Page 102 - 1959-09
P. 102
Pag. 2 vru mm ’sm m m M U Lu i Nr. 1483
ESBWB«RK9gJBg»gmgigga^3^^
IL /% IR! A EH! A Organizarea şi îndrumarea
activităţii
nD&nii ma.fi m m im fjtit
enltural-artisttee —
h t o ía la
sarcini de mare importanţă
Răhăienii, oameni harnici al ri •p p p p p p p t—*/—»
nei comune bogate din raionul
Sebeş, gospodari renumiţi in agri tar obţinute de gospodăriile agricole îndrumări preţioase privind dezvol j- Pentru o cît mai bună orga- brigada ştiinţifică lucrurile au -j
cultură şi viticultură, au sărbătorit colective din Cîlnic şi Aliercurea — co tarea şi consolidarea tinere! gospo [ nizare a muncii culturale şi pen-
duminică un dublu evenim ent: con mune vecine cu Răhăul — precum dării colective. [ tru a tace un schimb de expert- fost tratate în fugă. Pe aceeaşi f
stituirea gospodăriei agricole co şi de către celelalte gospodării a- ţ enţă între activiştii culturali din
lective „George Coşbuc" şi inaugu grlcole din raion, au constituit pen ...şî inaugurarea Lregiunea noastră, secţia de în- linie se înscrie şi referatul pre-]
rarea căminului cultural „Horia" — tru răhăieni bune îndemnuri de căminului cultura? [• văfămînt şi cultură a Statului
un impunător edificiu cultural ri a păşi cu botărîre pe noul j popular regional organizează zentat de tov. Eugen Paul, des-]
dicat în centrul comunei. Prin am drum. „H o ria“ î periodic consfătuiri pc plan re-
ploarea manifestărilor culi-ural-ar- pre activităţile model ale Casei]
tisiice, ca şi prin înalta ei ţinută Avînd tn (aţă exemplu! gospo Sala căminului cultura! pe care
sărbătorească, ziua de 27 septem dăriilor agricole colective. în care localnicii au apreciat-o că .are un de cultură din Brad. -j
brie 1959 constituie, pentru răhăieni, belşugul şi fericirea şi-au făcui loc »iert de jugăr", s-a dovedit totuşi
un adevărat eveniment isto cu fiecare an al existenţei lor, un mă neîncăpătoare. Răhăienii — care In discuţiile purtate asupra 1
ric menit să te schimbe felul de nunchi de întovărăşiţi (Floca Pe ejj pus cu toţi' mîna ta construi referatelor, activiştii pe tărîmu! ]
muncă şi de viaţă, să le îmbunăm tru, Nistor Toma, Irimie Gheor rea knpunătorulul lăcaş de cultu
lăţească traiul. ghe şi alţii) în frunte cu comuniş ră — au venit cu mic cu mare să Nu-i chiar uşor şă defitinzi tai m . literelor şi, a cifrelor, mai ales că-i [ gional. Consfătuirile se fac trl- cultural s-au ocupat îndeaproape ]
tii Neaga Vasţle şi Neaga Iile au se bucure de măreţia muncii lor. pentru prima dată tn viaţă cînd ai de- a face cu tocul. Micuţa Dorina Domşa de aspecte ale muncii lor şi a u }
Dis-de-ăimineqţă comuna a Im- reuşit în scurt timp să atragă Şl, într-adevăr, răhăienii pot fi mîn- insă, de la şcoala elementară.¦ din Teiuş, se vede că a izbutii mai repede •; L mestrial, în diferite centre de
brăcal haină de sărbătoare; uliţele pe noui drum — drumul gospodă Arl de rodul muncii lor. Noul că împărtăşit din experienţa ce au J
au fost împodobite cu steguleţe- riei colective — un număr de 1(5 min cultural, ou sala lui spaţioasă, să le pătrundă sensul. Colegii ei Nicolae A. Avram şi' Margareta Calaş Lraion. Cu aceste ocazii se dau dobîndit-o. Merită a ti subliniat ]
multicolore şl drapele., Pe faţadele familii ?.u peste 300 ha. teren a- s i scena încăpătoare, cu biblioteci? t rapoarte de activitate, pe mar-
caselor, proaspăt văruite, mîini gricol. Cei care au luai şl alto atîtea încăperi care îşi an privesc Impresionaţi figuriie pe care Dorina Domşa le execută frumos şi cuvîntuI tov. Pavel Zemora din ţ
grijulii au întins covoare înflorate cuvîntu! (Cucuian Octavia, Moga îngrijii. ^ ginea cărora se discută. O parte
şi cusături cu frumoase motive na Petru şl alţii) şi-au exprimat con rostul lor, pare mal degrabă un [ însemnată a consfătuirilor este Sebeşel care a arătat că activi-T
ţionale. In faţa căminului cultural., vingerea că în scurt timp gospodă FOTO -T E X T : I. Terek
cetăţenii; In frunte cu cei mai ti ria agricolă colectivă .George Coş teatrv, orăşenesc i tar cînd aparatul L rezervată aplicaţiilor practice, tatea la căminul culiural trebuie ^
neri colectivişti din raion, îmbră buc“ va uni toată comuna tntr-o de proiecţie nou nouţ, cu care a
caţi sărbătoreşte, primeau numeroşii mare şi puternică familie. fost dotat, va intra în funcţiune, a- qunde formaţii artistice prezintă să fie o continuare a şcolii. Acti- i
oaspeţi veniţi din comunele şi şale tunci fără îndoială că acelaşi că
le mărginaşe pentru a fi de faţă la O impresie deosebită iu produs min rivalizează cu un cinemato t programe model şi apoi pârtiei- viştii culturali trebuie să înţeiea-
cel mai. de seamă eveniment 'iii colectiviştii invitaţi care, luînd cu- graf anume construit.
viaţa aşezării lor. vîntul, au demonstrat cu fapte concre Artiştii amatori din Vinţu L panţii îşi expun părerile. gă că activitatea culturală este ]
Mîndrla cetăţenilor din Răhău de jos
Constituirea Or. A. C te vuperioritatea gospodăriei agri este însă şi mai îndreptăţită dacă L Ultima consfătuire regională o parte integrantă a procesului \
„George Coşbuc'*.., cole colective faţă de gospodăria indi ne gîndim la faptul că fiecare din Ca activiştilor cul- de ridicare a ni- 1
viduală. Mai mult. Invitaţii n-au ve ei şi-a adus contribuţia. Prin mun [ turali de Ia c a -.
ha adunarea 4a constituire o nit cu mîinfle goale. El au donat ca lor neobosită membrii comite ...... veiului intelectual ^
celei de-a 23-a gospodărie agricolă colectiviştilor din comuna Răhău tului de construcţie: Achim Bota,
colectivă din raionul Sebeş au par viţeluşe, scrofiţe, mioare şi păsări Gheorghe Bîscă, loan Secaş şi al (sele raionale de Consfătuirea activiştilor al ţărănimii mun- 1
ticipat tov. Aurel Bulgărea, secretar de prăsilă, precum şi însemnate ţii, au mobilizat masele de cetă
al Comitetului regional de partid ţeni la transportul materialelor, să r cultură, căminele cultu__ra„li din r_e__gi,u__n_e ci.ttooare. dinIîmmpneători-O•Í)’
Hunedoara, Gheorghe Homoşlea- canfitafi de cereale. Desigur, noii parea fundaţiilor etc., iniţiind, o lar tăşind
ou, prim-secretar al Comitetului ra colectivişti nu vor uita niciodată gă acţiune patriotică. Cele peşte [ culturale şi sec-
ional P.M.R. Sebeş, loan Dan, pre gestul acesta frumos al „fraţilor" 12.000 ore de muncă voluntară pres
şedintele Comitetului executiv al 'or mai mari. tate, prin care *-au economisit cir In luna decembrie a anului acesta ta faza regională. rA fost 'un mare [ ţiile de învăţă- dele tolosite în
Sfatului popular raional, colectivişti ca 200.000 lei, vorbesc de 1p »in?
din Sebeş, Daia, Cflnîc, Apolodu de In cuvînţu! său iov. Gheorghe despre acest lucru. Merită d? ase echipele de teatru ale căminelor 'cul succes care a bucurat pe toţi sătenii Lmînt şi cultură raionale, unde satul Sebeşel pentru atragerea ¦)
Sus, Miercurea etc. Homoşteanu, prim-secretar al co menea reliefată dragostea cu care
mitetului raional de partid, a ară au muncit zidarii Gheorghe Nistor. turale, caselor rai'Qnale de ciţliură. noştri. După concurs a urmat festiva [ s-a analizat activitatea din trl- unui număr mare de participanţi I
Din darea de seamă prezentată tat că noua gospodărie colectivă Petru Stanchi şi Slmlon Fulea, pre
de tov. Floca Petru, preşedintele are toate condiţiile pentru a deveni cum şi Petru Bota. thnplar, Viore' etc., vor participa la concursul bienal lul 'regional. Ăici am ’înregistrat un
comitetului de Iniţiativă, ? reieşit în curînd o unitate socialistă pu Guju şi loan Bota. lemnari, şi al
că noua mlădiţă socialistă este ro ternică şi că acest lucru va deveni ţii. De asemenea, harnicul fierar J . L. Caragiale“ al formaţiilor de aii succes: brigada noastră a ocupai ţ mestrul al IlI-Iea a.c., a fost or- în activitatea culturală din sat,-]
dul unei munci politic? perseverent? în sourt ljmp un fapt real. Petru Oancea, care a efectuat toa
desfăşurată de comunişti, sub în te lucrările de fierărie în mod vo teatru. Pentru a se prezenta cît mai prinuil:toc în întrecere. Strădaniile au j- ganizată la centrul de raion tovarăşul Zemora spunea că el 1
drumarea şi sprijinul permanent al A luat apoi cuvîntu! tovarăşul luntar, şi-a cîştigat încrederea şl
comitetului raional 3e partid. In co Aurel Bulgărea, secretar al stima întregii comune. Desigurv bine la această im,portantă întrecere fost încununate de succes. ¦Acum bri l Sebeş, Această consfătuire, care a început această muncă ou e- -j
mună existau doua întovărăşiri Comitetului regional de partid, lista celor oare au muncit cu rîv-
agricole, care întruneau peste 500 care în numele biroului Comitetu nă pentru ridicarea acestui cămin de amatori, echipele de teatru de la gada artistică[ de agitaţie se pregă j- s-a ţinut între 19-20 septembrie levi de ta şcoala elementară. j
de familii cu o suprafaţă de 686,85 lui regional al P.M.R. a felicitat — mîndria comunei — nu se în
ha. teren agricol. Răhăienii şi-au călduros pe cetăţenii comunei Ră cheie aici, îmbucurător este însă sate, ca şi de la oraşe, au în teşte pentru, a prezenta un"speclaZvl (_1959, a avut două etape. In prl- In a doua zi a consfătuirii, ^
dat seama însă de marile avantaje hău pentru realizările obţinute. Sub rezflltatul final. Căci duminică im
pe care le oferă gospodăria colec liniind că în ultima vreme tot mai punătorul lăcaş de cultură şi-a do ceput încă de pe acum pregătirile. consacrat campaniei agricole de toam t ma etapă au fost ascultate ra- participanţii au avut ocazia să ]
tivă. mulţi ţărani muncitori din regiu vedit pe deplin utilitatea. Rînd pe
nea Hunedoara păşesc cu încredere rînd scena ne-a înfăţişat corişti, Despre felul cum se pregătesc artiştii nă. L poartele prezentate de casele de asiste Ia o aplicaţie practică a 1
Producţiile mari de grîu la hec pe caiea agriculturii socialiste, tov. dansatori, solişti, recitatori — toţi
Bulgărea a accentuat că în comu artişti amatori din Sebeş, Dala şi amatori din comuna Vinţu de Jos, Am vorbit despre, brigadă mai înTU
na Răhău este necesară o strînsă Răhău — care au îneîntat ochiu'
colaborare între colectivişti şi în şi auzul. ne-a vorbit tovarăşul loniţă Almăşan, pentru a arăta că atunci cînd se mun cultură din Sebeş, Alba Iutia şi brigăzii ştiinţifice de Ia Casa de ]
tovărăşiţi şi a dat colectiviştilor
Fie ca şi de aici înainte, pe spa directorul căminului cultural. ceşte cu seriozitate se pot face multe [ Brad şi s-a participat la o seară cultură din Sebeş, care s-a de- ]
ţioasa scenă să se perinde cît mal
des astfel de formaţii artistice, cv —r Mai sînt două luni. pînă va în lucruri frumoase,. Ţinerii, din comuna t culturală organizată de către plasat în satul Cut. Buna pregă-1
programe cît mai bune, pe măsura cepe concursul formaţiilor de teatru, noastră privesc concursul formaţiilor Casa de cultură din Sebeş. A tire a brigăzii şi competenţa cu -j
noului edificiu cultural. la care vom participa şi noi. înainte de teatru cu multă încredere. Pentru Ldoua etapă a fost consacrată care s-au dat răspunsuri între-1
de e vorbi în a se prezenţa, cît participării Ia o aplicaţie practi- băriior puse de ţăranii muncitori]
să despre pregătirile mai bine aii şi în r că la căminul cultural din satul au fost lucruri din care activiştii 1
noastre, aş vrea De vorbă cu directory! ceput pregătirile. CCut. culturali au avut de învăţat pen- ]
Numai din satul
so arăt că in comu căminului cuífurai Vinţu de Jos vor [• Printre referatele prezentate, tru munca lor de viitor. ^
na Vinţu de tos
t cel mai complect a fost acela ex- In după-amiaza zilei de 20 j
există mulţi tineri participa la concurs
L pus de tovarăşul Şerbănescu septembrie, s-a prezentat un pro-1
dornici de a face parte dintr-o forma-, două echipe 'de teatru. Prima va pune
LMircea, directorul Casei de otri- gram artistic de către formaţiile ]
ţie artistică de amatori. Prin iprna a- In scenă piesa intr-un act ,,Bărbatul făru
tură din Sebeş. Analizînd acti- fruntaşe din raionul Sebeş. Co-1
rutlui trecut lucram timid şi nici nu opinci“ de Mi Leonard. Aş vrea să a-
ne gindeam că vom putea -participa răt că In această echipă de teatru, care L vitatea casei de cultură desfăşu- ruriile din Poiana şi Săsciori, ]
la vreun concurs. Deşi aveam forţe cuprinde tineri ca Virgil Zdrenghea,
Lrată la centru de raion şi mun- dansatorii din Sîngătln, fluieraşii)
suficiente, . nu ştiu de <s» nu aveam loan Romcda, Maria Mitea, Doina Paş- ^ ca de îndrumare metodică la u- de fa Jina, brigăzile artistice de ]
încredere tn posibilităţile noastre. Cu tiu, Emil Silvestru, Viorica Dăian şi ;[ nităţile culturale din sate, rele- agitaţie din Draşov şl Daia şl -]
toate acestea am pus pe picioare . o alţii, . a prezentat. cu cîfva timp în | ren tu l a reuşit să dea o Imagine fanfara Casei de cultură din I
brigadă artistică de agitaţie. 'A h ia d - urmă comedia „Seceriş cu măritiş“ ' Lgenerală şi convingătoare a Sebeş au fost viu aplaudate de ]
tunci, după ce amprezentat iile OP. care s-a bucurai de mult succes. Pie
speciapol« cu brigada, ne-am da( sea sa pe care o pregătim pentru concurs, Lmuncii cuitural-artistice din ra- un public c6 a atins cifra de 1
ma câ treaba merge biné, că oame „Bărbditul fără opinci", a fost citită L ion. Nu aceiaşi lucru se poate 1.000 spectatori. ]
nii răsplătesc cu aplauze munca artiş mai uitU în faţa tinerilor pentru a-şi t spune despre referatul prezentat In general, consfătuirea de la 1
tilor amatori. Este drept că din pri da fiecare părerea despre această L de tov. Nicolae Haţegan, privind Sebeş a fost bine pregătită. Sec- ]
mit si primim un mare ajutor din par piesă. Cu toţii au fost de acord s-o (.pregătirile ce s-au făcut la Casa ţia de învăţămînt şi cuitură a f
tea cadrelor didactice care pun- muţi. punefn în scenă. A doua va fi-p iesa L de cultură din Alba Iulia pentru Sfatului popular al raionului ]
suflet tn pregătirea diferitelor progra „îndoiala“-.¦ Lfestivalul de teatru „I. L. Cară- Sebeş, a dat o mare atenţie a- ]
me artistice încurajaţi de succesul Noi vrem ca la concursul formaţii
din comună am holărîi să participăm lor de teatru să ne prezentăm cît mai !!¦giale" şi activitatea brigăzii şti- cestei acţiuni, iar participanţii]
cu órigada noastră la cel de-al V-lea bine. De 'aceea nevom pregbfi cu multă {¦inţifice de pe lîngă Casa de~cul- au plecat cu multe lucruri folo-]
concurs a¦' formaţiilor artistice de a- seriozitate, “ai încheiat tov Ionifă Al t tură din Aibă Iulia. Mai ales sltoare învăţate aici. n
matori. Componenţii brigăzii aii mun- măşan,' directorul căminului cultural lf în partea în care s-a ocupat de 1E. USCAR
fuiit-i mwbifo şi au ajuns pînă din Vinţu de los. t «—1<—I>—I«—I\—t,_t
300000QCOOOCX»OQOQîPCXîGOCXîCOC^<KXXîqC»QOCX?COCOQOOOOOO b ’ix x x ^L^t55^0^KXK3©aQCCObOOOOîXîqOOOGOOOOCOOCCO 3ÜOOCQOQCCSXX>DG©CO:X>OOtX>Ca^^
Âdynăril© şl conferinţele de partid să interpreteze cifrele şi faptele ce sînt în dotarea întreprinderi păşirea preţului de cost, etc. să ia astfel de măsuri-politice şi
şi să tragă concluzii pentru acti lor, la depăşirea consumului în agricultură să se dea cea organizatorice, îneît pînă la. stîr-
şitul.ui anului toate întreprinderi
vitatea de viitor. specific de, materiale — lemn mai mare atenţie discutării pro le să-şi îndeplinească angaja
mentele' luate şi să realizeze pla
penfru dări de seamă şi alegeri — Principalul e-ste ca darea dc de mina, exploziv etc. şi, în a- blemelor legate de lărgirea şl nul la toţi indicii. In fiecare a-
dunare de dare de seamă şi ale
?camă să examineze. în spirit celaşi timp sa stabilească mă- ‘ consolidarea . sectorului socialist geri trebuie să se examineze ce
critic şi autocritic, activitatea şuri pentru mobilizarea tuturor agricol, pregătirea din timp a s-a făcut pentru trans/ivryvjrea
pentru îndeplinirea hotârîrilor forţelor pentru • îndeplinirea şi campaniilor agricole în scopul
etapă importenfă în dezvoltarea partidului şi guvernului în do depăşirea angajamentelor luate. obţinerii de producţii sporite la în viaţă a sarcinilor concrete ce
meniul industriei, agriculturii şi Să studieze rezultatele pozitive hectar.
al creşterii bunăstării materiale obţinute de unele exploatări Tinînd cont câ adunările şi au decurs pentru organizaţia de
democrafiel interne de partid şi culturale a oamenilor .muncii, fruntaşe ca Petrila, unde orga conferinţele de dări de seamă şi bază din hotărîrile ultimei ple
să generalizeze experienţa dobân nizaţiile de partid au asigurat alegeri coincid cu deschiderea a- nare a G.G. ai P.M.R. şi să sta
Adunările şi conferinţele de cărora trebuie concentrate <?r dită în munca pentru descoperi ca în fruntea brigăzilor să fie nului şcolar în învăţăm-întul de bilească noi măsuri în vederea
} (Ormare din pag. l-a) partid îşi vor atinge pe deplin torturile tuturor comuniştilor rea şi folosirea tuturor rezerve -puşi cei mai capabili mineri partid, organizaţiile de partid îndeplinirii integrale a tuturor
lor interne din întreprinderile membri şi candidaţi de partid, sînt datoare să analizeze în a- acestor sarcini şi a angajamen
ne noi şi importante succese în scopul dacă vor fi temeinic pre In asemenea situaţii orga noastre în scopul creşterii con unde consfătuirile de producţie dunările şi conferinţele de ale telor reînnoite.
vederea ridicării nivelului de trai
al poporului s în t: în industrie, gătite, dacă organele de partid nizaţiile de partid vor ti tinue a producţiei, şi productivi au fost bine organizate, deve geri cum s-a pregătit deschide Făcînd bilanţul activităţii or
ganizaţiei de parti'd, adunările şi
descoperirea şi folosirea rezer vor asigura ca acestea să se des-. în măsură să discearnă tăţii muncii şi reducerii preţului nind o adevărată şcoală a mun rea anului şcolar, să insiste asu conferinţele de dări de seamă şi
velor inlerne în scopul realizării alegeri, oferă fiecărui membru
planului la toate sortimentele, îăşoare la un nivel înalt. în spi din multiplele probleme pe care de cost al produselor. cii. De asemenea, printr-o mai pra măsurilor ce trebuie luate şi candidat de partid, fără nici
ridicării productivităţii muncii, ritul unei combativităţi sporite le ridică viaţa, cele mai caracte bună. aprovizionare cu materiale! pentru asigurarea unui conţinut o excepţie, posibilitatea de. a-şi
scăderii preţului de cost, îmbu şi vagonete, prin introducerea ridicat al .învăţămîntului de par spune părerea cu privire la acti
nătăţirii calităţii produsejor, iar faţă de diferitele neajunsuri e- ristice şi esenţiale din timpul Dările de seamă şi dezbaterile metodelor înaintate s-a reuşit ca tid, legat de cele mai esenţiale vitatea organizaţiei, a membri
în agricultură — întărirea şi din adunări şi conferinţe vor această mină că se menţină probleme ale activităţii concrete, lor şi conducătorilor ei. de a cri
dezvoltarea mai departe a sec xistente în munca de partid. De activităţii lor. Unele organe de trebui să examineze cum au re' fruntaşă. în aşa fel ,ca toţi membrii şi can tica şi a face propuneri în sco
torului socialist, sporirea produc uşit organizaţiile de partid să didaţii de partid să studieze in pul îmbunătăţirii muncii. Dato
ţiei la hectar şi lărgirea supra aceea, un rol însemnat pentru partid uită că darea de seamă desfăşoare munca politică pentru Membrii şi candidaţii de par permanent marx ism-1en inismuî ria organelor şi organizaţiilor
feţelor cultivate, mărirea efecti intensificarea întrecerii socialis tid din întreprinderile miniere, de partid este de a stimula do
vului de animale şi a producti bunul mers al adunărilor şi con este a lor, că ea trebuie să în te şi atragerea în mai mare mă a metalelor feroase şi neferoase şi să-şi desăvîrşească educaţia rinţa oamenilor de a lua cuvîn-
vităţii lor. Adunările şi confe sură a muncitorilor, inginerilor tul în adunări şi conferinţe,, d,e
rinţele de dări de seamă şi ale ferinţelor de partid îl constituie făţişeze experienţa colectivă a a crea un astfel de climat îneît
geri trebuie să ducă la continua participanţii să nu se simtă cî-
întărire politică şi organizatori elaborarea din timp şi cu mult întregului organ de conducere în tuşi de puţin stingheriţi, de a-şi
că a partidului, la dezvoltarea spune deschis părerea. Din pă
democraţiei interne de partid, simţ de răspundere a dărilor de munca pentru îndeplinirea hotă-
întărirea disciplinei de partid, cate au existat, cazuri cînd unii
îmbunătăţirea organizării con seamă, obligaţie de prim ord>:i rîrilor partidului, felul cum or şi tehnicienilor la conducerea din raioanele Brad, Alba, Iiia şi partinică în cercuri şi cursuri. activişti de partid aleşi în. pre
trolului executării hotârîrilor şi zidiul adunării generale sau al
a selecţionării cadrelor, întărirea a organelor şi organizaţiilor de ganizaţia de partid s-a achitat Hunedoara trebuie să analizeze Aceeaşi atenţie trebuie dată confernţei nu s-au îngrijit să
rînd uri (or partidului cu cei mai cu mult simţ de răspundere de problemelor muncii politice şi creeze condiţii prielnice pentru
înaintaţi şi conştienţi oameni ai partid. de sarcinile ce !-au fost încre producţiei, la valorificarea re ficienţele care au dus la nerea- culturale de masă cît şi învăţă- acest lucru, au întrerupt pe vor
muncii, în primul rînd cu mun zervelor interne ale întreprinde lizarea sarcinilor de plan, la de-; mînţului de stat. bitori pe motiv că nu „sînt la
citori fruntaşi în producţie care Din experienţa anilor trecuti dinţate. rilor, la generalizarea metodelor -.păşirea considerabilă a preţului problemă“ au dat „explicaţii“ pe
lucrează direct la maşină de o înaintate în producţie. Trăgînd, învăţăminte din adu loc atunci cînd au fost criticaţi,
vreme mai- îndelungată, cu ţăra rezultă că dările de seamă nor In unele locuri întocmirea for sau au cerut- vorbitorilor să se
ni muncitori înaintaţi din G.A.C, Experienţa •'• întreprinderilor refere în primul rînd l-a lipsurile
şi întovărăşirile agricole, la în avea un conţinut bogat şi să mală a dărilor de seamă a mers lor proprii.
tărirea continuă a legăturilor
partidului cu masele, la ridica răspundă necesităţilor, dacă ia pînă acolo îneît acest document care şi-au îndeplinit planul de dc cost şi să stabilească în a- nările şi conferinţele de dări de Prezidiul se alege pentru a se
rea nivelului muncii politice de producţie înainte de termen, an celăşi timp măsurile cele mai e- seamă şi alegeri de anul trecut, asigura buna desfăşurare a lu
masă şi a activităţii ideologice elaborarea lor este atras un nu a fost redactat dc 1-2 tovarăşi crărilor adunării sau conferinţei
şi culturale.
măr târg de membri de partid şi nici nu a mai fost supus dis gajamentele luate de p realiza ficace care să ducă J a îmbună în pnul acesta va trebui să se
economii peste plan — merită tăţirea activităţii economice a' anafizeze ma.i profund modul
cu experienţă în diferite domenii cuţiei şi aprobării biroului sau
de activitate, dacă birourile şi comitetului organizaţiei de par să fie înfăţişată conferinţelor de. întreprinderii pe care o gospo cum organizaţiile de partid, con
comitetele le întocmesc după ee tid respective. Asei.icnea dări de partid, mai ales dacă se are în dăresc. duc organizaţiile de masă şi în
în prealabil au studiat pe teren seamă de cele mai multe ori vedere faptul că mai sînt între O mare .răspundere revine- deosebi organizaţiile U.T.M. şi
problemele ridicate, s-au sfătuit sînt lipsite de o analiză profun prinderi rămase în urmă care membrilor şi candidaţilor de. sindicale, activitatea de educare
cu membrii de partid şi activul dă a problemelor pe care le ri trebuie ajutate să învingă greu .partid din întreprinderile de comunistă a tineretului şi de
tăţile şi să se. ridice la’ nivelul construcţii industriale şi -social-: creştere a raidurilor organiza
fără de partid, cu masa largă dică viaţa şi nu creează condiţii
a oamenilor muncii. pentru desfăşurarea unor dez culturale — I. C. S. H. şi; ţiei de tineret, cum se ocupă
Acele organe şi organizaţii de bateri fructuoase. celor fruntaşe.
Organizaţiile de partid din T.R.C.L.H. —- îp ce priveşte fer- organele sindicale de problemele
partid care au o legătură strînsă Dările de seamă trebuie să fie domeniul industriei carbonifere minarea Şi darea în folosinţă Ip producţiei-, de ridicarea nivelului
cu membrii de partid şi cu masa pătrunse de spiritul documente1 din Valea Jiului trebuie şă Exa timp a obiectivelor din plan. Ei de trai material şi cultural al
mineze cauzele care au-dus la- trebuie să descopere şi să înlă celor ce muncesc.
oamenilor muncii, vor şti oricirid lor plenarei diit iulie a.c. a C.C.
care sînt problemele esenţiale ce al P.M.R., şă constituie o bază menţinerea unui preţ1de cost ri ture cauzele care au dus la ri Pregătind adunările de dări de
trebuie să tacă obiectivul dării serioasă de discuţii, să analize dicat pc tona de .cărbune, la nc- sipa de materiale, la- proasta o-Vr seamă şi alegeri, organele şi or
de seamă, care sînt sarcinile ze profund coie mai importante folosirea integrală a utilajelor ganizare a unor şantiere, la de ganizaţiile de partid au datoria
principale pentru îndeplinirea domenii ale muncii organizaţiei,