Page 10 - 1959-09
P. 10

Paw. 2                                                                                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                            Nr. 1460
                                                                                                   teCKreenBag^wjuaTre^wcwssssfasassea^wRKM

        NE VORBESC FRUNTAŞII RECOLTELOR BO GATE                                                                                                                       Olote, ţi e&mentarii

Cum am obfînuf procfucfjî mari                                                                                                                                        LUCRURI MĂRUNTE?

                                                                                                                                                              La prima vedere faptul că ron. Atunci ne întrebăm pe bu­

        la cerealele păioase                                                                                                                                  din magazinele de încălţăminte nă dreptate cum vede O.C.L.
                                                                                                                                                              din oraşul Deva lipsesc de mai produse industriale rezolvată a-

în pianul de producţie al a- perioada care s-a Scurs de la da se mai menţinea încă pe sol,                                                                    mult timp şireturi de pantofi                  ceastă cerinţă a consumatori­                   »OBLICATE
                                                                                                                                                              de culoare maron s-ar părea că                 lor ?
nului 1958 am planificat să citi- arat pînă Ia semănat au căzut am împrăştiat într-un strat sub-                                                              este un lucru mărunt. Şi to­                                                                       Deranjamentul
                                                                                                                                                              tuşi nu-i aşa. Intrebind gestio­                  Aceeaşi problemă se pune şi
tivăm cu grîu o suprafaţă de ploi şi solul a prins crustă. Pen- lire îngrăşăminte chimice în                                                                  narul magazinului care ' este                  în legătură cu faptul că în ma­                     a fost reparat
                                                                                                                                                              proporţia pantofilor vînduţi de                gazine nu se găsesc de vînzare
60 ha. Tot atunci am planificat tru distrugerea ei am discuit, cantitate de 200 kg. Ia ha. A-                                                                 culoare maron, a răspuns că                    blachiuri pentru încălţăminte                     Un cititor al ziarului nostru
                                                                                                                                                               mai bine de jumătate sîht ma­                 de damă.                                       a trimis o scrisoare redacţiei
să obţinem Ia hectar în anul iar apoi am semănat.                           ceasta cu scopul de a întări                                                                                                                                                    în care arăta că la cinemato­
                                                                                                                                                                                                                                                            graful „Ilie Pintilie“ din Sime-
1959 o producţie de 1.800 kg. Sămînţa de grîu a fost pregă- plantele care au ieşit slabe din                                                                                                                                                                ria, din cauza unor defecţiuni
                                                                                                                                                                                                                                                            la instalaţia electrică filmele nu
grîu. Această producţie a fost tifă pentru semănat din timp. Ea iarnă,                                                                                                                                                                                      se pot viziona în bune condi-
                                                                                                                                                                                                                                                            ţiuni. Tot din această cauză,
nu numai atinsă în acest an dar a fost schimbată la bază cu doi Cînd eîrrfpu! a înverzit com-                                                                                                                                                               curentul electric este mereu în­
                                                                                                                                                                                                                                                            trerupt şi pe stradă. Fiind sezi-
am şi depăşit-o. Am obţinut în ani în urmă, iar pentru recolta plect, tarlalele unde grîul era                                                                Pentru o mai bună deservire                                                                   sat, Sfatul popular al oraşului
                                                                                                                                                                                                                                                            Simeria răspunde ziarului ară-
medie 2.180 kg. grîu Ia hectar, anului acesta sămînţa de grîu mai puternic dezvoltat, au fost                                                                                                                                                               tînd că cele sezisate au fost
                                                                                                                                                                                                                                                            adevărate. In Urma scrisorii pri­
Este o producţie bună şi ea se a fost produsă în gospodăria grăpate, iar grîu! descălţat de                                                                   Pînă nu de mult, în oraşul Deşi s-au făcut dese propu-
                                                                                                                                                                                                                                                            mite de la redacţie — se arată
datoreşte aplicării complexului noastră, pe loturi semincere spe- pe terenul afinat l-am tăvălugii                                                            Deva funcţionau două cofetării, neri in această direcţie, nici
                                                                                                                                                                                                                                                            în răspunş — deranjamentul a
regulilor agrotehnice diferenţiat, cia'l amenajate. Cu toate că şti- Am plivit apoi cultura griului                                                           Prin dispoziţia puţin inspirată pînă acum nu s-au luat măsuri,
                                                                                                                                                                                                                                                            fost reparat iar în prezent ci­
Ia tipul de sol al gospodăriei am că această sămîriţă este distrugînd astfel buruienile,                          CARTE APĂRUTĂ                               a nu ştiu cui, una din ele a fost              Este timpul ca secţia comercia-                nematograful funcţionează în
                                                                                                                                                                                                             lă a Sfatului popular orăşenesc
noastre. Am cultivat soiul de bună, am vrut să neconvingem Grîul s-a dezvoltat repede,                            IN CINSTEA k ¦ închisâ. Acum, în oraş mai                                                  Deva să ia măsuri pentru des-                  bune condiţii.
                                                                                                                                                                                                             chiderea unui nou local de co­
grîu Cenad 117. Este un soi de calităţile ei. După ce am trio- Qţncj a aj uns ţn pîrgă, l-am se-                  CELEI DE a15-a ANIVERSĂRI                   este doar o singură cofetărie.                 fetărie. Este un lucru necesar                 Măsurile n-au înfîrziai
                                                                                                                    A ELIBERĂRII PATRIEI,V-                   Necazul constă însă în faptul                  pentru a asigura o mai bună
selecţionat, cu mare capacitate rat-o, am dus probe de sămîn- cerat cu coasele şi l-am treierat                                                               că fiind mult prea puţin o co-                                                                   Despre dezinteresul manifes­
                                                                                                                                                                                                                                                            tat de comitetul de conducere
de producţie, dacă i se asigură      ţă la laboratorul de control al într-tîn timp scurt. Recolta obţi-                                                                                                                                                     al căminului cultural din satul
toate cerinţele necesare vegetării                                                                                                                                                                                                                          Ceru Băcăinţi, raionul Orăş-
                                     seminţelor, de Ia Alba lulia. Dirt nută am înmagazinat-o, după ce            în ed itu ra t in e r e t u l u i           fetărie în întreg oraşul Deva,                                                                tie. faţă de buna funcţionare a
şi fructificării. Am căutat să sta-                                                                                                                                                                                                                         aparatului de radio de la că­
bilim pentru cultura grîului te-     buletinul de analiză sosit, a re- mai întîi ne-am achitat obliga­            Ediiora politică                            zilnic aici se produce aglome- deservire a populaţiei cu pro-                                 minul cultural, ne-a scris un ci­
                                     zultat că sămînţa de grîu are o ţiile către stat.                                                                                                                                                                      titor al ziarului nostru. In scri­
renul cel mai bun, ce! mai fertil    puritate de 99 Ia sută, iar pu­                                                                                          raţie.                                         duse de cofetărie.                             soarea de răspuns trimisă re­
şi cu celle mai indicate plante      terea de încolţire este de 98 la                                                                                                                                                                                       dacţiei, comitetul executiv al
                                                                               Datorită aplicării întocmai a            au apărut:                                                                                                                          Sfatului popular raional Orăş-
                                                                                                                                                                                                                                                            tie arată că cele semnalate au
premergătoare. Am cultivat grî-      sută. Era deci o sămînţă bună          celebheUcu!turfTm*^bţin ut^pro*       C. SCARLAT: Industria Re­                           0 practici greşită                                                                    fost pe deplin juste. Pentru în­
ui după trifoi şi după porumb,       pentru semănat. Am tratat-o a-                                                                                                                                                                                         lăturarea acestor neajunsuri s-au
Triîoiu! l-am întors după a doua     poi cu germisan spre a preveni         ducţii mari. Orzul a dat o pro­             publicii Populare Romine                 Ca în toate satele care au con-             recoltei să decurgă fără nici o                trasat sarcini tovarăşei Doichi-
coasă şi arătura am grăpat-o.        atacul diferitelor boli. Ani se-       ducţie de 3.595 kg. la ha. iar              în plin avînt.                        diţii de organizare a ariilor pen-             întîrziere.                                    ţa Sălăjan, directoarea căminu­
Pînă la semănat prin grăpări,        mănat cîte 180 kg. grîu Ia ha.         ovăzul, 2.032 kg. la ha.                    132 pag. — 4,05 lei                   tru treierat, şi întovăraşiţii din                                                            lui cultural din sat, ca pe viitor
am întreţinut terenul curat, fără    După ce grîul a răsărit, am con-                                             1. COZMA: Agricultura Re­                   satul Straja, raionul Alta, şi-au                 Se vede treaba că tovarăşului               să manifeste mai mult interes
buruieni. La circa fi săptămîni      trolat amănunţit lanul spre a             In general, aceste producţii             publicii Populare Rornîne              adunat recolta                                preşedinte al Sfatului popular                 în ce priveşte procurarea bate­
am dat o arătură de însămînţa-       identifica golurile produse în         ne mulţumesc. Anul viitor vom               pe drumul socialismului.               de grîu în sto­                                                                              riilor necesare aparatului de ra­
re la adîncimea de însămînţat        timpul semănatului. Cele găsite        obţine producţii şi mai bune de­            120 pag. — 2,75 lei                    guri , la arie.                                                     din Hăpria nu            dio de lă căminul cultural. Mă­
iar apoi am semănat. Porumbul        le-am complectat şi am obţinut         oarece sîntem hotărîţi să culti­            Republica Populară Ro-                Toate stogurile                                                                               surile n-au întîrziat să se ia. In
de pe terenul care urma să fie       astfel o cultură încheiată. Grîul      văm grîul şi orzul cu şi mai                mînă văzuta de peste ho­              au fost aşezate,                                                     i-a convenit or­
                                                                            multă atenţie.                              tare.                                 conform reguli­                                                                               prezent aparatul de radio func­
                                                                                                                        188 pag. — 4,75 lei                    lor, de securitate                                                  dinea în ceea ce
semănat cu grîu l-am recoltat cît . a intrat în iarnă bine înfrăţit şi         ZSOK LADISLAU                            Cronică ilustrată a unei              în aşa fel ca ba­                                                                             ţionează, iar ţăranii muncitori
                                                                                                                        lumi apuse                             toza să poată                                                       priveşte treiera­
mai urgent şi apoi am arat capabil să suporte temperaturile                    preşedintele G.A.G.                     242 pag. — 50 lei                       trece şi treiera                                                                             din sat pot asculta în zilele de
                                                                                                                                                               în bune condiţi-                                                    tul stogurilor şi
şi-am grăpat imediat terenul. !n scăzute. Primăvara, cînd zăpa-                „Pefofi Sândor“—Deva               GH. MOŢ şi a lţii: Contribuţii               uni printre sto­                                                                             repaus emisiunile posturilor
                                                                                                                        la istoria organizaţiei mar-          gurile aşezate în                                                    a dat dispozi­           noastre de radio.
        2.,624 kg. grfy la hectar                                                                                      xist-leniniste de tineret din
                                                                                                                        Romînia — voi. I.                      rînduri drepte.                                                     ţie ca să se tre­
In fiecare an dintre cei trei care ¦ după regulile agrotehnice. Men- se face că şi această cultură, a                   144 pag. — 3,15 lei                     După cum este
                                                                                                                                                                                                                                   iere mai întîi
au trecut de la înfiinţarea gospo­ ţionez că grîul însămînţat a fost dat o producţie medie 1a ha. de                                         Ed, tineretului  şi normal, ba­
                                                                                                                  P. RADOVAN: Statutul P.M.R.                 toza trebuia să treiere stogurile                                    stogurile „cunoş­
dăriei noastre colective, „6 Mar­ de calitate superioară, din so- 3.174 kg.                                                                                   in ordinea în care acestea sînt                                      tinţelor”. Şi, du­
                                                                                                                        — întruchipare a normelor
tie" din Turdaş, veniturile co­ iui Cenad 1Î7.                                 După terminarea treierişului               leniniste ale vieţii de par­        aşezate, deci stog după stog,                                        pă cum stoguri­

lectiviştilor au fost cu mult mai Pe cea mai mare parte din şi a arăturilor de vară, noi am                             tid. Ediţia a IH-a revăzută           aşa cum, de fapt, a şi început                                       le celor mai „a-
                                                                                                                        şi complectată >,ln ajutorul                                                                               propiaţl" tovară­
mari decît ale ţăranilor munci­ suprafaţa însămînţată cu grîu, început să ne pregătim pentru                           activului de partid"                   treierişui la aria din satul Stra­                                   şului preşedinte
                                                                                                                        176 pag. — 2,45 lei                                                                  se aflau răsfirate, aşa se mişca şi
tori cu gospodării individuale. aceste plante au răsărit uniform însămînţările de toamnă. In pri-                                                             ja. Intovărăşiţii de aici s-au aş­             batoza pe aria din Straja : cînd
                                                                                                                                               Ed. politică                                                  înainte, cînd înapoi, cînd peste
Acest fapt este atribuit în bună intrînd bine înfrăţite în iarnă, măvara acestui an. toate faml-                  CAROL ROMAN, ŞTEFAN                         teptat ca rînduiala aceasta să                 5, cînd peste 10 stoguri.
                                                                                                                  IUREŞ : Carpaţii sîrjt . munţi                                                                Nu ar fi rău dacă organele
parte recoltelor bogate pe care Totuşi au rămas unele parcele liile din sat s-au înscris în gos-                                                              tie respectată pînă la sfîrşit, ca             raionale în drept, ar lua măsuri
                                                                                                                       tineri                                                                                ca batoza de la aria din Straja
noi le-am obţinut an de an, da­ unde grîul a intrat în iarnă mai podăria colectivă. Prin urmare                                                               atare ei şi-au planificat atela­               să treiere neîntrerupt şi în ordi­
                                                                                                                                                                                                             nea aranjării stogurilor. In fe­
torită aplicării întocmai a regu­    slab dezvoltat. De aceea, în pri­      în toamna aceasta, vom semăna                                                     jele şi s-au grupat pe familii şi              lul acesta ar fi înlăturat un nea­
lilor agrotehnice şi sprijinului     măvară, cînd zăpezile au înce­         160 ha. cu grîu şi 25 ha. cu orz.                                                                                                juns iar terminarea treierişului
multilateral pe care l-am primit     put să se topească, am împrăş­         Bazaţi pe experienţa acumulată                                                    braţe de muncă în aşa fel ca                   ar fi grăbită.
din partea organelor de partid       tiat cîte 120 kg. azotat de amo-       în anii trecuţi, ne vom strădui
şi de stat. Nu întîmplător în a-                                            ca la aceste culturi să aplicăm                                                   deservirea batozei şi transportul                                       AUREL GEORGESCLI
                                     niu la fiecare ha. însămînţat cu
                                                                                                                                                                                                                                              corespondent
nul trecut, de pildă, am obţinut grîu. După această îngrăşare a şj pe mai departe, întocmai,
                                                                                                                                                                                                             — _ _ ---- -— o ssas-----------------
în medie la ha. cu fiOO kg. grîu, terenurilor, am aplicat o grapă complexul regulilor agrotehnice

1.000 kg. cartofi, 400 kg. po­ uşoară. Pe la sîîrşitul lunii diferenţiate,, pentru a obţine me-

rumb şi cu 200 kg. ovăz mai prilie am început plivitul cultu- reu producţii !-toi..mai. mari,

mult decît ţăranii muncitori cu      rilor, pe unele suprafeţe chiar           MIHAIL DUM1TRIU                    200 pag. — 4,25 lei                                 No u i Să® ci or
gospodării individuale din sat.      de două ori. Cînd grîul a ajuns           preşedintele G.A.G. „6 Martie"                        Ed. tineretului
                                     în pîrgă, am început secerişul
Dar acest succes nu ne-a mul­        atît manual cît şi cu secerătorl-                           Turdaş
ţumit. Ştiam că pămînturile mă­

noase ale gospodăriei pot pro­       legători primite de la S.M.T. O-       §                                                                                    Săsciorul este una dintre cele              nu a fost cunoscut sub regimu­                 satele aparţinătoare, lăcaşuri de
duce şi mai mult. De aceea, în       răstie. Mai tîrziu ne-a ajutat la                                                                                        mai importante aşezări din                     rile trecute. Cu toate că condi­               cultură în valoare de aproape
toamna trecută am acordat şi         recoltare şi o combină.                                                                                                  munţii Sebeşului. Ocupaţia lo­                 ţiile grele de lucru necesitau                 2.000.000 lei. Astfel s-a clădit
mai multă atenţie culturilor. Am                                                                                                                              cuitorilor de aici este îndeosebi              echipament de protecţie cores­                 la Săscior un cămin cultural
ţinut seama ca grîul să fie se­         Snopii de grîu, seceraţi ma­                                                                                          creşterea vitelor şi ptufâriţul.               punzător, muncitorii plutaşi e-                în valoare de 900.000 lei şi alte
mănat după plante bune pre­          nual şi cu secerătorile-Iegători.                                                                                        Zilnic, pe apele rîului Sebeş                  rau lipsiţi de acest drept ele­                două cămine culturale în satele
mergătoare. Din cele 36 ha. pe       i-am transportat la arie. N-a fosl                                                                                       sînt transportaţi sule de metri                mentar. Fără cizme speciale ei                 Sebeşel şi Căpîlna in valoare
care le-am însămînţat în toam­       nevoie să clădim stoguri căci                                                                                            cubi de lemn de brad dih ex­                   munceau în apa rece a rîului,                  de 500.000 lei si, respectiv,
na trecută cu grîu, cea mai          am avut o batoză de la S.M.T..                                                                                           ploatările forestiere de la Oa-                minaţi de la spate de oamenii                  400.000 lei.
mare parte a fost cultivată an­      de mare capacitate, cu ajutorul!                                                                                         şa, la .întreprinderile de prelu­              antreprenorilor. Spitale nu a-
terior cu leguminoase şi trifoi.     căreia am terminat treierişul în                                                                                         crare a lemnului din Sebeş. In                 veau, ştiinţă de carte nici atît.                 Dar cea mai. importantă ac­
                                     trei zile lucrătoare.                                                                                                    Săscior pliităritul ă devenit ast­                                                            ţiune întreprinsă ta Săscior în
O tarla de circa 10 ha. a fost                                                                                                                                                                                  In anii. regimului democrat-                anii din urmă este fără îndo­
însămînţată cu porumb, iar în           In felul acesta am realizat de                                                                                        fel o veche tradiţie. Această me­              popular, viaţa celor din Săs­                  ială electrificarea comunei. Sa­
toamna anului 1957 a fost în­        pe cele 36 ha. cu grîu o pro­                                                                                                                                           cior s-a schimbat fundamental.                 tele Săscior, Sebeşel şi Laz au
grăşată cu gunoi de grajd. Ară­      ducţie medie de 2.624 kg. boa­                                                                                           serie, care îmbină curajul cu                  S-au îmbunătăţit condiţiile de                 fost electrificate. La Săscior şi
turile şi însămînţările s-aji efec­  be la ha. Complexul de reguli                                                                                                                                           muncă ale plutaşilor iar in sa­                Sebeşel s-au înfiinţat de aseme­
                                     agrotehnice l-am aplicat întoc­                                                                                          îndemînarea, are în Săscior ră­                fe a început o vastă acţiune de                nea cinematografe săteşti. Via­
tuat cu ajutorul tractoarelor,       mai şi celor 6 ha. cu orz. Aşa
                                                                                                                                                              dăcini adinei. De-a lungul cursu­

        La propunerea depufafilor                                                                                                                             lui Sebeşului, plutaşii din Săs­ culturalizare. Pentru lichidarea ţa locuitorilor Săsciorului s-a

                                                                                                                                                              cior sînt cunoscuţi ca cei mai analfabetismului, la Săscior au, îmbunătăţit considerabil. Peste

   'O parte a comunei Vinerea        Hertea Ioaii Onuţu au ridicat                                                                                            buni şi de nădejde muncitori.                  fost trimişi de 4 ori mai mulţi                100 de cetăţeni şi-au construit
este brăzdată de albia unui rîu.     această problemă îrvtr-o şedin­                                                                                                                                         învăţători decît erau înainte de               case noi, alţi 250 şi-au cum­
Pe timp ploios sau după topi­        ţă de comitet executiv. Sfatul                                                                                           Aşa a fost din cele mai vechi                  23 August 1944. S-.au construit                părat aparate de radio etc. In
rea zăpezilor albia rîului era       popular s-a angajat să sprijine                                                                                                                                         de asemenea la Săscior si în                   noul Săscior plutaşii şi crescă­
depăşită într-un loc anumit, iar     iniţiativa de a se îndigui albia                                                                                         timpuri. Cu toate acestea în ca­                                                              torii. de vite muncesc cu avînt
                                     rîului amintit pe o porţiune de        [ Printre noile con-     1                                                                                                                                                      pentru înfrumuseţarea localităţii
apele inundau grădinile şi           50 m.l. Cetăţenii au muncit                                                                                              sele celor din Săscior belşugul
                                     în mod voluntar la această lu­                                                                                           ---------------------------------------------                                                                      T. FLOCA corespondent
curţile cetăţenilor. Pentru a stă­   crare şi cu piatra pusă la dis­
                                     poziţie de sfatul popular au           L strucţii social-cultu- igffiv 1     Vom  menţine                                        indicele                               obt9inut                                            ANUNŢ j
vili aceste ape, cetăţenii au fă-    reuşit ca în scurt timp să în­                                                                     9
                                                                            J- rale date în folosin- ' jjgpg j                                                                                                                                              [ *1
'cut numeroase propuneri. In         chidă definitiv gurile de inun­                                                                                                                                                                                        l Uniunea Centrală a Coope- j
trecut însă, propunerile tor nu                                             : ţă în centrul mun- H H \                                                                                                                                                      [ rativelor de Consum — 3
                                                                                                                                                                                                                                                            [ CENTROCOOP — pregăteşte 3
au fost luate în seamă. Abia                                                [ •citoresc Cugir, se                 in schimbul de onoare

                                                                            r numără şi policlinica. Ea 1

                                                                            (este deservită de cadre medi- J

                                                                            L cale bine pregătite, fiind do- j    Brigada complexă de la şan- de 23 August să fie îndeplinit te de 23 August — aceea de a

recent, deputaţii Petru Poenar şi daţie.                                    ^ tată cu tot aparatajul nece- -j tierul nostru — blocul din stra- şi depăşit. Peste angajament au obţine în fiecare zi o depăşire

                                          -O H*                                                                   da Titu Maiorescu din Deva —                fost executate lucrările de zi­                de 29 la sută a planului de pro­
                                                                                                                  s-a angajat la începutul lunii              dărie despărţitoare la etajul I
Steaguri pe                                        '<6                                           Policlinica din  iunie s ă . scurteze termenul de            şi au fost tencuite două aparta­               ducţie, la fel ca în schimbul de
                                                                                                                  dare în folosinţă a obiectivului            mente la etajul II. De aseme-
                                                                                                 3J tJ »-I        cu 54 de zile. Ulterior, datorită           nea, s-au realizat importante e-               onoare — a putut astfel să de­ [ prin şcolile tehnice de coope-2
                                                                                                                  rezultatelor bune ce s-au obţi­             conomii de materiale. Prin fo­
                                                                            Mal multe preparate                   nut, angajamentul a fost mă­                losirea judicioasă a materialu­                vină realitate. In cele 6 zile cîte [rafie din localităţile Buzău, j
                                                                                    de carne                      rit la 67 de zile. Astfel, blocul
   „Steaguri pe turnuri“ este        care părăseşte pentru un timp                                                care trebuia predat la 31 decem­            lui lemnos, a cărămizilor şi                   au trecut de la 23 August s-au                   Brăila, Curtea de Argeş şi O-}
rezultatul reuşitei ecranizări a     colonia pentru că din lipsa lui          Muncind cu însufleţire, mun­        brie va fi dat în folosinţă la 25                                                          tencuit 4 apartamente la etajul                [¦radea şi în specialitatea con-1
romanului cu acelaşi nume al         de atenţie s-a petrecut una din        citorii, tehnicienii şi inginerii de  octombrie a.c.                              cimentului, s-au economisit la                 II, s-a terminat turnarea pode­                [tabili prin şcolile tehnice de ^
neuitatului pedagog sovietic         crimele socotite ca cele mai                                                                                                                                            lelor de mozaic la etajul I şi                 [cooperaţie din Bucureşti, Ca-
A. S. Makarenko.                     grave în colonie: s-a furat.                                                    In preajma zilei de 23 Au­               fiecare planşeu 2 m.c. de seîn-                s-a executat zidăria despărţi­                 p racal, Sî. Gheorghe şi Vaslui, -j
                                                                                                                                                                                                                                                            (¦ Durata de şcolarizare este ţ
   In film, figura complexă a           Şi-n fine ne farmecă figura                                                                                           dură şi importante cantităţi de
lui Igor Gerneavin, eroul prin-      inteligentă cu ochi strălucitori                                                                                                                                        toare la etajul II şi zidăria \ [ de 2 ani.                            1

                                                                                                                                                                                                             coşurilor.                                     [ Pentru anul şcolar 1959/1960, ^

cipal al romanu-                                          a puştilor Vanea  la I.A.R.T. Deva au re.uşit ca        gust, întrecerea socialistă între           var şi ciment.                                              CHERTEŞ PETRU                     > se primesc în anul î absol-j
                                                          Galcenco, mi­     de Ia începutul anului şi pînă în     echipele de constructori de pe                Hotărîrea noastră luată înain­                           maistru de şantier
 lui, este sur                                            cuţul văcsuitor   prezent să realizeze economii în      şantierul nostru a fost mult                                                                                                              L venii ai şcolilor medii de cul-'j
prinsă în a-                                              de ghete, şi a    valoare de peste 500.000 Iei. A-      intensificată. Pînă în ziua de
cea minunată                         lui Filka, Sherlok-Holmes-ul           ceastă realizare se datoreşte în      23 August blocul trebuia ter­                                                                                                             [tu ră generală, cu diplomă dej
evoluţie care caracteriza pro­       plin de haz al coloniei.               primul lînd folosirii raţionale a     minat în roşu şi tencuit în in­
cesul de transformare a-                Apare şi Rîjikov, nerecupe­         timpului de lucru şi reducerii fa     terior la parter şi etajul I.                                                                                                             [m aturitate, între 17-25 ani, pej
proape a fiecărui vaga­              rabilul — vagabondul înrăit,           maximum a rebuturilor. De Ia          Muncind cu însufleţire, mem­
bond ajuns în colonia lui A. S.      pe care colectivitatea perfect         începutul anului şi pînă acum,        brii brigăzii complexe au reuşit                                                                                                          j- baza examenului de admitere.-j
Makarenko. Această transforma­       sudată din colonie îl va res­          ei au reuşit de asemenea să dea       ca în ziua schimbului de onoa­
re s-a datorat educaţiei bazate      pinge ca pe un corp străin.            peste pianul de producţie 60.300      re să obţină un indice de rea­                                                                                                            I Elevii care îndeplinesc con- }
pe. principiile marxist-leniniste,     Plin de scene dramatice, al­         kg. preparate de carne şi 14.000      lizare a planului după grafic
exigenţei colectivului din colonie   ternate cu altele pline de haz,        kg. conserve de carne. La obţi­       de 1,29. In şedinţa de produc­                                                                                                            1 diţii Ie cerute, primesc lunari
şi minunatului exemplu dat de        filmul „Steaguri pe turnuri“ e         nerea acestor realizări un aport      ţie pe care am ţinut-o după a-
                                     o operă captivantă.                    însemnat l-au adus muncitorii :       ceastă zi, am hotărît ca indi­                                                                                                            ( burse.                1
A. S. Makarenko.                       Filmul „Steaguri pe turnuri“,        Muştea Vasile, Ion Andraş, So­        cele obţinut în schimbul de 0-
   Alături de spiritualul Igor,      producţie a studioului A. Do-          fia Crăciun, Elisabeta Magriciuc,     noare să fie realizat zilnic pînă                                                                                                         [ şcolilor.             3
                                     vjenko din Kiev, va rula la            Vasilica Staîiciuc şi alţii.
facem cunoştinţă cu tinerele e-      cinematograful „Filimon ¦Sîrbu“                                              la terminarea complectă a blo­                                                                                                            [ înscrierile se primesc pînă ¦]
roine ale romanului, cu Van-         din Deva în zilele de 3—6 sep­
da, lata cu trecutul umbrit de                                                                                    cului. S-a reuşit astfel ca anga­                                                                                                         ţ la data de 15 septembrie a.c., ^
umilinţe, cu Oxana, brigadiera       tembrie a.c.
energică şi plină de omenie, cu                                                                                   jamentul luat în cinstea zilei                                                                                                            fia serviciul organizare şi ca-j
!Volenko, minunatul comandant
                                                                                                                                                                                                                                                            i dre al Uniunii raionale a co-1

                                                                                                                                                                                                                                                            ; operativelor de consum în ca-^

                                                                                                                                                                                                                                                            f drul căreia domiciliază can- i

                                                                                                                                                                                                                                                            ţ didaţii, de unde se pot lua in- ]

                                                                                                                                                                                                                                                            f formaţii amănunţite.  ]

                                                                                                                                                                                                                                                            1—r<—fi—/ 1—n~j .
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15