Page 10 - 1959-09
P. 10
Paw. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1460
teCKreenBag^wjuaTre^wcwssssfasassea^wRKM
NE VORBESC FRUNTAŞII RECOLTELOR BO GATE Olote, ţi e&mentarii
Cum am obfînuf procfucfjî mari LUCRURI MĂRUNTE?
La prima vedere faptul că ron. Atunci ne întrebăm pe bu
la cerealele păioase din magazinele de încălţăminte nă dreptate cum vede O.C.L.
din oraşul Deva lipsesc de mai produse industriale rezolvată a-
în pianul de producţie al a- perioada care s-a Scurs de la da se mai menţinea încă pe sol, mult timp şireturi de pantofi ceastă cerinţă a consumatori »OBLICATE
de culoare maron s-ar părea că lor ?
nului 1958 am planificat să citi- arat pînă Ia semănat au căzut am împrăştiat într-un strat sub- este un lucru mărunt. Şi to Deranjamentul
tuşi nu-i aşa. Intrebind gestio Aceeaşi problemă se pune şi
tivăm cu grîu o suprafaţă de ploi şi solul a prins crustă. Pen- lire îngrăşăminte chimice în narul magazinului care ' este în legătură cu faptul că în ma a fost reparat
proporţia pantofilor vînduţi de gazine nu se găsesc de vînzare
60 ha. Tot atunci am planificat tru distrugerea ei am discuit, cantitate de 200 kg. Ia ha. A- culoare maron, a răspuns că blachiuri pentru încălţăminte Un cititor al ziarului nostru
mai bine de jumătate sîht ma de damă. a trimis o scrisoare redacţiei
să obţinem Ia hectar în anul iar apoi am semănat. ceasta cu scopul de a întări în care arăta că la cinemato
graful „Ilie Pintilie“ din Sime-
1959 o producţie de 1.800 kg. Sămînţa de grîu a fost pregă- plantele care au ieşit slabe din ria, din cauza unor defecţiuni
la instalaţia electrică filmele nu
grîu. Această producţie a fost tifă pentru semănat din timp. Ea iarnă, se pot viziona în bune condi-
ţiuni. Tot din această cauză,
nu numai atinsă în acest an dar a fost schimbată la bază cu doi Cînd eîrrfpu! a înverzit com- curentul electric este mereu în
trerupt şi pe stradă. Fiind sezi-
am şi depăşit-o. Am obţinut în ani în urmă, iar pentru recolta plect, tarlalele unde grîul era Pentru o mai bună deservire sat, Sfatul popular al oraşului
Simeria răspunde ziarului ară-
medie 2.180 kg. grîu Ia hectar, anului acesta sămînţa de grîu mai puternic dezvoltat, au fost tînd că cele sezisate au fost
adevărate. In Urma scrisorii pri
Este o producţie bună şi ea se a fost produsă în gospodăria grăpate, iar grîu! descălţat de Pînă nu de mult, în oraşul Deşi s-au făcut dese propu-
mite de la redacţie — se arată
datoreşte aplicării complexului noastră, pe loturi semincere spe- pe terenul afinat l-am tăvălugii Deva funcţionau două cofetării, neri in această direcţie, nici
în răspunş — deranjamentul a
regulilor agrotehnice diferenţiat, cia'l amenajate. Cu toate că şti- Am plivit apoi cultura griului Prin dispoziţia puţin inspirată pînă acum nu s-au luat măsuri,
fost reparat iar în prezent ci
Ia tipul de sol al gospodăriei am că această sămîriţă este distrugînd astfel buruienile, CARTE APĂRUTĂ a nu ştiu cui, una din ele a fost Este timpul ca secţia comercia- nematograful funcţionează în
lă a Sfatului popular orăşenesc
noastre. Am cultivat soiul de bună, am vrut să neconvingem Grîul s-a dezvoltat repede, IN CINSTEA k ¦ închisâ. Acum, în oraş mai Deva să ia măsuri pentru des- bune condiţii.
chiderea unui nou local de co
grîu Cenad 117. Este un soi de calităţile ei. După ce am trio- Qţncj a aj uns ţn pîrgă, l-am se- CELEI DE a15-a ANIVERSĂRI este doar o singură cofetărie. fetărie. Este un lucru necesar Măsurile n-au înfîrziai
A ELIBERĂRII PATRIEI,V- Necazul constă însă în faptul pentru a asigura o mai bună
selecţionat, cu mare capacitate rat-o, am dus probe de sămîn- cerat cu coasele şi l-am treierat că fiind mult prea puţin o co- Despre dezinteresul manifes
tat de comitetul de conducere
de producţie, dacă i se asigură ţă la laboratorul de control al într-tîn timp scurt. Recolta obţi- al căminului cultural din satul
toate cerinţele necesare vegetării Ceru Băcăinţi, raionul Orăş-
seminţelor, de Ia Alba lulia. Dirt nută am înmagazinat-o, după ce în ed itu ra t in e r e t u l u i fetărie în întreg oraşul Deva, tie. faţă de buna funcţionare a
şi fructificării. Am căutat să sta- aparatului de radio de la că
bilim pentru cultura grîului te- buletinul de analiză sosit, a re- mai întîi ne-am achitat obliga Ediiora politică zilnic aici se produce aglome- deservire a populaţiei cu pro- minul cultural, ne-a scris un ci
zultat că sămînţa de grîu are o ţiile către stat. titor al ziarului nostru. In scri
renul cel mai bun, ce! mai fertil puritate de 99 Ia sută, iar pu raţie. duse de cofetărie. soarea de răspuns trimisă re
şi cu celle mai indicate plante terea de încolţire este de 98 la dacţiei, comitetul executiv al
Datorită aplicării întocmai a au apărut: Sfatului popular raional Orăş-
tie arată că cele semnalate au
premergătoare. Am cultivat grî- sută. Era deci o sămînţă bună celebheUcu!turfTm*^bţin ut^pro* C. SCARLAT: Industria Re 0 practici greşită fost pe deplin juste. Pentru în
ui după trifoi şi după porumb, pentru semănat. Am tratat-o a- lăturarea acestor neajunsuri s-au
Triîoiu! l-am întors după a doua poi cu germisan spre a preveni ducţii mari. Orzul a dat o pro publicii Populare Romine Ca în toate satele care au con- recoltei să decurgă fără nici o trasat sarcini tovarăşei Doichi-
coasă şi arătura am grăpat-o. atacul diferitelor boli. Ani se- ducţie de 3.595 kg. la ha. iar în plin avînt. diţii de organizare a ariilor pen- întîrziere. ţa Sălăjan, directoarea căminu
Pînă la semănat prin grăpări, mănat cîte 180 kg. grîu Ia ha. ovăzul, 2.032 kg. la ha. 132 pag. — 4,05 lei tru treierat, şi întovăraşiţii din lui cultural din sat, ca pe viitor
am întreţinut terenul curat, fără După ce grîul a răsărit, am con- 1. COZMA: Agricultura Re satul Straja, raionul Alta, şi-au Se vede treaba că tovarăşului să manifeste mai mult interes
buruieni. La circa fi săptămîni trolat amănunţit lanul spre a In general, aceste producţii publicii Populare Rornîne adunat recolta preşedinte al Sfatului popular în ce priveşte procurarea bate
am dat o arătură de însămînţa- identifica golurile produse în ne mulţumesc. Anul viitor vom pe drumul socialismului. de grîu în sto riilor necesare aparatului de ra
re la adîncimea de însămînţat timpul semănatului. Cele găsite obţine producţii şi mai bune de 120 pag. — 2,75 lei guri , la arie. din Hăpria nu dio de lă căminul cultural. Mă
iar apoi am semănat. Porumbul le-am complectat şi am obţinut oarece sîntem hotărîţi să culti Republica Populară Ro- Toate stogurile surile n-au întîrziat să se ia. In
de pe terenul care urma să fie astfel o cultură încheiată. Grîul văm grîul şi orzul cu şi mai mînă văzuta de peste ho au fost aşezate, i-a convenit or
multă atenţie. tare. conform reguli prezent aparatul de radio func
188 pag. — 4,75 lei lor, de securitate dinea în ceea ce
semănat cu grîu l-am recoltat cît . a intrat în iarnă bine înfrăţit şi ZSOK LADISLAU Cronică ilustrată a unei în aşa fel ca ba ţionează, iar ţăranii muncitori
lumi apuse toza să poată priveşte treiera
mai urgent şi apoi am arat capabil să suporte temperaturile preşedintele G.A.G. 242 pag. — 50 lei trece şi treiera din sat pot asculta în zilele de
în bune condiţi- tul stogurilor şi
şi-am grăpat imediat terenul. !n scăzute. Primăvara, cînd zăpa- „Pefofi Sândor“—Deva GH. MOŢ şi a lţii: Contribuţii uni printre sto repaus emisiunile posturilor
la istoria organizaţiei mar- gurile aşezate în a dat dispozi noastre de radio.
2.,624 kg. grfy la hectar xist-leniniste de tineret din
Romînia — voi. I. rînduri drepte. ţie ca să se tre
In fiecare an dintre cei trei care ¦ după regulile agrotehnice. Men- se face că şi această cultură, a 144 pag. — 3,15 lei După cum este
iere mai întîi
au trecut de la înfiinţarea gospo ţionez că grîul însămînţat a fost dat o producţie medie 1a ha. de Ed, tineretului şi normal, ba
P. RADOVAN: Statutul P.M.R. toza trebuia să treiere stogurile stogurile „cunoş
dăriei noastre colective, „6 Mar de calitate superioară, din so- 3.174 kg. in ordinea în care acestea sînt tinţelor”. Şi, du
— întruchipare a normelor
tie" din Turdaş, veniturile co iui Cenad 1Î7. După terminarea treierişului leniniste ale vieţii de par aşezate, deci stog după stog, pă cum stoguri
lectiviştilor au fost cu mult mai Pe cea mai mare parte din şi a arăturilor de vară, noi am tid. Ediţia a IH-a revăzută aşa cum, de fapt, a şi început le celor mai „a-
şi complectată >,ln ajutorul propiaţl" tovară
mari decît ale ţăranilor munci suprafaţa însămînţată cu grîu, început să ne pregătim pentru activului de partid" treierişui la aria din satul Stra şului preşedinte
176 pag. — 2,45 lei se aflau răsfirate, aşa se mişca şi
tori cu gospodării individuale. aceste plante au răsărit uniform însămînţările de toamnă. In pri- ja. Intovărăşiţii de aici s-au aş batoza pe aria din Straja : cînd
Ed. politică înainte, cînd înapoi, cînd peste
Acest fapt este atribuit în bună intrînd bine înfrăţite în iarnă, măvara acestui an. toate faml- CAROL ROMAN, ŞTEFAN teptat ca rînduiala aceasta să 5, cînd peste 10 stoguri.
IUREŞ : Carpaţii sîrjt . munţi Nu ar fi rău dacă organele
parte recoltelor bogate pe care Totuşi au rămas unele parcele liile din sat s-au înscris în gos- tie respectată pînă la sfîrşit, ca raionale în drept, ar lua măsuri
tineri ca batoza de la aria din Straja
noi le-am obţinut an de an, da unde grîul a intrat în iarnă mai podăria colectivă. Prin urmare atare ei şi-au planificat atela să treiere neîntrerupt şi în ordi
nea aranjării stogurilor. In fe
torită aplicării întocmai a regu slab dezvoltat. De aceea, în pri în toamna aceasta, vom semăna jele şi s-au grupat pe familii şi lul acesta ar fi înlăturat un nea
lilor agrotehnice şi sprijinului măvară, cînd zăpezile au înce 160 ha. cu grîu şi 25 ha. cu orz. juns iar terminarea treierişului
multilateral pe care l-am primit put să se topească, am împrăş Bazaţi pe experienţa acumulată braţe de muncă în aşa fel ca ar fi grăbită.
din partea organelor de partid tiat cîte 120 kg. azotat de amo- în anii trecuţi, ne vom strădui
şi de stat. Nu întîmplător în a- ca la aceste culturi să aplicăm deservirea batozei şi transportul AUREL GEORGESCLI
niu la fiecare ha. însămînţat cu
corespondent
nul trecut, de pildă, am obţinut grîu. După această îngrăşare a şj pe mai departe, întocmai,
— _ _ ---- -— o ssas-----------------
în medie la ha. cu fiOO kg. grîu, terenurilor, am aplicat o grapă complexul regulilor agrotehnice
1.000 kg. cartofi, 400 kg. po uşoară. Pe la sîîrşitul lunii diferenţiate,, pentru a obţine me-
rumb şi cu 200 kg. ovăz mai prilie am început plivitul cultu- reu producţii !-toi..mai. mari,
mult decît ţăranii muncitori cu rilor, pe unele suprafeţe chiar MIHAIL DUM1TRIU 200 pag. — 4,25 lei No u i Să® ci or
gospodării individuale din sat. de două ori. Cînd grîul a ajuns preşedintele G.A.G. „6 Martie" Ed. tineretului
în pîrgă, am început secerişul
Dar acest succes nu ne-a mul atît manual cît şi cu secerătorl- Turdaş
ţumit. Ştiam că pămînturile mă
noase ale gospodăriei pot pro legători primite de la S.M.T. O- § Săsciorul este una dintre cele nu a fost cunoscut sub regimu satele aparţinătoare, lăcaşuri de
duce şi mai mult. De aceea, în răstie. Mai tîrziu ne-a ajutat la mai importante aşezări din rile trecute. Cu toate că condi cultură în valoare de aproape
toamna trecută am acordat şi recoltare şi o combină. munţii Sebeşului. Ocupaţia lo ţiile grele de lucru necesitau 2.000.000 lei. Astfel s-a clădit
mai multă atenţie culturilor. Am cuitorilor de aici este îndeosebi echipament de protecţie cores la Săscior un cămin cultural
ţinut seama ca grîul să fie se Snopii de grîu, seceraţi ma creşterea vitelor şi ptufâriţul. punzător, muncitorii plutaşi e- în valoare de 900.000 lei şi alte
mănat după plante bune pre nual şi cu secerătorile-Iegători. Zilnic, pe apele rîului Sebeş rau lipsiţi de acest drept ele două cămine culturale în satele
mergătoare. Din cele 36 ha. pe i-am transportat la arie. N-a fosl sînt transportaţi sule de metri mentar. Fără cizme speciale ei Sebeşel şi Căpîlna in valoare
care le-am însămînţat în toam nevoie să clădim stoguri căci cubi de lemn de brad dih ex munceau în apa rece a rîului, de 500.000 lei si, respectiv,
na trecută cu grîu, cea mai am avut o batoză de la S.M.T.. ploatările forestiere de la Oa- minaţi de la spate de oamenii 400.000 lei.
mare parte a fost cultivată an de mare capacitate, cu ajutorul! şa, la .întreprinderile de prelu antreprenorilor. Spitale nu a-
terior cu leguminoase şi trifoi. căreia am terminat treierişul în crare a lemnului din Sebeş. In veau, ştiinţă de carte nici atît. Dar cea mai. importantă ac
trei zile lucrătoare. Săscior pliităritul ă devenit ast ţiune întreprinsă ta Săscior în
O tarla de circa 10 ha. a fost In anii. regimului democrat- anii din urmă este fără îndo
însămînţată cu porumb, iar în In felul acesta am realizat de fel o veche tradiţie. Această me popular, viaţa celor din Săs ială electrificarea comunei. Sa
toamna anului 1957 a fost în pe cele 36 ha. cu grîu o pro cior s-a schimbat fundamental. tele Săscior, Sebeşel şi Laz au
grăşată cu gunoi de grajd. Ară ducţie medie de 2.624 kg. boa serie, care îmbină curajul cu S-au îmbunătăţit condiţiile de fost electrificate. La Săscior şi
turile şi însămînţările s-aji efec be la ha. Complexul de reguli muncă ale plutaşilor iar in sa Sebeşel s-au înfiinţat de aseme
agrotehnice l-am aplicat întoc îndemînarea, are în Săscior ră fe a început o vastă acţiune de nea cinematografe săteşti. Via
tuat cu ajutorul tractoarelor, mai şi celor 6 ha. cu orz. Aşa
dăcini adinei. De-a lungul cursu
La propunerea depufafilor lui Sebeşului, plutaşii din Săs culturalizare. Pentru lichidarea ţa locuitorilor Săsciorului s-a
cior sînt cunoscuţi ca cei mai analfabetismului, la Săscior au, îmbunătăţit considerabil. Peste
'O parte a comunei Vinerea Hertea Ioaii Onuţu au ridicat buni şi de nădejde muncitori. fost trimişi de 4 ori mai mulţi 100 de cetăţeni şi-au construit
este brăzdată de albia unui rîu. această problemă îrvtr-o şedin învăţători decît erau înainte de case noi, alţi 250 şi-au cum
Pe timp ploios sau după topi ţă de comitet executiv. Sfatul Aşa a fost din cele mai vechi 23 August 1944. S-.au construit părat aparate de radio etc. In
rea zăpezilor albia rîului era popular s-a angajat să sprijine de asemenea la Săscior si în noul Săscior plutaşii şi crescă
depăşită într-un loc anumit, iar iniţiativa de a se îndigui albia timpuri. Cu toate acestea în ca torii. de vite muncesc cu avînt
rîului amintit pe o porţiune de [ Printre noile con- 1 pentru înfrumuseţarea localităţii
apele inundau grădinile şi 50 m.l. Cetăţenii au muncit sele celor din Săscior belşugul
în mod voluntar la această lu --------------------------------------------- T. FLOCA corespondent
curţile cetăţenilor. Pentru a stă crare şi cu piatra pusă la dis
poziţie de sfatul popular au L strucţii social-cultu- igffiv 1 Vom menţine indicele obt9inut ANUNŢ j
vili aceste ape, cetăţenii au fă- reuşit ca în scurt timp să în 9
J- rale date în folosin- ' jjgpg j [ *1
'cut numeroase propuneri. In chidă definitiv gurile de inun l Uniunea Centrală a Coope- j
trecut însă, propunerile tor nu : ţă în centrul mun- H H \ [ rativelor de Consum — 3
[ CENTROCOOP — pregăteşte 3
au fost luate în seamă. Abia [ •citoresc Cugir, se in schimbul de onoare
r numără şi policlinica. Ea 1
(este deservită de cadre medi- J
L cale bine pregătite, fiind do- j Brigada complexă de la şan- de 23 August să fie îndeplinit te de 23 August — aceea de a
recent, deputaţii Petru Poenar şi daţie. ^ tată cu tot aparatajul nece- -j tierul nostru — blocul din stra- şi depăşit. Peste angajament au obţine în fiecare zi o depăşire
-O H* da Titu Maiorescu din Deva — fost executate lucrările de zi de 29 la sută a planului de pro
s-a angajat la începutul lunii dărie despărţitoare la etajul I
Steaguri pe '<6 Policlinica din iunie s ă . scurteze termenul de şi au fost tencuite două aparta ducţie, la fel ca în schimbul de
dare în folosinţă a obiectivului mente la etajul II. De aseme-
3J tJ »-I cu 54 de zile. Ulterior, datorită nea, s-au realizat importante e- onoare — a putut astfel să de [ prin şcolile tehnice de coope-2
rezultatelor bune ce s-au obţi conomii de materiale. Prin fo
Mal multe preparate nut, angajamentul a fost mă losirea judicioasă a materialu vină realitate. In cele 6 zile cîte [rafie din localităţile Buzău, j
de carne rit la 67 de zile. Astfel, blocul
„Steaguri pe turnuri“ este care părăseşte pentru un timp care trebuia predat la 31 decem lui lemnos, a cărămizilor şi au trecut de la 23 August s-au Brăila, Curtea de Argeş şi O-}
rezultatul reuşitei ecranizări a colonia pentru că din lipsa lui Muncind cu însufleţire, mun brie va fi dat în folosinţă la 25 tencuit 4 apartamente la etajul [¦radea şi în specialitatea con-1
romanului cu acelaşi nume al de atenţie s-a petrecut una din citorii, tehnicienii şi inginerii de octombrie a.c. cimentului, s-au economisit la II, s-a terminat turnarea pode [tabili prin şcolile tehnice de ^
neuitatului pedagog sovietic crimele socotite ca cele mai lelor de mozaic la etajul I şi [cooperaţie din Bucureşti, Ca-
A. S. Makarenko. grave în colonie: s-a furat. In preajma zilei de 23 Au fiecare planşeu 2 m.c. de seîn- s-a executat zidăria despărţi p racal, Sî. Gheorghe şi Vaslui, -j
(¦ Durata de şcolarizare este ţ
In film, figura complexă a Şi-n fine ne farmecă figura dură şi importante cantităţi de
lui Igor Gerneavin, eroul prin- inteligentă cu ochi strălucitori toare la etajul II şi zidăria \ [ de 2 ani. 1
coşurilor. [ Pentru anul şcolar 1959/1960, ^
cipal al romanu- a puştilor Vanea la I.A.R.T. Deva au re.uşit ca gust, întrecerea socialistă între var şi ciment. CHERTEŞ PETRU > se primesc în anul î absol-j
Galcenco, mi de Ia începutul anului şi pînă în echipele de constructori de pe Hotărîrea noastră luată înain maistru de şantier
lui, este sur cuţul văcsuitor prezent să realizeze economii în şantierul nostru a fost mult L venii ai şcolilor medii de cul-'j
prinsă în a- de ghete, şi a valoare de peste 500.000 Iei. A- intensificată. Pînă în ziua de
cea minunată lui Filka, Sherlok-Holmes-ul ceastă realizare se datoreşte în 23 August blocul trebuia ter [tu ră generală, cu diplomă dej
evoluţie care caracteriza pro plin de haz al coloniei. primul lînd folosirii raţionale a minat în roşu şi tencuit în in
cesul de transformare a- Apare şi Rîjikov, nerecupe timpului de lucru şi reducerii fa terior la parter şi etajul I. [m aturitate, între 17-25 ani, pej
proape a fiecărui vaga rabilul — vagabondul înrăit, maximum a rebuturilor. De Ia Muncind cu însufleţire, mem
bond ajuns în colonia lui A. S. pe care colectivitatea perfect începutul anului şi pînă acum, brii brigăzii complexe au reuşit j- baza examenului de admitere.-j
Makarenko. Această transforma sudată din colonie îl va res ei au reuşit de asemenea să dea ca în ziua schimbului de onoa
re s-a datorat educaţiei bazate pinge ca pe un corp străin. peste pianul de producţie 60.300 re să obţină un indice de rea I Elevii care îndeplinesc con- }
pe. principiile marxist-leniniste, Plin de scene dramatice, al kg. preparate de carne şi 14.000 lizare a planului după grafic
exigenţei colectivului din colonie ternate cu altele pline de haz, kg. conserve de carne. La obţi de 1,29. In şedinţa de produc 1 diţii Ie cerute, primesc lunari
şi minunatului exemplu dat de filmul „Steaguri pe turnuri“ e nerea acestor realizări un aport ţie pe care am ţinut-o după a-
o operă captivantă. însemnat l-au adus muncitorii : ceastă zi, am hotărît ca indi ( burse. 1
A. S. Makarenko. Filmul „Steaguri pe turnuri“, Muştea Vasile, Ion Andraş, So cele obţinut în schimbul de 0-
Alături de spiritualul Igor, producţie a studioului A. Do- fia Crăciun, Elisabeta Magriciuc, noare să fie realizat zilnic pînă [ şcolilor. 3
vjenko din Kiev, va rula la Vasilica Staîiciuc şi alţii.
facem cunoştinţă cu tinerele e- cinematograful „Filimon ¦Sîrbu“ la terminarea complectă a blo [ înscrierile se primesc pînă ¦]
roine ale romanului, cu Van- din Deva în zilele de 3—6 sep
da, lata cu trecutul umbrit de cului. S-a reuşit astfel ca anga ţ la data de 15 septembrie a.c., ^
umilinţe, cu Oxana, brigadiera tembrie a.c.
energică şi plină de omenie, cu jamentul luat în cinstea zilei fia serviciul organizare şi ca-j
!Volenko, minunatul comandant
i dre al Uniunii raionale a co-1
; operativelor de consum în ca-^
f drul căreia domiciliază can- i
ţ didaţii, de unde se pot lua in- ]
f formaţii amănunţite. ]
1—r<—fi—/ 1—n~j .