Page 11 - 1959-09
P. 11
Nr. 1460 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
BMTOiiMWM
VIAŢA DE PARTID Echipe de dansuri fruntaşe lineril de la Vulcan, melaiurgiştii de la U.R.U.
xAAAA/WWWWVS# A 'W W W W W W V A si colectivul sectorului II Petrila —
9
i de partid iste în Valea Jiu
Organizaţia de partid de la tori în rîndul candidaţilor de Echipa de dansuri a clubului minier din Lupeni a obţinut la cel de-al in întrecerea socialistă desfă laşă pe Valea Jiului“, pe care Jiului există suficiente rezerve
întreprinderea de electricitate partid. In acest scop s-au tra IlI-lsa Festival' regional al tineretului premiul I. şurată pentru îndeplinirea sarci l-au primit de la minerii din
Deva şi-a îndreptat atenţia, mai sat sarcini tuturor membrilor nilor trasate de Conferinţele re Lonea. interne, care, descoperite şi folo
ales în ultimul timp, înspre pri de partid ca la locul de mun Tot printre echipele fruntaşe se numără şi echipa de dansuri a clubu gională şi raională de partid,
mirea în partid a celor mai buni că să se ocupe de unul sau doi lui „1! iunie“' din Caían. Această echipă a obţinut premiul 111 la cel minerii Văii Jiului au obţinut in aceeaşi perioadă, pentru re site raţional, vor contribui la în
muncitori, tovarăşi care depun muncitori pe care să-i pregă de-al Ift-lea Festival regional ai tineretului. pînă acum, în acest an, succese zultatele bune obţinute în înde
eforturi susţinute pentru înfăp tească din toate punctele de' de seamă. Este- cunoscut că din plinirea sarcinilor de pian şi a deplinirea sarcinilor puse de par
tuirea sarcinilor trasate-de partid vedere pentru a deveni candi In curînd se va deschide noul an şcolar abatajele minelor Văii Jiului au angajamentelor, melaiurgiştii de
şi guvern. daţi de partid. Aşa, de pildă, fost extrase peste plan mai bine la U.R.U.M. Petroşani au primit tid şi guvern ,în faţa muncitori
comunistul Gheorghe Giglănea- La şcoala medie „Decebal“ văzuţi să locuiască în interna de 43.000 tone de cărbune' coc-- de . la muncitorii preparaţiel Pe-
Anul trecut, organizaţia de nu a primit sarcina să se ocu din Deva pregătirile in vederea tul şcolii medii „Decebal“ circa sificabrl şi energetic. La trei trila, pe care i-au întrecut, „Dra lor mineri din Valea Jiului.
bază de aici a desfăşurat în pe de electricienii Lazăr Breto- deschiderii noului an şcolar sînt 140 de elevi. Aici lucrările sînt mine. Uricani, Petrila şi Ani- pelul de uzină fruntaşă pe ba
rîndul celor peste 150 de sala teanu şi Petru Cătănoiu, loan In toi. avansate. Peste cîteva zile se noasa, productivitatea medie în zin“. Este necesar să arătăm Sarcini sporita
riaţi din întreprindere o mun-- Budai de Wfliam Kfotzl, Lazăr va termina cu vopsitul uşilor şi primul semestru al anului a de că în această perioadă- la
că politică sub nivelul posibili Partenie de Iosif Domocoş, Igna Un adevărat şantier ferestrelor şi cu reparatul so păşit o tonă pe post. Rezultate U.R.U.M.P. planul producţiei dar şi posibilităţi mai mari
tăţilor. Acest lucru a făcut ca Adam de loan Precup şi loan belor. Internatul a fost aprovi de seamă au fost obţinute şi pe
primirea în rîndul candidaţilor Bîrsan ş.a.m.d. Şcoala medie „Decebal“ s-a zionat cu combustibilul necesar. linia scăderii continue a preţu globale a fost depăşit cu 1,5 la Pentru acest an, s-a scos în
de partid a celor mai buni mun transformat în aceste zile intr- lui de cost al cărbunelui. sută, planul pieselor de schimb evidenţă cu ocazia festivităţii,
citori să se desfăşoare destul de Membrii de partid s-au achi un adevărat şantier. Lucrările Cantina este bine aprovizio s-a îndeplinit întocmai, iar la minerii Văii Jiului vor trebui să
anevoios. Pe de altă pârte or tat aşa cum se cuvine de a- de instalarea încălzirii centrale nată. In urma contractului în Gu cîtva timp în urmă, la Pe preţul de cost, melaiurgiştii Vait dea, conform angajamentelor,
ganizaţia de bază, membrii şi ceastă sarcină, ocupîndu-se zi sînt pe sfîrşite. In momentul cheiat cu G.A.C. „Petofi Sdn- troşani a avut Ioc festivitatea de Jiului au economisit peste plan peste plan, 130.000 tone de căr
candidaţii de partid n-au în- de zi de educarea politico-ide- de faţă însă două echipe de dor“;şcoala a.primit importante cernării drapelelor de colective 453.000 lei. bune. să atingă productivitatea
drumat îndeajuns activitatea ologica a muncitorilor fruntaşi mozaicari, una de parchetari şi cantităţi de legume şi zarza fruntaşe în întrecerea socialistă. medie pe bazin de o tonă do-
conducerii întreprinderii, co în lupta pentru realizarea sar două de zidari lucrează de zor vaturi necesare pregătirii unor La festivitate au participat tov. Sectoarele de producţie din cărbune pe post şi să obţină e-
lectivul de muncitori, pen cinilor reieşite din hotărîrile pentru punerea ta punct a să mese bune. Alexandru Plic — secretar al Valea Jiului se întrec de. mat conomii suplimentare la preţul
tru realizarea şi depăşi partidului şi guvernului. lilor şi coridoarelor. Echipele comitetului raional de partid, bine de un an de zile pentru a de cost de cel puţin 20.000.000
rea planului de producţie, amintite au început munca nu Au început înscrierile tov. irig. Petru Roman — direc obţine „Casca de aur a tehnici lei, pentru a răspunde în acest
creşterea productivităţii muncii Roadele muncii desfăşurate mai de cîteva zile. Ele sînt însă tor tehnic al C.G.V.J., reprezen anului“, înaltă distincţie, care se fel hotărîriior plenarei G.G. ai
şi reducerea preţului de cost. n-au întîrziat să se arate. Ast hctărîte să termine lucrarea îna In dimineaţa zilei de 1 sep tanţi ai Consiliului sindical ra acordă pe bază de punctai celui P.M.R. din 13-14 iulie a.e.
fel, numai în ultimele 7 luni inte de începerea cursurilor. E- tembrie a.c. la şcoala medie ional. Erau de asemenea pre mai bun colectiv de sector.
Documentele plenarei G.G. au fost primiţi în rîndul candi chipele de la T.R.C.L.H. fac zenţi delegaţi din partea tuturor Revizuirea rezervelor interne,
al P.M.R. din iunie şi noiem daţilor de partid 12 muncitori lucrări de mozaicarea coridoare „Decebal“ au început înscrierile exploalărilor, uzinelor şi prepa- Pînă acum această distincţie făcută la fiecare mină în parte,
brie 1958 au avut darul să în şi ingineri, majoritatea lor cu lor, parchetarea a trei săli de raţiilor aparţinînd G.C.V.J. a poposit pe rind în mijlocul mi a reliefat tov. Alexandru Plic în
vioreze activitatea organizaţiei vechime în producţie, oameni clasă, vopsirea interioară a pentru toate formele de învă- nerilor din sectoarele ti Petrila, cuvîntul său, a scos la iveală o
de bază, pe toţi membrii de care în permanenţă sînt frun clădirii şcolii şi internatului. S-a scos în evidenţă cu acest II Uricani şi V Lonea. In pe seamă de posibilităţi reale. Este
partid din întreprindere. Aceş taşi în întrecerea socialistă. ţămînt. Printre cei care se pre prilej că dintre toate colectivele necesar ca folosirea acestora să
tia ati înţeles mai bine că fără Printre aceştia se numără e- Infernalul şi cantina îşi exploatărilor Văii Jiului, colecti rioada întrecerii socialiste des devină o acţiune de masă, ai că
întărirea rîndurilor organiza lectricienii RomuÎus Cîmpeanu zintă cu cereri se află şi pă vul minei Vulcan a obţinut în făşurată în cinstea zilei de 23 ror îndrumători şi mobilizatori
ţiei de bază, fără atragerea ce şi Wiliam Klbtzl, tîmplarul Io- aşteapfă oaspeţii perioada mai — august a.c. cele August minerii sectorului II ai să fie minerii membri şi candi
lor mai destoinici muncitori în sif Domocoş şi alţii. rinţii celor mai mici elevi. Este mai bune rezultate în întrecerea minei Petrila au întrecut în rea daţi de partid. Cele 130.000 tone
rîndurile partidului, fără o mun Pentru anul acesta sînt. pre socialistă. In această perioadă lizări toate ceielalte sectoare mi de cărbune sînt posibile de ex
că perseverentă de mobilizare Primirea în rîndul membrilor vorba de cei 60 de elevi ai cla minerii de la Vulcan au furnizat niere din Valea Jiului. Pentru
a întregului colectiv la lupta şi candidaţilor de partid a celor aproape 3.000 tone de cărbune aceasta, lor li s-a acordat acum tras peste plan dacă la fiecare
pentru realizarea planului de mai înaintaţi muncitori, fruntaşi, sei l-a care vor învăţa la a- în plus faţă de prevederile pla — a doua oară — această înal sector, la fiecare loc de muncă,
producţie, nu este posibilă ob îrt producţie şi în activitatea ob nului — obţinînd acest rezultat tă distincţie. se va extinde şi aplica practic
ţinerea de noi succese în mun ştească, a dus la îmbunătăţi ceastă scoală. pe seama creşterii cu 2,6 la iniţiativa brigăzii Iui Mihai Tu-
că şi deci, întreprinderea nu rea muncii politice desfăşurată sută a productivităţii muncii — Primind distincţiile, delega caciuc, care a dat pînă acum re
poate fi la înălţimea sarcinilor de organizaţia de bază în ca iar Ia preţul de cost au obţinut ţiile colectivelor fruntaşe s-au zultate dintre cele mai bune. Pe
ce-i stau în faţă. drul întreprinderii, a contri economii suplimentare de aproa angajat să lupte cu mai multă lîngă această iniţiativă de va
buit la realizarea ritmică a pe 300.000 lei. Este importaţii hotărîre pentru dezvoltarea suc loare, pentru îndeplinirea încă
Sprijinit de către comitetul o- planului de producţie, la creş de asemenea faptul că în aceas ceselor obţinute pînă acum, să în acest an a productivităţii me
.răşenesc de partid, biroul or terea productivităţii muncii şi tă perioadă minerii de aici au dii pe bazin de o tonă cărbune
ganizaţiei de bază a analizat în la înlăturarea unor neajunsuri dat o deosebită atenţie respectă lupte pentru obţinerea de cît mai pe post, este necesar să se ducă
cîteva rînduri cum muncesc care grevau asupra preţului de rii normelor de protecţie a mun însemnate economii la preţul de o luptă mai hotărîtă pentru ri
membrii de partid pentru atra cost. cii. Pentru succesele lor. minerii cost, in contul miliardului. Aşa dicarea tuturor brigăzilor la ni
gerea celor mai buni munci de la Vulcan au fost distinşi cu de pildă, tovarăşul Iosif Gotoţ
V. PITAN „Drapelul roşu de unitate frun- — şeful minei Vulcan — a reîn velul sarcinilor de plan. Recenta
noit angajamentul colectivului acţiune întreprinsă de minerul
Scrisoare către redacţie Bine ar fi d acă... minei de a economisi în acest fruntaş Aurel Gristea de la A*
an, suplimentar, cîte 6 lei la fie ninoasa, care a trecut să con
Am vrea să facem şi noi sport ...ar mai trece şi prin comuna care tonă de cărbune extrasă şi ducă o brigadă cu rezultate mai
Doştat caravana cinematografi ¦Je a lupta pentru atingerea li slabe trebuie extinsă la toate
La noi în sat — Săcărîmb — Materiale sportive s-ar putea că. Ţăranii muncitori din aceas nei produciivitâfi medii de 0,900 minele şi sectoarele. In aceasta
există o popicărie care aparţine procura dacă ar exista preocu tă comună n-au mai vizionat tone pe post pe întreaga mină. acţiune, în frunte trebuie să se
înireprinderii miniere. Ce folos pare. Am adunat şi noi, împre filme din primăvara anului 1959. Mineriţi Vasiie Sidorov s-a an găsească comuniştii, mineri în
însă de această popicărie dacă ună cu pionierii de Ia şcoala de Desigur că direcţia regională de gajat in numele sectorului II al cercaţi şi buni organizatori.
de mai mult timp ea stă închi 7 ani, fier vechi şi din banii în difuzare a filmelor are ceva de minei Petrila, ca minerii de aci
să, fără nici un fel de activitate. casaţi s-ar putea procura mate spus în această privinţă. să economisească pînă la sfîrşi- Tovarăşul ing. Petru Roman
Şi asta nu din cauză că noi rialele sportive necesare. Trebuie tul anului 500.000 lei la preţul a accentuat asupra necesităţii
n-am fi amatori de acest sport. însă mai multă preocupare din ...s-ar lua măsurile necesare de cost.. reducerii continue a consumuri
Nouă, în timpul liber ne place partea tovarăşului Constantin de construire a unei scene în lor specifice de materiale şi e-
să jucăm popice, dar nu avem Tincă, secretarul organizaţiei de sala căminului cultural din sa Apoi, în cuvinte simple, nu nergie, izvor nesecat de econo
bile, geamurile ia popicărie sînt bază U.T.M. din sat, precum şi tul Măţeşti, raionul Haţeg. Deşi meroşi mineri şi tehnicieni din mii. In privinţa aceasta iniţia
sparte, obloanele rupte, iar in din partea tovarăşului Nicolae construcţia căminului cultural a celelalte exploatări s-au angajat tiva luată de minerul Dumitru
stalaţia electrică defectă. Am Morar, secretarul organizaţiei de fost terminată încă din anul să contribuie mai activ la lupta Vascul de la Uricani, de a ex
vrea să jucăm şi volei, dar nu bază U.T.M. de la întreprinde 1955, nici pînă acum nu s-a re pentru economii, să sporească trage lunar cal puţin 200 tone
avem un teren ca lumea ; plasa rea minieră Săcărîmb. uşit să se facă o scenă. necontenit producţia de cărbune de cărbune fără consum supli
e toată ruptă, iar mingea n-am mentar de lemn, folosind pe cel
mai văzut-o de mult timp. Un grup de tineri din satul Săcărîmb MANG ADRIAN şi productivitatea muncii. recuperat, trebuie aplicată pe
scară largă la toate sectoarele
raionul llia corespondent In cuvintele lor, tovarăşii A- de producţie din Valea Jiului.
iexandru Plic şi irig. Petru Ro
man au scos in evidenţă faptul Rezultatele obţinute în ultime
că succesele obţinute pînă acum le zile de către minerii Văii Jiu
de minerii Văii Jiului îq lupta lui, demonstrează că ei sînt ho-
pentru traducerea în viaţă a sar tărîţi de a obţine mereu noi suc
cinilor economice trasat© de cese, de a răspunde grijii parti
Conferinţele regionala şi raiona
lă de partid, arată clar că la dului cu realizări tot mai însem
toate exploatările şi uzinele Văii
nate.
Ing. GH. DUA1ITRESCU
li-A\ A T E L IE R E L E C.IF.IRi. S IM tB IA ţia în întregime. Voia probabil n-au oare nimic de spus ?
s-o termine mai repede.
Pentru că a venit vorba de
Am amintit că în prima de
Pentru îndeplinirea ritmica cadă â lunii iulie nu s-a realizat piese şi predarea lor, trebuie Urtnînd exemplul tui Nicolae Miiitaru
nimic din plan. Pregătirea lu să menţionăm că la secţia III-a
crului pentru decada respecti
vă trebuia făcută încă din ulti mecanică, turnătorie şi fierărie,
ma decadă a lunii iunie, cînd
a de producţie fierarii n-au avut ce lucra, din în majoritatea cazurilor piesele
lipsa fierului rotund. Şi aceasta se predau neconstatate. Fişele
din neglijenţa sau comoditatea
serviciului de aprovizionare. Tot lor se întocmesc cu întîrziere, (Urmare din oag. l-a). din secretele cifrelor. In. pri- j
din lipsă de materiale, mai pre după prelucrare.
cis a ţevilor pentru ştuţuri, a
Intr-unui din registrele aflate Influenţat ne-în’deplinirea pla deca’de a lunii aprilie a fost suferit şi planul pe prima de Din cele dîteva exemple se poa mele 11 zile lucrătoare după\
la serviciul de planificare al nului de producţie pe prima de periclitat. Motivul ? Comisia cadă a lunii august. Interesant — Ce să mai spun — con preluarea noii brigăzi, loan |
Atelierelor G.F.R. Simeria este cadă din aprilie. A i+T (atelier plus tracţiune) în este că materialele respective se te desprinde fără prea multă greu chide maistrul — e un om Enăşcău şi ortacii săi au dat\
'trecută, sub formă de tabele, sărcinată cu constatarea defec aflau la depozitul central, ele tate care sînt motivele prin
ritmicitatea producţiei pentru Să vedem aoum care sînt cau telor pentru locomotivele intrate trebuind doar să fie transpor
fiecare lună în parte, mai pre zele acestor schimbări, sau mai în reparaţie, n-a semnalat defec tate la magazia atelierelor. cipale ce determină neîndeplj- destoinic. 225 tone minereu peste plan.\
cis, cîte procente din planul lu bine zis, de unde provin repara
nar de producţie se realizează ţiile neprevăzute. Menţionăm că tul în procesul verbal, din su O altă cauză care face să nu nirea ritmică a planului de pro La locul de muncă aflăm că De multă vreme nu s-a în-i
în fiecare decadă. Răsfoind a- sînt şi' motive întruoîtva obiec perficialitate, sau alte motive la se respecte ritmicitatea este pre ducţie la Atelierele G.F.R. Si şeful brigăzii nu-i in şut. timplat aşa ceva In brigadă. 1
cest registru, la secţia de locomo tive, ca materialele necorespun fel de „bine întemeiate“. Condu darea cu întîrziere a pieselor
tive se poate constata un lucru zătoare etc., dar cele mai multe cerea atelierelor ar fi bine să de către secţia I-a, mecanică, meria : lipsă de simţ de răs Doar cinci oameni munceau Şi alţii însă concurează la ti
curios: în prima decadă a luni sînt subiective. le precizeze şi să ia măsuri în către secţia de montaj. Spre e-
lor ce s-au scurs de la începu consecinţă. pundere la persoanele însărci grăbiţi la încărcarea vagone- tlul de fruntaşi. Brigada fra -'
tul trimestrului II şi pînă în Pentru exemplificare vom ur xemplu, piesele pentru loco nate cu constatarea defectelor (ilor. E greu sâ-i reţii din lu telui său, Sabin Enăşcău, care{
prezent, doar în iunie şi august mări „peripeţiile“ locomotivei Să luăm un alt exemplu, pen
s-au realizat cîte 18 la sută din 40.005 D. Ea a intrat în ate tru a ilustra o altă cauză, ca motiva 40.074 trebuiau predate la locomotivele intrate în re cru şi chiar ei sînt zgîrciţi la lucrează alături, a dat în a- 1
planurile lunare, în aprilie 4,16 lier la data de 15 decembrie re a contribuit la nerealizarea paraţie, superficialitate în exe vorbă. Totuşi încercăm.
la sută, iar în mai şi iulie... 1958 pentru reparaţie uşoară. planului în prima decadă a lu în 2 iulie şi s-au predat în 6 ceeaşi perioadă vreo 164 tone{
zero. In decada doua realizarea La data de 9 ianuarie 1959, în nii iulie. La data de 23 iunie cutarea reparaţiilor la unele — Cum vă împăcaţi cu noul minereu peste plan. Cunoscu
maximă este de 32 la sută în urma anchetei cerute de atelier, au intrat în reparaţie două lo iulie; la locomotiva 324.705 echipe, neglijenţă la unele ser
luna august, în rest, între 17 s-a hotărît transformarea repara comotive ce trebuiau predate în trebuiau predate în 3 şi s-alt şef? tul fruntaş loan M. Popa al
şi 22 la sută. In decada treia, ţiei uşoare în reparaţie gene 10 iulie. După reparaţie, în predat în 9 iulie etc. Aceasta, vicii, Ca aprovizionare şi între
realizările sînt între 65 şi 84 rală. A intrat din nou în lu timpul probei, s-au constatat u- din lipsa de conştiinciozitate a ţinere (funcţionarea proastă a — CU se poate de bine — realizat 51 tone în plus. Fos
la sută. cru la 10 martie.- Reparaţia a unor strungari ca tov. Gornea instalaţiilor dă mult de
durat pînă la 27 martie. La nele defecte pentru care s-a a- şi alţii. Biroul organizaţiei de furcă muncitorilor) etc. In a- ne spune Nicolae Butada — ta brigadă a lui loan Enâş-
Amintim că planul de produc probă s-a constatat că un cilin mînat predarea. De data aceas bază,' comitetul sindical de sec
ţie pentru fiecare secţie este ast ta, la locomotiva 324.635 de ţie şi maistrul Iosif Navratil şi ceilalţi aprobă. câu se menţine de asemenea'
fel întocmit, înoît pentru o de dru este crăpat. Deci, locomoti fectele au fost semnalate, dar
cadă revine circa 30 la sută fară de acestea, mai intervine — Dar cu planul ? printre cele mai bune, cu o'
va trebuia, să intre din nou în echipa condusă de tov. Remus cu destulă pondere şi munca
în asalt. — Pe luna august l-am gă- simţitoare depăşire de plan.'
reparaţie. Astfel planul primei Teodorescu n-a executat repara-
tat de mult. După cum se vede harniciU
Conducerea atelierelor, sub Atlt a apucat să spună. Cei mineri lasă în urmă calenda
îndrumarea comitetului de par rul şi printr-o muncă Insufle-I
tid, trebuie să se străduiască lalţi îl chemau la treabă.
tnai mult pentru a pătrunde în ţită scot la lumina zilei lot'
— N-au timp completează mai mult minereu pentru fur-\
maistrul zlmbind. Rusu se pre
nale. Dar registrul de la pro- i
miezul problemelor. Comitetul găteşte iar ca să puste, l-am ducţie nu spune totul. El n u \
auzit de dimineaţă că vor să-i glăsuieşte că la mina Teline \
de partid să-şi mobilizeze toate facă o surpriză lui Enăşcău o nouă brigadă a trecut înt
care vine în schimbul II. Cică rîndul fruntaşilor iar acţiunea j
din planul lunar. forţele, în aşa fel îneît barem 20 de tone să dea azi lăudabilă a tui loan Enăşcău i
comuniştii să fie în frun
tea acestei acţiuni. La rîndul mai mult...
De unde provine această a- său comitetul de întreprindere a dat un suflu nou întrecerii \
nomalie ? Conducerea ateliere va trebui să reorganizeze între
Calendarul a rămas socialiste.
lor motivează acest lucru prin cerea socialistă. Ea să aibă la în urmă
faptul că de multe ori, în timpul bază îndeplinirea ritmică a pla •k
nului de producţie şi efectuarea
Ieri au sosit noi veşti ta co
reparaţiilor se ivesc alte defec unor reparaţii de calitate su Intr-un registru de la pro mitetul de întreprindere. Doi\
te, care iniţial nu au fost de
pistate. Aşa a fost, de pildă, perioară. ducţie s-au adunat rind pe rind şefi de brigadă vor să urmeze {
în luna martie, cînd între 18 şi In felul acesta, cu siguranţă
cifre şi fa p te : toate realizările exemplul lui Enăşcău. Nici nu\
că realizările vor deveni cu to brigăzilor. Un tinerel care se putea altfel. E vorba doar{
28 au fost schimbate în pro tul altele. se ocupă cu evidenţa se oferă de o iniţiativă lăudabilă. Şi J
gram, din motivul indicat, mai GH. COMŞUŢA hiir.urns să destăinuiască ceva noul îsi croieşte drum.
sus, trei locomotive, ceea ce a’
