Page 102 - 1959-09
P. 102

Pag. 2                                                                                                                         vru mm ’sm m m M U Lu i                                                                                                                            Nr. 1483
                                                                                                                                                   ESBWB«RK9gJBg»gmgigga^3^^

                              IL /% IR! A EH! A                                                                                                                                                                      Organizarea şi îndrumarea
                                                                                                                                                                                                                             activităţii
        nD&nii ma.fi m m im fjtit
                                                                                                                                                                                                                            enltural-artisttee —
        h t o ía la
                                                                                                                                                                                                                     sarcini de mare importanţă

     Răhăienii, oameni harnici al ri­                                                                                                                                                                                                                                     •p p p p p p p t—*/—»
 nei comune bogate din raionul
 Sebeş, gospodari renumiţi in agri­        tar obţinute de gospodăriile agricole      îndrumări preţioase privind dezvol­                                                                                            j- Pentru o cît mai bună orga-         brigada ştiinţifică lucrurile au -j
 cultură şi viticultură, au sărbătorit     colective din Cîlnic şi Aliercurea — co­   tarea şi consolidarea tinere! gospo­                                                                                           [ nizare a muncii culturale şi pen-
 duminică un dublu evenim ent: con­       mune vecine cu Răhăul — precum              dării colective.                                                                                                               [ tru a tace un schimb de expert-      fost tratate în fugă. Pe aceeaşi f
 stituirea gospodăriei agricole co­        şi de către celelalte gospodării a-                                                                                                                                       ţ enţă între activiştii culturali din
 lective „George Coşbuc" şi inaugu­       grlcole din raion, au constituit pen­            ...şî inaugurarea                                                                                                         Lregiunea noastră, secţia de în-       linie se înscrie şi referatul pre-]
 rarea căminului cultural „Horia" —        tru răhăieni bune îndemnuri de                căminului cultura?                                                                                                          [• văfămînt şi cultură a Statului
 un impunător edificiu cultural ri­        a păşi cu botărîre pe noul                                                                                                                                                j popular regional organizează         zentat de tov. Eugen Paul, des-]
 dicat în centrul comunei. Prin am­        drum.                                                  „H o ria“                                                                                                          î periodic consfătuiri pc plan re-
  ploarea manifestărilor culi-ural-ar-                                                                                                                                                                                                                      pre activităţile model ale Casei]
 tisiice, ca şi prin înalta ei ţinută         Avînd tn (aţă exemplu! gospo­              Sala căminului cultura! pe care
 sărbătorească, ziua de 27 septem­         dăriilor agricole colective. în care       localnicii au apreciat-o că .are un                                                                                                                                   de cultură din Brad.             -j
 brie 1959 constituie, pentru răhăieni,   belşugul şi fericirea şi-au făcui loc       »iert de jugăr", s-a dovedit totuşi
 un adevărat eveniment isto­               cu fiecare an al existenţei lor, un mă­    neîncăpătoare. Răhăienii — care                                                                                                                                          In discuţiile purtate asupra 1
 ric menit să te schimbe felul de          nunchi de întovărăşiţi (Floca Pe­          ejj pus cu toţi' mîna ta construi­                                                                                                                                    referatelor, activiştii pe tărîmu! ]
 muncă şi de viaţă, să le îmbunăm         tru, Nistor Toma, Irimie Gheor­             rea knpunătorulul lăcaş de cultu­
 lăţească traiul.                         ghe şi alţii) în frunte cu comuniş­         ră — au venit cu mic cu mare să                Nu-i chiar uşor şă defitinzi tai m . literelor şi, a cifrelor, mai ales că-i    [ gional. Consfătuirile se fac trl-    cultural s-au ocupat îndeaproape ]
                                          tii Neaga Vasţle şi Neaga Iile au           se bucure de măreţia muncii lor.         pentru prima dată tn viaţă cînd ai de- a face cu tocul. Micuţa Dorina Domşa                                                  de aspecte ale muncii lor şi a u }
    Dis-de-ăimineqţă comuna a Im-          reuşit în scurt timp să atragă             Şl, într-adevăr, răhăienii pot fi mîn-   insă, de la şcoala elementară.¦ din Teiuş, se vede că a izbutii mai repede •;         L mestrial, în diferite centre de
 brăcal haină de sărbătoare; uliţele      pe noui drum — drumul gospodă­              Arl de rodul muncii lor. Noul că­                                                                                                                                     împărtăşit din experienţa ce au J
 au fost împodobite cu steguleţe-         riei colective — un număr de 1(5            min cultural, ou sala lui spaţioasă,     să le pătrundă sensul. Colegii ei Nicolae A. Avram şi' Margareta Calaş                Lraion. Cu aceste ocazii se dau        dobîndit-o. Merită a ti subliniat ]
 multicolore şl drapele., Pe faţadele     familii ?.u peste 300 ha. teren a-          s i scena încăpătoare, cu biblioteci?                                                                                          t rapoarte de activitate, pe mar-
 caselor, proaspăt văruite, mîini         gricol. Cei care au luai                    şl alto atîtea încăperi care îşi an      privesc Impresionaţi figuriie pe care Dorina Domşa le execută frumos şi                                                      cuvîntuI tov. Pavel Zemora din ţ
grijulii au întins covoare înflorate      cuvîntu! (Cucuian Octavia, Moga                                                      îngrijii.                                                                             ^ ginea cărora se discută. O parte
şi cusături cu frumoase motive na­        Petru şl alţii) şi-au exprimat con­        rostul lor, pare mal degrabă un                                                                                                 [ însemnată a consfătuirilor este      Sebeşel care a arătat că activi-T
ţionale. In faţa căminului cultural.,     vingerea că în scurt timp gospodă­                                                                                                               FOTO -T E X T : I. Terek
cetăţenii; In frunte cu cei mai ti­       ria agricolă colectivă .George Coş­         teatrv, orăşenesc i tar cînd aparatul                                                                                          L rezervată aplicaţiilor practice, tatea la căminul culiural trebuie ^
neri colectivişti din raion, îmbră­       buc“ va uni toată comuna tntr-o             de proiecţie nou nouţ, cu care a
caţi sărbătoreşte, primeau numeroşii      mare şi puternică familie.                  fost dotat, va intra în funcţiune, a-                                                                                          qunde formaţii artistice prezintă să fie o continuare a şcolii. Acti- i
oaspeţi veniţi din comunele şi şale­                                                 tunci fără îndoială că acelaşi că­
le mărginaşe pentru a fi de faţă la          O impresie deosebită iu produs          min rivalizează cu un cinemato­                                                                                                 t programe model şi apoi pârtiei- viştii culturali trebuie să înţeiea-
cel mai. de seamă eveniment 'iii          colectiviştii invitaţi care, luînd cu-     graf anume construit.
viaţa aşezării lor.                      vîntul, au demonstrat cu fapte concre­                                                Artiştii amatori din Vinţu                                                            L panţii îşi expun părerile.           gă că activitatea culturală este ]
                                                                                        Mîndrla cetăţenilor din Răhău                     de jos
Constituirea Or. A. C                     te vuperioritatea gospodăriei agri­        este însă şi mai îndreptăţită dacă                                                                                              L Ultima consfătuire regională         o parte integrantă a procesului \
  „George Coşbuc'*..,                    cole colective faţă de gospodăria indi­     ne gîndim la faptul că fiecare din                                                                                              Ca activiştilor cul-                                        de ridicare a ni- 1
                                          viduală. Mai mult. Invitaţii n-au ve­      ei şi-a adus contribuţia. Prin mun­                                                                                             [ turali de Ia c a -.
   ha adunarea 4a constituire o           nit cu mîinfle goale. El au donat          ca lor neobosită membrii comite­                                                                                                                                                    ...... veiului intelectual ^
celei de-a 23-a gospodărie agricolă      colectiviştilor din comuna Răhău            tului de construcţie: Achim Bota,
colectivă din raionul Sebeş au par­      viţeluşe, scrofiţe, mioare şi păsări        Gheorghe Bîscă, loan Secaş şi al­                                                                                               (sele raionale de Consfătuirea activiştilor al ţărănimii mun- 1
ticipat tov. Aurel Bulgărea, secretar    de prăsilă, precum şi însemnate             ţii, au mobilizat masele de cetă­
al Comitetului regional de partid                                                    ţeni la transportul materialelor, să­                                                                                           r cultură, căminele cultu__ra„li din r_e__gi,u__n_e  ci.ttooare.  dinIîmmpneători-­O•Í)’
Hunedoara, Gheorghe Homoşlea-            canfitafi de cereale. Desigur, noii         parea fundaţiilor etc., iniţiind, o lar­                                                                                                                                             tăşind
ou, prim-secretar al Comitetului ra­     colectivişti nu vor uita niciodată          gă acţiune patriotică. Cele peşte                                                                                               [ culturale şi sec-
ional P.M.R. Sebeş, loan Dan, pre­       gestul acesta frumos al „fraţilor"          12.000 ore de muncă voluntară pres­
şedintele Comitetului executiv al        'or mai mari.                               tate, prin care *-au economisit cir­      In luna decembrie a anului acesta ta faza regională. rA fost 'un mare                 [ ţiile de învăţă-                                   dele tolosite în
Sfatului popular raional, colectivişti                                               ca 200.000 lei, vorbesc de 1p »in?
din Sebeş, Daia, Cflnîc, Apolodu de         In cuvînţu! său iov. Gheorghe            despre acest lucru. Merită d? ase­        echipele de teatru ale căminelor 'cul­ succes care a bucurat pe toţi sătenii          Lmînt şi cultură raionale, unde satul Sebeşel pentru atragerea ¦)
Sus, Miercurea etc.                      Homoşteanu, prim-secretar al co­            menea reliefată dragostea cu care
                                         mitetului raional de partid, a ară­         au muncit zidarii Gheorghe Nistor.        turale, caselor rai'Qnale de ciţliură. noştri. După concurs a urmat festiva­          [ s-a analizat activitatea din trl- unui număr mare de participanţi I
   Din darea de seamă prezentată         tat că noua gospodărie colectivă            Petru Stanchi şi Slmlon Fulea, pre­
de tov. Floca Petru, preşedintele        are toate condiţiile pentru a deveni        cum şi Petru Bota. thnplar, Viore'        etc., vor participa la concursul bienal lul 'regional. Ăici am ’înregistrat un
comitetului de Iniţiativă, ? reieşit     în curînd o unitate socialistă pu­          Guju şi loan Bota. lemnari, şi al­
că noua mlădiţă socialistă este ro­      ternică şi că acest lucru va deveni         ţii. De asemenea, harnicul fierar         J . L. Caragiale“ al formaţiilor de aii succes: brigada noastră a ocupai              ţ mestrul al IlI-Iea a.c., a fost or- în activitatea culturală din sat,-]
dul unei munci politic? perseverent?     în sourt ljmp un fapt real.                 Petru Oancea, care a efectuat toa­
desfăşurată de comunişti, sub în­                                                    te lucrările de fierărie în mod vo­       teatru. Pentru a se prezenta cît mai prinuil:toc în întrecere. Strădaniile au         j- ganizată la centrul de raion tovarăşul Zemora spunea că el 1
drumarea şi sprijinul permanent al          A luat apoi cuvîntu! tovarăşul           luntar, şi-a cîştigat încrederea şl
comitetului raional 3e partid. In co­    Aurel Bulgărea, secretar al                 stima întregii comune. Desigurv           bine la această im,portantă întrecere fost încununate de succes. ¦Acum bri­           l Sebeş, Această consfătuire, care a început această muncă ou e- -j
mună existau doua întovărăşiri           Comitetului regional de partid,             lista celor oare au muncit cu rîv-
agricole, care întruneau peste 500       care în numele biroului Comitetu­           nă pentru ridicarea acestui cămin         de amatori, echipele de teatru de la gada artistică[ de agitaţie se pregă­            j- s-a ţinut între 19-20 septembrie levi de ta şcoala elementară. j
de familii cu o suprafaţă de 686,85      lui regional al P.M.R. a felicitat          — mîndria comunei — nu se în­
ha. teren agricol. Răhăienii şi-au       călduros pe cetăţenii comunei Ră­           cheie aici, îmbucurător este însă         sate, ca şi de la oraşe, au în­ teşte pentru, a prezenta un"speclaZvl                 (_1959, a avut două etape. In prl- In a doua zi a consfătuirii, ^
dat seama însă de marile avantaje        hău pentru realizările obţinute. Sub­       rezflltatul final. Căci duminică im­
pe care le oferă gospodăria colec­       liniind că în ultima vreme tot mai          punătorul lăcaş de cultură şi-a do        ceput încă de pe acum pregătirile. consacrat campaniei agricole de toam­              t ma etapă au fost ascultate ra- participanţii au avut ocazia să ]
tivă.                                    mulţi ţărani muncitori din regiu­           vedit pe deplin utilitatea. Rînd pe
                                         nea Hunedoara păşesc cu încredere           rînd scena ne-a înfăţişat corişti,        Despre felul cum se pregătesc artiştii nă.                                            L poartele prezentate de casele de asiste Ia o aplicaţie practică a 1
   Producţiile mari de grîu la hec­      pe caiea agriculturii socialiste, tov.      dansatori, solişti, recitatori — toţi
                                         Bulgărea a accentuat că în comu­            artişti amatori din Sebeş, Dala şi        amatori din comuna Vinţu de Jos,       Am vorbit despre, brigadă mai înTU
                                         na Răhău este necesară o strînsă            Răhău — care au îneîntat ochiu'
                                         colaborare între colectivişti şi în­        şi auzul.                                 ne-a vorbit tovarăşul loniţă Almăşan, pentru a arăta că atunci cînd se mun­           cultură din Sebeş, Alba Iutia şi brigăzii ştiinţifice de Ia Casa de ]
                                         tovărăşiţi şi a dat colectiviştilor
                                                                                        Fie ca şi de aici înainte, pe spa­     directorul căminului cultural.         ceşte cu seriozitate se pot face multe         [ Brad şi s-a participat la o seară cultură din Sebeş, care s-a de- ]
                                                                                     ţioasa scenă să se perinde cît mal
                                                                                     des astfel de formaţii artistice, cv      —r Mai sînt două luni. pînă va în­ lucruri frumoase,. Ţinerii, din comuna             t culturală organizată de către plasat în satul Cut. Buna pregă-1

                                                                                     programe cît mai bune, pe măsura          cepe concursul formaţiilor de teatru, noastră privesc concursul formaţiilor           Casa de cultură din Sebeş. A tire a brigăzii şi competenţa cu -j

                                                                                     noului edificiu cultural.                 la care vom participa şi noi. înainte de teatru cu multă încredere. Pentru            Ldoua etapă a fost consacrată care s-au dat răspunsuri între-1

                                                                                                                               de e vorbi în­                                          a se prezenţa, cît            participării Ia o aplicaţie practi- băriior puse de ţăranii muncitori]

                                                                                                                               să despre pregătirile                                   mai bine aii şi în­           r că la căminul cultural din satul au fost lucruri din care activiştii 1

                                                                                                                               noastre, aş vrea De vorbă cu directory! ceput pregătirile.                            CCut.                                  culturali au avut de învăţat pen- ]
                                                                                                                                                                                       Numai din satul
                                                                                                                               so arăt că in comu­    căminului cuífurai               Vinţu de Jos vor              [• Printre referatele prezentate, tru munca lor de viitor.              ^
                                                                                                                               na Vinţu de tos
                                                                                                                                                                                                                     t cel mai complect a fost acela ex- In după-amiaza zilei de 20 j
                                                                                                                               există mulţi tineri                                     participa la concurs
                                                                                                                                                                                                                     L pus de tovarăşul Şerbănescu septembrie, s-a prezentat un pro-1
                                                                                                                               dornici de a face parte dintr-o forma-, două echipe 'de teatru. Prima va pune
                                                                                                                                                                                                                     LMircea, directorul Casei de otri- gram artistic de către formaţiile ]
                                                                                                                               ţie artistică de amatori. Prin iprna a- In scenă piesa intr-un act ,,Bărbatul făru
                                                                                                                                                                                                                     tură din Sebeş. Analizînd acti- fruntaşe din raionul Sebeş. Co-1
                                                                                                                               rutlui trecut lucram timid şi nici nu  opinci“ de Mi Leonard. Aş vrea să a-
                                                                                                                               ne gindeam că vom putea -participa     răt că In această echipă de teatru, care       L vitatea casei de cultură desfăşu- ruriile din Poiana şi Săsciori, ]
                                                                                                                               la vreun concurs. Deşi aveam forţe     cuprinde tineri ca Virgil Zdrenghea,
                                                                                                                                                                                                                     Lrată la centru de raion şi mun- dansatorii din Sîngătln, fluieraşii)

                                                                                                                               suficiente, . nu ştiu de <s» nu aveam loan Romcda, Maria Mitea, Doina Paş-            ^ ca de îndrumare metodică la u- de fa Jina, brigăzile artistice de ]

                                                                                                                               încredere tn posibilităţile noastre. Cu tiu, Emil Silvestru, Viorica Dăian şi         ;[ nităţile culturale din sate, rele- agitaţie din Draşov şl Daia şl -]

                                                                                                                               toate acestea am pus pe picioare . o alţii, . a prezentat. cu cîfva timp în           | ren tu l a reuşit să dea o Imagine fanfara Casei de cultură din I

                                                                                                                               brigadă artistică de agitaţie. 'A h ia d - urmă comedia „Seceriş cu măritiş“ '        Lgenerală şi convingătoare a Sebeş au fost viu aplaudate de ]

                                                                                                                               tunci, după ce amprezentat iile OP. care s-a bucurai de mult succes. Pie­

                                                                                                                               speciapol« cu brigada, ne-am da( sea­ sa pe care o pregătim pentru concurs,           Lmuncii cuitural-artistice din ra- un public c6 a atins cifra de 1

                                                                                                                               ma câ treaba merge biné, că oame­ „Bărbditul fără opinci", a fost citită              L ion. Nu aceiaşi lucru se poate 1.000 spectatori.                      ]

                                                                                                                               nii răsplătesc cu aplauze munca artiş­ mai uitU în faţa tinerilor pentru a-şi         t spune despre referatul prezentat In general, consfătuirea de la 1

                                                                                                                               tilor amatori. Este drept că din pri­ da fiecare părerea despre  această              L de tov. Nicolae Haţegan, privind Sebeş a fost bine pregătită. Sec- ]

                                                                                                                               mit si primim un mare ajutor din par­ piesă. Cu toţii au fost de acord s-o            (.pregătirile ce s-au făcut la Casa ţia de învăţămînt şi cuitură a f

                                                                                                                               tea cadrelor didactice care pun- muţi. punefn în scenă. A doua va fi-p iesa           L de cultură din Alba Iulia pentru Sfatului popular al raionului ]

                                                                                                                               suflet tn pregătirea diferitelor progra­ „îndoiala“-.¦                                Lfestivalul de teatru „I. L. Cară- Sebeş, a dat o mare atenţie a- ]

                                                                                                                               me artistice încurajaţi de succesul    Noi vrem ca la concursul formaţii­

                                                                                                                               din comună am holărîi să participăm lor de teatru să ne prezentăm cît mai             !!¦giale" şi activitatea brigăzii şti- cestei acţiuni, iar participanţii]

                                                                                                                               cu órigada noastră la cel de-al V-lea bine. De 'aceea nevom pregbfi cu multă          {¦inţifice de pe lîngă Casa de~cul- au plecat cu multe lucruri folo-]

                                                                                                                               concurs a¦' formaţiilor artistice de a- seriozitate, “ai încheiat tov Ionifă Al­      t tură din Aibă Iulia. Mai ales sltoare învăţate aici.                  n

                                                                                                                               matori. Componenţii brigăzii aii mun- măşan,' directorul căminului cultural           lf în partea în care s-a ocupat de                       1E. USCAR

                                                                                                                               fuiit-i mwbifo şi au ajuns pînă din Vinţu de los.                                                                                             t «—1<—I>—I«—I\—t,_t

300000QCOOOCX»OQOQîPCXîGOCXîCOC^<KXXîqC»QOCX?COCOQOOOOOO                                                                                                       b ’ix x x ^L^t55^0^KXK3©aQCCObOOOOîXîqOOOGOOOOCOOCCO 3ÜOOCQOQCCSXX>DG©CO:X>OOtX>Ca^^

Âdynăril© şl conferinţele de partid                                                                                            să interpreteze cifrele şi faptele ce sînt în dotarea întreprinderi­ păşirea preţului de cost, etc.                          să ia astfel de măsuri-politice şi
                                                                                                                               şi să tragă concluzii pentru acti­ lor, la depăşirea consumului în agricultură să se dea cea                                 organizatorice, îneît pînă la. stîr-
                                                                                                                                                                                                                                                            şitul.ui anului toate întreprinderi­
                                                                                                                               vitatea de viitor.                          specific de, materiale — lemn mai mare atenţie discutării pro­                   le să-şi îndeplinească angaja­
                                                                                                                                                                                                                                                            mentele' luate şi să realizeze pla­
penfru dări de seamă şi alegeri —                                                                                              Principalul e-ste ca darea dc de mina, exploziv etc. şi, în a- blemelor legate de lărgirea şl                                nul la toţi indicii. In fiecare a-
                                                                                                                                                                                                                                                            dunare de dare de seamă şi ale­
                                                                                                                               ?camă să examineze. în spirit celaşi timp sa stabilească mă- ‘ consolidarea . sectorului socialist                           geri trebuie să se examineze ce
                                                                                                                               critic şi autocritic, activitatea şuri pentru mobilizarea tuturor agricol, pregătirea din timp a                             s-a făcut pentru trans/ivryvjrea
                                                                                                                               pentru îndeplinirea hotârîrilor forţelor pentru • îndeplinirea şi campaniilor agricole în scopul
etapă importenfă în dezvoltarea                                                                                                partidului şi guvernului în do­ depăşirea angajamentelor luate. obţinerii de producţii sporite la                            în viaţă a sarcinilor concrete ce
                                                                                                                               meniul industriei, agriculturii şi Să studieze rezultatele pozitive hectar.
                                                                                                                               al creşterii bunăstării materiale obţinute de unele exploatări Tinînd cont câ adunările şi                                   au decurs pentru organizaţia de
democrafiel interne de partid                                                                                                  şi culturale a oamenilor .muncii, fruntaşe ca Petrila, unde orga­ conferinţele de dări de seamă şi                           bază din hotărîrile ultimei ple­
                                                                                                                               să generalizeze experienţa dobân­ nizaţiile de partid au asigurat alegeri coincid cu deschiderea a-                          nare a G.G. ai P.M.R. şi să sta­
                                           Adunările şi conferinţele de cărora trebuie concentrate <?r                         dită în munca pentru descoperi­ ca în fruntea brigăzilor să fie nului şcolar în învăţăm-întul de                             bilească noi măsuri în vederea
       } (Ormare din pag. l-a)           partid îşi vor atinge pe deplin torturile tuturor comuniştilor                        rea şi folosirea tuturor rezerve­ -puşi cei mai capabili mineri partid, organizaţiile de partid                              îndeplinirii integrale a tuturor
                                                                                                                               lor interne din întreprinderile membri şi candidaţi de partid, sînt datoare să analizeze în a-                               acestor sarcini şi a angajamen­
ne noi şi importante succese în          scopul dacă vor fi temeinic pre­ In asemenea situaţii orga­                           noastre în scopul creşterii con­ unde consfătuirile de producţie dunările şi conferinţele de ale­                            telor reînnoite.
vederea ridicării nivelului de trai
al poporului s în t: în industrie,       gătite, dacă organele de partid nizaţiile de partid vor ti                            tinue a producţiei, şi productivi­ au fost bine organizate, deve­ geri cum s-a pregătit deschide­                               Făcînd bilanţul activităţii or­
                                                                                                                                                                                                                                                            ganizaţiei de parti'd, adunările şi
descoperirea şi folosirea rezer­         vor asigura ca acestea să se des-. în măsură să discearnă                             tăţii muncii şi reducerii preţului nind o adevărată şcoală a mun­ rea anului şcolar, să insiste asu­                         conferinţele de dări de seamă şi
velor inlerne în scopul realizării                                                                                                                                                                                                                          alegeri, oferă fiecărui membru
planului la toate sortimentele,          îăşoare la un nivel înalt. în spi­ din multiplele probleme pe care                    de cost al produselor.                      cii. De asemenea, printr-o mai pra măsurilor ce trebuie luate                    şi candidat de partid, fără nici

ridicării productivităţii muncii,        ritul unei combativităţi sporite le ridică viaţa, cele mai caracte­                                                               bună. aprovizionare cu materiale!         pentru asigurarea unui conţinut        o excepţie, posibilitatea de. a-şi
scăderii preţului de cost, îmbu­                                                                                                                                           şi vagonete, prin introducerea            ridicat al .învăţămîntului de par­     spune părerea cu privire la acti­
nătăţirii calităţii produsejor, iar      faţă de diferitele neajunsuri e- ristice şi esenţiale din timpul                         Dările de seamă şi dezbaterile           metodelor înaintate s-a reuşit ca         tid, legat de cele mai esenţiale       vitatea organizaţiei, a membri­
în agricultură — întărirea şi                                                                                                  din adunări şi conferinţe vor               această mină că se menţină                probleme ale activităţii concrete,     lor şi conducătorilor ei. de a cri­
dezvoltarea mai departe a sec­           xistente în munca de partid. De activităţii lor. Unele organe de                      trebui să examineze cum au re'              fruntaşă.                                 în aşa fel ,ca toţi membrii şi can­    tica şi a face propuneri în sco­
torului socialist, sporirea produc­                                                                                            uşit organizaţiile de partid să                                                       didaţii de partid să studieze in       pul îmbunătăţirii muncii. Dato­
ţiei la hectar şi lărgirea supra­        aceea, un rol însemnat pentru partid uită că darea de seamă                           desfăşoare munca politică pentru               Membrii şi candidaţii de par­          permanent marx ism-1en inismuî         ria organelor şi organizaţiilor
feţelor cultivate, mărirea efecti­                                                                                             intensificarea întrecerii socialis­         tid din întreprinderile miniere,                                                 de partid este de a stimula do­
vului de animale şi a producti­          bunul mers al adunărilor şi con­ este a lor, că ea trebuie să în­                     te şi atragerea în mai mare mă­             a metalelor feroase şi neferoase          şi să-şi desăvîrşească educaţia        rinţa oamenilor de a lua cuvîn-
vităţii lor. Adunările şi confe­                                                                                               sură a muncitorilor, inginerilor                                                                                             tul în adunări şi conferinţe,, d,e
rinţele de dări de seamă şi ale­         ferinţelor de partid îl constituie făţişeze experienţa colectivă a                                                                                                                                                 a crea un astfel de climat îneît
geri trebuie să ducă la continua                                                                                                                                                                                                                            participanţii să nu se simtă cî-
întărire politică şi organizatori­       elaborarea din timp şi cu mult întregului organ de conducere în                                                                                                                                                    tuşi de puţin stingheriţi, de a-şi
că a partidului, la dezvoltarea                                                                                                                                                                                                                             spune deschis părerea. Din pă­
democraţiei interne de partid,           simţ de răspundere a dărilor de munca pentru îndeplinirea hotă-
întărirea disciplinei de partid,                                                                                                                                                                                                                            cate au existat, cazuri cînd unii
îmbunătăţirea organizării con­           seamă, obligaţie de prim ord>:i rîrilor partidului, felul cum or­                     şi tehnicienilor la conducerea din raioanele Brad, Alba, Iiia şi partinică în cercuri şi cursuri.                            activişti de partid aleşi în. pre­
trolului executării hotârîrilor şi                                                                                                                                                                                                                          zidiul adunării generale sau al
a selecţionării cadrelor, întărirea      a organelor şi organizaţiilor de ganizaţia de partid s-a achitat                                                              Hunedoara trebuie să analizeze                   Aceeaşi atenţie trebuie dată        confernţei nu s-au îngrijit să
rînd uri (or partidului cu cei mai                                                                                                                                    cu mult simţ de răspundere de­                 problemelor muncii politice şi         creeze condiţii prielnice pentru
înaintaţi şi conştienţi oameni ai        partid.                                     de sarcinile ce !-au fost încre­          producţiei, la valorificarea re        ficienţele care au dus la nerea-               culturale de masă cît şi învăţă-       acest lucru, au întrerupt pe vor­
muncii, în primul rînd cu mun­                                                                                                 zervelor interne ale întreprinde­       lizarea sarcinilor de plan, la de-;           mînţului de stat.                      bitori pe motiv că nu „sînt la
citori fruntaşi în producţie care        Din experienţa anilor trecuti dinţate.                                                rilor, la generalizarea metodelor      -.păşirea considerabilă a preţului                                                    problemă“ au dat „explicaţii“ pe
lucrează direct la maşină de o                                                                                                 înaintate în producţie.                                                                 Trăgînd, învăţăminte din adu­        loc atunci cînd au fost criticaţi,
vreme mai- îndelungată, cu ţăra­         rezultă că dările de seamă nor In unele locuri întocmirea for­                                                                                                                                                     sau au cerut- vorbitorilor să se
ni muncitori înaintaţi din G.A.C,                                                                                                   Experienţa •'• întreprinderilor                                                                                         refere în primul rînd l-a lipsurile
şi întovărăşirile agricole, la în­       avea un conţinut bogat şi să mală a dărilor de seamă a mers                                                                                                                                                        lor proprii.
tărirea continuă a legăturilor
partidului cu masele, la ridica­         răspundă necesităţilor, dacă ia pînă acolo îneît acest document                       care şi-au îndeplinit planul de dc cost şi să stabilească în a- nările şi conferinţele de dări de                               Prezidiul se alege pentru a se
rea nivelului muncii politice de                                                                                               producţie înainte de termen, an­ celăşi timp măsurile cele mai e- seamă şi alegeri de anul trecut,                           asigura buna desfăşurare a lu­
masă şi a activităţii ideologice         elaborarea lor este atras un nu­ a fost redactat dc 1-2 tovarăşi                                                                                                                                                   crărilor adunării sau conferinţei
şi culturale.
                                         măr târg de membri de partid şi nici nu a mai fost supus dis­                         gajamentele luate de p realiza ficace care să ducă J a îmbună­ în pnul acesta va trebui să se
                                                                                                                               economii peste plan — merită tăţirea activităţii economice a' anafizeze ma.i profund modul
                                         cu experienţă în diferite domenii cuţiei şi aprobării biroului sau

                                         de activitate, dacă birourile şi comitetului organizaţiei de par­                     să fie înfăţişată conferinţelor de. întreprinderii pe care o gospo­ cum organizaţiile de partid, con­

                                         comitetele le întocmesc după ee tid respective. Asei.icnea dări de                    partid, mai ales dacă se are în dăresc.                                               duc organizaţiile de masă şi în­

                                         în prealabil au studiat pe teren seamă de cele mai multe ori                          vedere faptul că mai sînt între­ O mare .răspundere revine- deosebi organizaţiile U.T.M. şi

                                         problemele ridicate, s-au sfătuit sînt lipsite de o analiză profun­                   prinderi rămase în urmă care membrilor şi candidaţilor de. sindicale, activitatea de educare

                                         cu membrii de partid şi activul dă a problemelor pe care le ri­                       trebuie ajutate să învingă greu­ .partid din întreprinderile de comunistă a tineretului şi de
                                                                                                                               tăţile şi să se. ridice la’ nivelul construcţii industriale şi -social-: creştere a raidurilor organiza­
                                         fără de partid, cu masa largă dică viaţa şi nu creează condiţii

                                         a oamenilor muncii.                         pentru desfăşurarea unor dez­                                                            culturale — I. C. S. H. şi; ţiei de tineret, cum se ocupă

                                         Acele organe şi organizaţii de bateri fructuoase.                                     celor fruntaşe.
                                                                                                                               Organizaţiile de partid din T.R.C.L.H. —- îp ce priveşte fer- organele sindicale de problemele
                                         partid care au o legătură strînsă Dările de seamă trebuie să fie                      domeniul industriei carbonifere minarea Şi darea în folosinţă Ip producţiei-, de ridicarea nivelului

                                         cu membrii de partid şi cu masa pătrunse de spiritul documente1                       din Valea Jiului trebuie şă Exa­ timp a obiectivelor din plan. Ei de trai material şi cultural al
                                                                                                                               mineze cauzele care au-dus la- trebuie să descopere şi să înlă­ celor ce muncesc.
                                         oamenilor muncii, vor şti oricirid lor plenarei diit iulie a.c. a C.C.

                                         care sînt problemele esenţiale ce al P.M.R., şă constituie o bază                     menţinerea unui preţ1de cost ri­ ture cauzele care au dus la ri­ Pregătind adunările de dări de

                                         trebuie să tacă obiectivul dării serioasă de discuţii, să analize­                    dicat pc tona de .cărbune, la nc- sipa de materiale, la- proasta o-Vr seamă şi alegeri, organele şi or­

                                         de seamă, care sînt sarcinile ze profund coie mai importante                          folosirea integrală a utilajelor ganizare a unor şantiere, la de­ ganizaţiile de partid au datoria

                                         principale pentru îndeplinirea domenii ale muncii organizaţiei,
   97   98   99   100   101   102   103   104