cu pes­
¦S«SaL
Pentru copiii colectiviştilor
Cu cîteva luni în urmă colec­
tiviştii din satul Baeea,- raionul
Ilia, au hotărît să construiască
prin posibilităţi locale un local
de grădiniţă pentru copiii lor.
Aici copiii colectiviştilor îşi vor xecutăte prin munca voluntară a
petrece timpul cu folos în timp
ce părinţii lor vor mutici pe
ogoarele înfrăţite ale gospodă­
leninist. S-a ajuns în mod fi­
resc la concluzia că din punct
de vedere al cunoaşterii partidu­
lui, a politicii sale generale, tov.
Dărămuş nu este suficient de
pregătit. Din punct de vedere al
pregătirii politice el nu s-a ridi­
cat la nivelul cerut undi mem­
bru de partid.
De asemenea, comuniştii au a-
rătat că tovarăşul Dărămuş, în
calitate de agitator, nu venea
cu regularitate la instruire şi nu
desfăşura o muncă de lămurire
perseverentă între muncitori pen­
tru ca hotărîrile organizaţiei de
bază să prindă viaţă. Membrii
şi candidaţii de partid au ară­
tat că pentru un comunist nu
este suficient să fie un bun mun­
tează la îndeplinirea obligaţiilor
strict profesionale. Or, tovarăşul
Dărămuş s-a limitat doar să fie
un exemplu în ceea ce priveşte
disciplina în producţie. De a-
ceea adunarea a considerat ne­
cesar sa-i prelungească stagiul
de candidat cu încă 6 luni, pen­
tru a-i da posibilitatea ca în a-
cest răstimp să lichideze cu lip­
surile ce le are.
Mai mulţi tovarăşi au criticat
biroul organizaţiei de bază pen­
tru faptul că nu s-a ocupat în
suficientă măsură de creşterea
şi educarea tovarăşului Dără­
muş. Biroul şi-a însuşit critica
şi după această adunare se ocu­
pă îndeaproape nu numai de
tov. Dărămuş, căruia i-a dat
sarcini concrete şi-l ajută să şi
le îndeplinească, ci şi de ceilalţi
candidaţi. Este demn de remar­
cat faptul că tov. DărămUş se
străduieşte acum să se ridice la
nivelul sarcinilor ce se pun unui
membru de partid.
rate, numai îri perioada 10-19
august a.c., confecţii în valoare
de 131.372 lei, faţă de aceeaşi
perioadă a lunii trecute, cînd
s-au vîndut în rate confecţii în
valoare de 47.263 lei.
In aceeaşi perioadă (10-19 au­
gust) au fost vîndute aici, cu
bani gata, mărfuri în valoare
de 126.001 lei.
OR. GOANTA
poi faptul că din totalul spec
tacolelor, 670 au fost prezentate
în comunele şi satele regiunii
noastre.
Un Ioc important în expozi-
ţie îl ocupă prezentarea decoru-
Hlor si păpuşilor din „Povestea
porcului“, cel mai important
succes pe care l-a obţinut har-
nicu, , ta ,enfatu, colectiv al
~ , ,. , „ . „ ,,
Teatru,ui de păpuşi „Prichindel“
din Alba Iulia,
P. TOA1A
nai. In total, la aceste lucrări au
fost depuse 4.000 ore muncă vo-
luntară, realizîndu-se economii
în valoare de 8.800 lei. La obţi-
te 30.000 Iei mai mult decît în
întreaga săptămînă anterioară.
De asemenea, la magazinul
cooperativei de consum „Munci­
torul" s-au vîndut cu 110 la
sută mai multe confecţii 'şT tri­
cotaje. La confecţii în rate s-au
vîndut de două ori mai multe
mărfuri.
Zilnic în magazinele din Ca-
lan volumul mărfurilor vîndute
populaţiei creşte. •
I. CRAŞCA
riei din localitate. Noul local
de grădiniţă care ¦ dispune de
trei săli a şi ajuns în roşu, iar
acum se lucrează la acoperiş.
Majoritatea lucrărilor au fost e-
colectiviştilor. In mod deosebit
s-au evidenţiat deputaţii Iulius
Hărăguş, Gheorghe Faur şi alţii.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Comuniştii în fruntea luptei pentru
realizarea planului de producţie
La U.I.L. Sebeş, unitatea cu terist din unitate. Realizările pentru livrarea ambalajului ce
cea mai mare pondere econo­ lui sînt dintre cele mai bune. le este necesar. In acest scop,
mică din cadrul Trustului lemn Deşi nu munceşte decît de 3 în cadrul U.I.L. a fost organi­
Sibiu, se produc în cantităţi în­ ani la gater, el a luat-o înaintea zată o nouă secţie, secţia amba­
semnate scînduri din răşinoase, multora, laj.
lăzi pentru fructe, binale, amba­ De taipt, pe. gratie, în dreptul Aici munceşte 6 brigadă de
laje pentru mobilă etc. Aici numelui lui Petrea, în rubricile tineri condusă de cândidatul de
munceşte un colectiv harnic şi care marchează lunile, erau în- partid Cornel Şără. Folosind
priceput, care, mobilizat de co- scrise cifre... 110, 114, 117 la judicios timpul dô llicru şi în­
muniştii din unitate, dau lună sută ş.a.m.d. De asemenea, in- treaga capacitate a utilajelor,
de lună produse de calitate pes- dicele de calitate al produselor brigada obţine rezultate remar­
te plan, şi obţin însemnate eoo* care ies din gaterul lui Petrea cabile. Pe luna iulie planul bri­
riornii la preţul de Cost. este cel mai bun. găzii ă fost reâlizat în propor­
Lîngă gaterul Iui Petrea Am mai aflat apoi că prin ţie de 190 la sută. „Pe august
mîna lui Petrea au trecut mulţi — îmi spunea brigadierul Cor­
Pentru anul 1960, Ia fabrica de încălţăminte „Ardeleana" din Alba Iu­ La unul din gaterele unităţii muncitori necal !ficaţi care, aju­ nel Şara —¦ vom trece de 200
lia s-au făcut deja de pe acum 10 modele noi de pantofi pentru femei, munceşte Nicolae Petrea. Price­ taţi să înveţe meseria, au deve­ la sută şi vom obţine însemna­
perea, iuţeala şi ritmicitatea în nit muncitori pricepuţi cu care te economii prin valorificarea
IN CLIŞEU: Un grup de tinere muncitoare de fa fabrică examinlnd mişcările acestui om sînt demne unitatea se mîndreşte astăzi. tuturor răşinoaselor de calitate
satisfăcute modelele ce se vor confecţiona în anul viitor. de laudă. Fără clipă de răgaz, interioară“.
La circulare şi pendule
de pe transportorul mecanic, in­ Realizările deosebite obţihute
De la gatere, soîndura secţio­ 'de harnicii tineri din brigada
troducea în gater buştean după nată, trece la Circulare. Aici se lui Şara au fost răsplătite aşa'
buştean. face tivirea ei (tăierea margi­ cum se cuvine.
nilor). La unul din circulare
Am aflat inăl tîrziu că Nico­ munceşte de multă vreme, co­ Peste tot realizări
munistul Aurel Ordean. împre­
lae Petrea este cel mai buri ga- de seamă
b u u g a b a uNHMiium ună cu ajutoarea sa, îşi depă­ Şi în celelalte sedţii din ca­
şeşte lună de lună planul. Pe drul unităţii, muncitorii, mobi­
INF lA C Â 1F8A ii IE luna iulie, de pildă, a înregis­ lizaţi de comunişti, obţin rezul­
trat o depăşire a planului de 11 tate demne de toată lauda. La
Cînd sirena, cocoţată undeva cepere. Fiecare ştie ce are de da lor. Acum Ştefan Mihai are procente, iar pe august, după secţia tîmplărie (binale) planul
cît ne spunea comunistul Ale­ de producţie pe semestrul I a
sus deasupra minei, vestea în făcut. Buna organizare a mun- casă, masă, meserie. A fost in xandru Godja, maistru la hala fost realizat în proporţie de 1Ô5
gaterelor, va obţine rezultate şi la sută, iar pe luna iulie în pro­
întreaga Vale a Jiului ora ti cii. le-a adus ani în şir succe- excursii în U.R.S.S. şi sol al mai mari. porţie de 112 la siltă. La sec»
ţia de confecţionat lăzi de îag,
dimineaţa, ultima colivie a co- se frumoase. Acum gîndut să tinerilor mineri din Valea Jiu- Urmînd exemplul comunistu­ semestrul I a fost încheiat cu 6
lui Ordean şi circularîstul Zaha- depăşire a planului de producţie
borit in adine. La Petrila a mai puste o dată pînă la şut a tui la Festivalul Tineretului de ria Lupşe obţine succese de sea­ de 2,64 la sută, iar pe luna iii»
mă. N-a fost lună în care Za- lié acesta a fost realizat îri
început o nouă zi de muncă, pus stăpînire pe ei. Şi acest la Varşovia. In timpul liber haria Lupşe să nu-şi realizeze proporţie de 100,30 ta sută.
planul în proporţie de cel pu­
O nouă zi de luptă Cu cărbu- gînd le dă mai mult spor în se plimbă împreună cu soţia ţin 106 la sută. Faptul că peste tot s-au ob­
ţinut rezultate . dintre cele măi
nele, ascuns in pintecele mun- muncă. Fiecare minut e preţi- cu motocicleta sa proprie. Nu- Acolo unde seîndură esté re­ buné, a tăcut posibil Ca planul
tezată la capete şi dimensiona­ producţiei globale al unităţii să
ţilor. os. Cum trebuie folosit, Mihai meroase ordine şi medalii stră- tă conform stasului, munceşte fie realizat pe primul semestru
harnica comunistă Eleonoră Iri- în proporţie de 107,01 lâ sută,
N-au trecut nici două ore de Ştefan a învăţat de la minerii lucesc pe pieptul său, este sti- mie. Şi ea, ca toţi ceilalţi mun­ planul producţiei marfă în pro­
citori despre care am amintit, porţie de 110,51 la sută, iar
cînd începuse şutul şi la ori- vîrstnici în şcoala practică a mat şi apreciat în întreaga obţine realizări de seamă. Drept productivitatea muncii să Creas­
mărturie ştaif faptele. De pe pa­ că, în aceeaşi perioadă, cu 2,38
zonlul XI, pe galeria transver- birgăzii condusă de comunis- ţară. Dar cîte nu s-au schim- noul de onoare, muncitorii nu-şi la sută. In ce priveşte planul pe
amintesc ca îotografia Eléonorei luna iulie la producţia globală
sală estică din sectorul I, un tul Iulia liaidu, unde a lucrat bat în viaţa fostului argat Mi-
să ti lipsit.
strigăt prevestitor străbătu în- 4. ani. hai Ştefan. Nici prin vis nu
tunericul minei. Perforatorul bate neîncetat. întrezărise o viaţă mai fru-
— Ardeee I Ardeee! Ciocanele pneumatice mînuite moaşă, mai plină de bucurii,
O bubuitură înăbuşită răsu- de mîini harnice şi pricepute ca viaţa pe care o trăieşte as-
nă pînă departe. Ce s-o fi in- îndreaptă cu repeziciune fron- tăzi în Valea Jiului. Toate a-
timplat acolo, in adîncuri, la tul. Craterele cară mereu căr- cestea le-a spus cu glas tare
500 de metri sub pămînt ? bunele puşcat. Locul pentru la Praga, la conferinţa inter-
Se puşcă în abataj la Mi- noua armătură începe să se naţională a minerilor Unde a
hai Ştefan, ne lămuri mecani- contureze. Mai sînt patru ore fost trimis ca delegat al mitie-
cul de locomotivă Constantin pînă vine schimbul. Cu sigu- rilor din R.P.R. In cea mai tînără secţie a fost depăşit cu 9,02 la sută,
iar la producţia marfă cu 17,74
Caşotă. ' ranţă că aceste inimi înflăcâ- Şi an de an, viaţa lui, a ml-
Apoi porni cu toată viteza rate care muncesc cu atîta en- nerului de azi, devine tot mai Pînă nu de mult fabricile de la sută. S-au realizat de ase­
mobilă „Gh. Doja“ din Arad, menea, pînă la sfîrşitul lunii iu­
spre abataj trăgind după el un tuziasm vor reuşi să puste a bună. „Republica“ din Sibiu şi „Teh- lie, economii la preţul de cost
nolemn“ din Timişoara îşi con­ în valoare de 294.962 lei.
tren de vagonete goale. doua oară. ...Ortacii au ridicat armă- fecţionau singure ambalajul
pentru mobilă, folosind pentru Felul în care se munceşte la
Artificierut Anton Miscoltz, Şi în iureşul avîntat al mun- tura. Ion Oprea o prinde în aceasta seîndură de calitate su­ această unitate, exemplul co-’
perioară care, firesc, trebuia fo­ muniştilor, dă garanţia ca har­
care cu cîteva clipe înainte fă-y cii gîndurile lor., se deapănă scoabe, o strîftge în icuri. Io- losită în alte scopuri. nicul Colectiv dé aici îşi va rea­
liza angajamentul luat că pînă
cuse să răsune munţii, a plecăt.^ mereu, mereu. sif Cristof a fost tUmis după La propunerea organizaţiei de la sfîrşitul anului să realizeze
partid, conducerea întreprinde­ economii la preţul de cost în
Alte abataje cu fronturi gata ...Ortacii îşi aduc bine a- artificier. Mai sînt aproape rii a luat'legătură cu aceste fa­ valoare de 679.880 iei.
brici încheind cu ele contracte
perforate îl aşteaptă; este un minte. Se ţinea, un sfat „se- două ore pînă se va termina V. PITAN
om foarte grăbit. Lumina lăm- creţ" al brigăzii. Mihai Ştefan şutul. 'Artificierul a sosit. In
pii de siguranţă pe care o n-a vorbit mult, dar ceea ce a cîteva minute găurile au fost
poartă atirnatăi de haină dă la spus a spus hotărît: „Lucrăm încărcate cu exploziv. Minerii
iveală în semiîntunericul gale- ?Ie 10 ani împreună. Niciodată s-au retras în galeria de bază.
riei o faţă aspră. La prima ve- nu ne-am făcut de ruşine. In Stau încordaţi. Artificierul a
dere. se pore^ că acest om cu 1958 am îndeplinit două pla- făcut contactul răsucind cheia
faţă aspră, înnegrită de praf nuri anuale. Socot totuşi că în exptozor şi scinteia electrică IL A P E T R I I
de cărbune, n-ar putea tiicio- nu-i destul ce am făcut. Pînă a pornit,
dată închega o discuţie de la ja 23 August noi mai putem Ecoul unei bubuituri înâbu-
sujtet la suflet. Dar nu-i ade- ga !Pcft /L00 tone de cărbune site străbate niina pînă in de- Construcţii social - culturale
văirat. Deşi ne-am intilnit peste plan. Cine-i hotărît mer- părtări. Feţele încordate se în-
doar prima dată în viată, i n i - _ u . , ., . ,,
oSren eîma pz ălinecsac 10 laani îndceepcuîntudl un spital cu 154 patlirl, deser­
r n n u l-a răbdat să nu ne ge cu bnBadamm Valea Jiului a devenit un vast vit de 8 medici, o farmacie, o
şantier de construcţii. Nu există staţie de prim-ajUtor la supra­
spună ceva despre mină. Cine nu...u N-a apucat să ter- şutului. localitate unde să nu se fi con­ faţa minei şi cu o Staţie în gale­
struit în aceşti ani un bloc sau riile din subteran, iar locul că­
—¦Mergi la abatajul lui Mi- niine şi răspunsul a venit în — A rupt fest, le spune ar- un edificu social - cultural. De ruţei de transportat bolnavi l-a
pildă, la Petrila au fost date în luat o autosalvare rrtoderhă.
hai, A rupt fest. 11 găseşti pe cor. „Toţi". Mihai Ştefan are tificierul. folosinţă 22 blocuri şi 45 de pa­
vilioane, cu un număr total de Viaţa culturală a petrilenilor
transversala estică de la ori- ortaci de nădejde. El are in- Ventilatorul a măturat ga- 779 apartamente. se desfăşoară într-un frumos
club, construit în anii puterii
Z°Am mers la Mihai Ştefan. Credere în eL De aCeea lui nU zele ?i fumul produs de eXpl° ' Tinerii muncitori veniţi din populare. Sala de spectacole cu
_ Noroc bun! zic. d este fr^cd să se angajeze zie. Ortacii, în frunte cii Mi- toate colţurile ţării pentru ă-şi 500 de locuri, biblioteca cu 7.200
însuşi frumoasa meserie de mi­ volume şi 1.230 de cititori, să­
— Noroc bun! răspund deo- la întrecere în marea bătălie hai Ştefan, urcă, in aceiaşi ner au la dispoziţie aici 3 că­ lile de repetiţii pentru corul cu
mine cu 875 locuri. cele peste 100 de persoane, pen­
dată Mihai Ştefan şi ortacii a cărbunelui. şut penttil a doua oară, in a- tru brigăzile de agitaţie, fanfa­
In afară de blocurile munci­ ră, orchestră, cercuri de artă
sdl- _ _ ...Frontul e aproape perforat bataj. toreşti, construite din fonduri dramatică, artă plastică şi echi­
centralizate, partidul şi guver­ pa de dansuri, par uneori neîn­
_ B u c u r ii/ de oaspe^ ^ iar locul pentru armătură gata. — Cărbune pînâ-n grindă. nul au acordat unui mare nu­ căpătoare, pentru activitatea cul­
măr de muncitori mineri credi­ turală a oamenilor muncii din
Feţele neore ale minerilor. Cărbunele puşcat a luat de Să te ţii bine domule craţer te pentru construcţia de locuin­ oraşul Petrila.
ţe individuale. Astfel, din anul
pînă acum cîteva clipe încor- mult drumul spre ziuă. lacom. Te vom sătura noi o- 1954 şi pînă în prezent 44 mun­ Tineretul sportiv are în pre­
citori, tehnicieni şi ingineri mi­ zent la dispoziţie o sală a spor­
date, încep să se destindă. llieş şi loan Decuţ au adus dată — spuse vesel Dumitru neri Şi-au construit locuinţe in­ tului, un ştrand, trei terenuri de
dividuale. A4ai bine de 32 mun­ tenis şi un teren de fotbal.
Unii zîmbesc satisfăcuţi, încep lemn, măsoară, taie, fac icuri. Rotarut citori printre dare luliu Haidu,
Lista realizărilor nu se limi­
sa spiinăsnoave. zdravene, pregătesc barajul. împreună cu ortacii săi Mi- Alexandru Vecserdi, Vasile Ola­ tează aici. Faţă de trecut azi,
rii! şi alţi, fruntaşi ai întrece­ funcţionează o creşă şi un că­
ceva. E tăcut. Nici snoavele Mlhai Ştefan execută ulti- hai Ştefan se opreşte o clipă min de zi pentru copiii mame­
rii socialiste, s-au mutat în case lor care lucrează ş.a. Copiii îşi
ortacilor nud înveselesc. ma gaură. Şi-a adus aminte şi priveşte, cărbunele lucios. au parcul lor, s-a clădit o fru­
proprii. i moasă şi spaţioasă şcoală. S-a
— Mihai, ai taine faţă de de copilăria lui. Tristă. 12 ani — Am reuşit. Şi de azi îria- dezvoltat mult şi reţeaua comer­
Construcţii importante s-au ţului de stat.
noi 2 îl întrebă, un ortac din slugă la Coloman Miscolcz din inie să ne străduim să mun-
realizat şi în domeniu! sanitar. ANA c. '
brigadă. ^ ^ Gitfalău. Cînd a împlinit 15 cim la fel. Dacă în trecut oraşul Petrila a-
vea un dispensar cu un singur corespondentă
Mihai nu răspunse nimic. an^ ă vrUt să i-nvefe 0 mese. Qind cea de a 1.200-a tonă medic, aici funcţionează acum
8us, fumul s-a împrăştiat si . 0 ....... . . . , , „, ....
abatajul s-a ăeHstt. Ortacii au ne; a spus donnta cu plas de cărbune data in contul an-
pornit să reinceapă lucrul. A- tare- A foSt bătut şi lăsat două gajamentului luase drumul
juns la ort Mihai zîmbeşte zile nemincat. Aceeaşi soartă spre ziuă, Iosif. Costai o altă
mulţumit. a avut-o şi Ludovic Ambruş, inimă înflăcărată din brigadă,
, . ^.a ~ sPjise el e rupt Adalbert Nagy, Carol Fazekas şeful schimbului următof, îsi
bine. Apoi se întoarse către ai . ... , . . . . n , .. , . ,.
săi si dădu comanda • ^ ¦ ortaci de-ai săi. Dar de saluta bravii ortaci cu bine cu-
— Ortaci, pe el! Pînă vine atunci lucrurile s-au schimbat, noscuta urare minerească,
schimbul trebuie să mal pus- Soarele a răsărit şi pe stra- — Noroc bun!
Ortacii nu zăbovesc şi bu- \ Reafizeazâ economii
curoşi de îndemn s-ăvîntă a-
supra cărbunelui rllpt de puş-\ Sfatul popular aii oraşului, rea zonelor verzi 5.000 Iei, alte
cătură. 11 aruncă cu îndemî-¦
nare pe craţerele pornite, gră­ împreună cu conducerea între­ 12.000 lei la lucrările ce se exe-
biţi să-l trimită cit mai repede \ prinderii l.G.O. din Haţeg, a olită la podul peste rîul Galbe­
ta ziuă. hotărît ca pînă la sfîrşiitll aces­ na, iar Ia pavarea noii pieii în­
Mihai îşi ia perforatorul şi\ tui ari să realizeze însemnate e- că 15.000 lei economii.
alături de ei atacă din nou\ conomii, în afara celor obţinute In total, valoarea economii­
frontul de cărbune. Abatajul de \ pînă acum. Aşa, de exemplu,
sub munţi clocoteşte. Craţe­ lor propuse a fi realizate pînă
rele, ciocanele pneumatice sa u : s-a stabilit că la I.G.O., priri re­ la sîîrşiiuj anului curent se ri­
perforatorul nu stau o clipă. \ ducerea consumurilor specifice dică Ia suina de 70.000 lei, diri
Ortacii din brigada inimilor I şi mărirea productivităţii mun­ care au fost realizate pînă aciirii
înflăcărate — aşa a botezat-o\ cii să sc realizeze economii în 27.000 lei.
Iuitti Haidu, Erou al Muncii' valoare de 25.000 lei, la lucră­ GH. PIRVAN
Socialiste — lucrează cu pri-\
rile de amenajarea şi întreţine- corespondent ;w*nrar*3Easan*