Page 12 - 1959-09

P a PT. 4 DRUMU L SOCIALISMULUI Nr. 1460
inmmm/sfSBwmaimnKKmsamapummmsfmBfianmmmvtseaBummcmitiaaiaaBm^ wa
*¦ nsxssxwsrxaKBssBsm&aBsaacBrawssaiuBnBsajj&M

xdilmeie şUri • w iturt&Le şjtLri • xUturvele şJtiri •xü&rtiBte silra. R.D. Germană esie gata să
extindă legăturile comerciale

cu ţările capitaliste

LEIPZIG 2 Corespondentul ini. Luînd cuvîntul ia conferin­

Agerpres transm ite: La 1 sep­ ţa de presă, C. Weiss, adjunct

tembrie a avut loc la Tîrgul in­ al ministrului Comerţului Exte­

ternaţional de toamnă de la rior şi al Comerţului interger-

Leipzig o conferinţă de presei man, a subliniat creşterea în­

pentru ziariştii germani şi stră- semnătăţii Tîrgului internaţional

De la Conferinfa Uniunii Şedinţa plenară a 0.0. Economia ţărilor socialiste ele toamnă de la Leipzig în co­
al Partidului Comunist se dezvoltă mai repede decît merţul mondial.
Interparlamentare
din Suedia cea a ţărilor capitaliste C. Weiss a subliniat în con­
VARŞOVIA 2 (Agerpres). — duce bugetele militare şi pentru liniat că apropiatul schimb de tinuare că formarea blocurilor
STOCHOLM 2 (Agerpres). — Lu- economice închise cum ar fi „Pi­
După cum transmite agenţia dezarmare. EI a cerut cu insis­ vizite între N. S. Hruşciov şi D. înd cuvîntul la şedinţa plenară a C.C. aţa comună“, „Zona comerţului
al Partidului Comunist din Suedia, liber“ şi altele, creează piedici
Milding Hagberg, preşedintele partidu­
PAP la 1 septembrie în cadru! tenţă să se continue eforturile Eisenhower, inspiră optimism lui, a abordat printre altele problema WAiSHINGTON 2 (Ager­ tului afirmă totuşi eă pînă în în calea dezvoltării comerţului
Mării Baltice. pres). — TASS a n u n ţă : Eco­ 1970 producţia industrială a mondial. El a subliniat că pen­
celei de-a 48-a sesiuni a Uniunii în direcţia dezarmării generalle. întrucît este o mărturie a faptu­ nomia Uniunii Sovietice şi a al­ Uniunii Sovietice, „va fi a- tru ţările capitaliste comerţul cu
Conducerea N.A.T.O., a spus ei, se tor ţări ale lagărului socialist proximativ egală cu volumul ţările socialiste a devenit o ne­
Interparlamentare au continuat a interzicerii producţiei de arme lui că în politica mondială se străduieşte să transforme Marea Bal­ se dezvoltă mult mai repede actual al producţiei industria­ cesitate şi capătă o importanţă
tică într-un nou focar de nelinişte. Ea decît economia ţărilor capita­ le a S.U.A.... Pînă atunci tot mai mare.
discuţiile. de exterminare în masă şi a in­ conturează perspectivele adîncl- vrea să creeze un comandament po­ liste, recunosc autorii raportu­ U.R.S.S. va depăşi probabil
litic şi condiţii pentru asigurarea do- lui pregătit de corporaţia pen­ S.U.A. în ce priveşte producţia Răspunzînd la întrebările re­
Reprezentantul Ghanei a con­ terzicerii dizlocării de trupe pe rii tratativelor şi discuţiilor. minafiei Germaniei occidentale în Ma­ tru problemele dezvoltării eco­ de utilaj industrial“. Puterea e- prezentanţilor presei, Heinrich
rea Baltică. nomice şi industriale şi prezentat conomică a Uniunii Sovietice şi Rau, vicepreşedinte al Consiliu­
damnat guvernul Franţei care teritorii străine. Pe acest fond reiese tot mal comisiei S.U.A. pentru proble­ a celorlalte ţări socialiste, se lui de Miniştri al R. D. Germa­
Hagberg a spus că şi în Suedia e- mele externe. In raport sînt spune în raport, „va creşte şi ne. a arătat că R. D. Germană
neţinînd seama de protesţele mi­ Delegatul american s-a pro­ clar izolarea elementelor agresi­ xistă cercuri care spre a fi pe placul expuse principalele probleme pe viitor mult mai repede“ de­ este gata să extindă legăturile
N.A.T.Q. nu doresc să fie încheiat un economice care, după părerea cît economia ţărilor capita­ comerciale cu ţările capitaliste.
lioanelor de africani, a hotărît nunţat în favoarea adoptării u- ve care evită tratative şi discu­ acord între toate ţările baltice în vede­ autorilor lui, au o însemnătate liste. „Statele Unite ale Ame­ In legătură cu aceasta Heinrich
rea menţinerii Alării Baltice ca o primordială pentru stabilirea li­ rica trebuie să privească lucru­ Rau a declarat că R. D. Germa­
să efectueze experienţe cu bom­ nei rezoluţii care să condamne ţii serioase în jurul mesei co­ mare a păcii. niei politicii externe a S.U.A. în rile în ţaţă. Pînă în 1970, nă se menţine ca şi în trecut
următorii 10—20 de ani. Uniunea Sovietică poate de­ pe poziţia că este necesar să se
ba atomică în Sahnra. El a de­ propaganda războiului si care să mune şi care duc o propagandă Hagberg a subliniat că propunerea păşi Statele Unite ale Americii pună capăt urmărilor celui de-al
Uniunii Sovietice de a se transforma Examinînd raportul de forte în ceea ce priveşte volumul doilea război mondial, pe calea'
clarat de asemenea, că Ghana arate că garanţiile constituţio­ gălăgioasă. regiunea Mării Baltice într-o zonă în dintre U.R.S.S. şi S.U.A., în producţiei mijloacelor de pro­ încheierii Tratatului de pace cu
care să nu fie stocate arme nucleare domeniul economiei şi ritmul ducţie“. Germania, şi lichidarea regimu­
susţine întrutotul cererea cu pri­ nale, care asigură libertatea cu- Delegatul Poloniei a subliniat şi arme rachetă constituie „cea mai de dezvoltare economică a celor lui de ocupaţie şi a situaţiei a-
constructivă şi progresistă propunere două ţări, autorii raportului normale din Berlinul occidental.
vire Ia convocarea unei confe­ vîntului şi libertatea presei nu că trebuie încheiat Tratatul de care corespunde intereselor popoarelor
nordice“.
rinţe în jurul mesei rotunde pot fi încălcate. pace cu Germania care să asi­
In încheiere Hagberg a subliniat că
pentru desfiinţarea coloniilor. Reprezentantul Libiei a subli­ gure securitatea popoarelor din sarcina cea mal importantă în ceea
ce priveşte asigurarea păcii în nordul
Delegatul Ceylonului şi-a ex­ niat că Algeria este o victimă Europa şi să pună capăt preten­ Europei constă în a contribui Ia ieşi­
rea Danemarcei şi Norvegiei din
primat speranţa că întîlnirea re­ a colonialismului şi că războiul ţiilor revanşarde formulate în N.A.T.O.

prezentanţilor marilor puteri va din Algeria dezonorează civili­ R. F. Germană.

contribui Ia soluţionarea pro­ zaţia occidentală. El şi-a expri­ F. Gorkin, reprezentantul U-

blemelor internaţionale nerezol­ mat speranţa că năzuinţele popo­ niunii Sovietice şi-a exprimat re­

vate. rului a'lgerian vor fi susţinute gretul că R. P. Chineză nu este

Reprezentantul Braziliei a de­ atît de popoarele din Orient cit pînă în prezent membră a Uni­

clarat că trebuie să se facă tot şi de cele din Occident. unii Interparlamentare. Partici­

ce este posibil pentru a se re ­ Delegatul R. P. Polone a sub- parea unui grup parlamentar scriu că după 1950 în poziţia La Moscova se va deschide o expoziţie industrială
economică a Statelor Unite au
chinez !la’ lucrările conferinţei, a

 rfiştîi sovseffci care au da? specfac@ le spus el, ar fi clarificat multe intervenit schimbări legate, în a R. P. Polone
probleme şi ar fi dat hotărîriioi
primul rînd, de creşterea ra ­ MOSCOVA 2 (Agerpres). — schimburilor comerciale dintre
In S.U.A. şi Canada s-au întors ia fte e o y a conferinţei o mai mare pondere. pidă a economiei Uniunii So­
Vorbitorul a respins afirmaţi­ vietice şi că „tendinţele care TASS anunţă : La 4 septembrie ce^e două ţări.
se observă în prezent vor duce
MOSCOVA 2 (Agerpres). — tan ian şeful Secţiei instituţiilor ile calomnioase în legătură cu la transformări ulterioare în în parcul de cultură şi odihnă .. ExPoziţia ocupă o suprafaţă
TASS anunţă : La 1 septembrie muzicale din Ministerul Culturii relaţiile sovieto-iraniene, făcute această poziţie după 1960“. de aproximativ 18.000 m.p. din­
s-au întors ia Moscova artiştii ai U.R.S.S., a declarat la ?aero­ re delegaţii Iranului. „Gorki“ din Moscova se va des­ tre care 10.000 m.p. sînt Rezer­
sovietici care timp de 54 de zile drom : Străduindu-se în fel şi chip
au "dat spectacole în S.U.A. şi In cursul discuţiilor au luat să minimalizeze adevăratul ritm chide expoziţia industrială a vaţi pavilioanelor.
Canada. Spectacolele ansamblului s-au de asemenea cuvîntul delegaţi de dezvoltare al economiei so­
desfăşurat ca un festival ai ar­ ai Argentinei, Iranului, Italiei, vietice şi apreciind deosebit de R. P. Polone. Ea va ilustra rea­ La expoziţia industrială a
Spectacoieile colectivului de tei sovietice şi au fost primite R. P. Ungare, Angliei, Iugosla­ optimist posibilităţile' indus­
dansuri şi al corului „Piatniţki“ cu mare entuziasm de miile de viei, R. D. Vietnam şi ai altor triei americane, autorii rapor- lizările industriei poloneze şi to­ R. P. Polone vor fi prezentate
au avut loc în cele mai mari tea­ spectatori. Spectacolele artişti­ tari.
tre şi pe estradele în aer liber lor sovietici în S.U.A. şi Canada todată va constitui o trecere în numeroase exponate ale aproape
rroeTvMisc+tao ao posibilităţilor dTe e x p o r.t. -tjountuerzoer ramurilor industriei p1o-

din oraşele New York, Chicago, au fost vizionate de peste ale Poloniei, ceea ce vă contri­ Expoziţia va dura pînă la 25
bui la dezvoltarea continuă a septembrie.

Los Angeles, San Francisco, 500.000 de persoane. -1583-

Washington. Toronto, Montreal După spectacolele din Canada Să încefeze amesfecul S. U. A. în freburile

— şi pretutindeni s-au bucurat corul „Piatniţki“ care face par­ inferne ale poporului laoţian !

de un succes colosal te din trupă, a plecat în tyrneu

Conducătorul turneului, Var- în Mexic. HANOI 2 (Agerpres). — A- vernului S.U.A. reprezintă o
genţia vietnameză de informaţii gravă primejdie pentru indepen­
împotriva primejdiei unui nou război — anunţă : Ziarul „Lao Man Sat denţa şi suveranitatea poporului
Sieng Huang“, publică declara­ laoţian şi pentru pace în Asia
declaraţia Comitetului naţional al partizanilor ţia de protest a Comitetului Cen­ de sud-est şi în întreaga lume.
tral al Partidului laoţian „Neg
păcii din Indonezia Lao Han Sat“ împotriva hotă- Comitetul central al partidu­
rîrii S.U.A. de a spori ajutorul lui „Neg Lao Han Sat“ cere ţă ­
DJAKARTA 2 (Agerpres). — La I socotind acordurile de la Geneva pen­ militar acordat guvernului Fui rilor care au participat la confe­
septembrie Comitetul naţional al par­ tru Laos, precum şi pregătirile Franţei Sananikone. rinţa de Ia Geneva din anul
tizanilor păcii din Indonezia a dat pu­ în vederea experimentării bombei ato­ 1954, şi în primul rînd Uniunii
blicităţii o declaraţie în legătură cu mice în Sahara pentru a exercita pre­ In declaraţie se arată că a- Sovietice şi Angliei, să ia mă­
ziua mondială de luptă împotriva pri­ siuni asupra mişcării de eliberare na­ ceastă hotărîre periculoasă a gu­ suri urgente în vederea încetă­
mejdiei unui nou război. ţională, desfăşurată de popoarele Afri­ vernului S.U.A. dovedeşte că ele rii ajutorului militar acordat Lă-
cii.
Nenorocirile pricinuite de acest răz­ caută să extindă războiul civil osului şi a amestecului în trebu­
boi, se spune în declaraţie, sînt încă Comitetul naţional îndeamnă pe toţi
vii în memoria popoarelor din"' întrea­ partizanii păcii din Indonezia să de­ din Laos. Această măsură a gu­ rile interne ale poporului !laoţian.

ga hune, inclusiv a poporului indone­ pună eforturi şi mai mari pentru în­ In Portugalia creşte nemulţumirea faţă
zian. Nu trebuie să închidem ochii în tărirea păcii, să intensifice vigilenţa de dictatura lui Salazar
faţa activităţii S.U.A. îndreptată spre faţă de acei care tind să se îmbogă­
reînvierea militarismului japonez, pre­ ţească de pe urma războiului şi dc pe

cum şi în faţa faptelor reînvierii mili­ urma înrăutăţirii relaţiilor dintre ţări. La 9 septembrie 1959 se împlinesc 15 ani de la crearea R. P. Bulgaria. IN FOTO : În­ PARIS 2 (Agerpres). — Ziarul ale muncitorilor agricoli, lupta grevistă
tarismului german şi înzestrarea lui Comitetul subliniază necesitatea inter­ treprinderile metalurgice „V. I. Lenin" de lingă Sofia. Muncitorii acestei uzine şi-au iuat anga­ „l’Humanité“ relatează că în Portu­ a docherilor din Oporto, precum şi
cu arma nucleară. zicerii experienţelor, a fabrică­ jamentul să realizeze planul cincinal în trei ani şi jumătate. galia creşte nemulţumirea faţă de dic­ greva pescarilor din nordul Portugaliei
rii şi stocării armelor nucleare, tatura lui Salazar. care a durat aproximativ două luni şi
In declaraţie se subliniază, de ase­ cere lichidarea S. E. A. T. O. şi a jumătate.
menea, primejdia pe care o reprezintă altor pacte militare. • Ziarul scrie despre strîngerca de
situaţia din Laos cînd S.U.A. livrează semnături pe petiţii şi despre grevele Comitetul Central al Partidului Co­
în mod făţiş acestei ţări muniţii, ne­ Ia care participă lucrătorii din trans­ munist din Portugalia, arată „l'Huma-
portul urban din Lisabona şi Oporto, nite", a cerut tuturor organizaţiilor şi
>CKKX>0 0 «>OOOSX><><><X><>OOC><><><XXX?0 <>C>0 <><><XXX>0 <X><><XX><> (XX?0^ 0 Q0 0 OO<XM>OO0OQOOOOOOOOW0 OOOO0OOOO0 9 0 OOOOOOOOOOOOOOOOVOOCOJiOOOOOOOOOOOOOOOOC metalurgiştii din Braga, Santaren, O-
porto', Lisabona şi alte oraşe, feroviarii grupărilor politice care sînt împotri­
Ziarele au publicat de curînd Uniunea Sovietică se proiuinjă intereseile păcii în întreaga lume. şi pescarii din întreaga ţară.
mesajul adresat de N. S. Hruş­ va regimului existent, să organizeze o
ciov, preşedintele Consiliului de E necesar să se facă paşi im­ Ziarul ,,l'Humanité“ relevă îndeosebi zi naţională de acţiuni paşnice împol
Miniştri al U.R.S.S., lui K. A- cele trei greve încununate de succes triva dictaturii Iui Salazar.
denauer, cancelarul R. F. Ger­ portanţi în direcţia apropierii
mane. Puternică chemare la a-
bordarea realistă a problemei In mod consecvent pentru rezolvarea celor două state germane, să se
germane, mesajul preşedintelui
Consiliului de Miniştri al încheie Tratatul de pace cu Ger­
U.R.S.S., e odată în plus do­
vada faptului că guvernul sovi­ mania, să se lichideze regimul VINERI 4 SEPTEMBRIE 1959
etic militează neabătut pentru
scoaterea din impas a uneia din realistă a problemei germane de ocupaţie din Berlinul occi­ Spectacole cinematografice
cele mai importante probleme a-
Ie actualităţii internaţionale, de dental. „Sîntem ferm convinşi,

rezolvarea căreia depinde în rului Adenauer o punte de frife- Ie ţări socialiste, vecine cu Ger­ arată N. S. Hruşciov, că înche­
mare măsură evoluţia ulterioa­ iegere. !n mesajul adresat ia 19 mania occidentală, ar face, fără
ră a situaţiei internaţionale. pus în repetate rînduri guvernul august cancelarului Adenauer, îndoială, ca problema germană ierea unui Tratat de pace cu DEVA : Steaguri pe turnuri; ALBA Taina lui Zemskov: SEBEŞ: Răsfă­
sovietic, e necesar ca părţile in­ N. S. Hruşciov, arată cit de lip­ în ansamblul ei să fie mai grab­ IULIA: Casa în care locuiesc; Visul ţatul; SIMERIA : Nauris ; TEIUŞ s
Este bine cunoscut faptul că la teresate (ceie două state germa­ sită de logică este politica re­ nic şi mai uşor rezolvată, spre Germania ar pune pe o bază
mai bine de 14 ani de la ter­ ne de sine stătătoare) să facă vanşardă a unor elemente răz­ satisfacţia opiniei publice mon
minarea celui de-al doilea răz­ paşi importanţi pentru apropie­ boinice din R. F. Germană, cit diate iubitoare de pace. practică rezolvarea problemei u- spulberat; BRAD : Dansez cu tin e; In întîmpinarea fericirii; BAR.U MA-
boi mondial nu s-a încheiat încă de primejdioasă este o asemenea Nu se poate spune însă că ar HAŢEG: Fata căpitanului; HUNE­ RE: Pe Donul liniştit; LGNEA: Zile
Tratatul de pace cu Germania, rea lor, pentru că numai în îe- politică pentru însăşi Germania îi indicii care să arate că cer­ nificării Germaniei". Mesajul DOARA: O slujbă importantă; 1LIA: furtunoase ; ZLATNA : D-ale carnava­
Berlinul occidental continuă să lul acesta se vor crea condiţii occidentală. Politica promovată curile de la Bonn doresc şi do­ Prima 'zi : ORAŞTIE : Steaguri pe lului ; APOLDU DE S U S : Marele
prezinte, prin situaţia creată a- şi premise favorabile pentru uni­ de către guvernul de la Bonn nu vedesc prin fapte intenţiile ior conducătorului guvernului sovi­ turnuri; Tata, mama, nevasta şi eu;
colo, o mare primejdie pentru ficare, pentru soluţionarea pro­ numai că nu contribuie Ia unifi­ de a contribui la soluţionarea
pacea în Europa, pentru securi­ blemei germane în ansamblu. In carea Germaniei ci, dimpotrivă, realistă a problemei germane. etic subliniază că U.R.S.S. este
tatea internaţională. mod cu totul firesc Uniunea So­ sapă o prăpastie şi mai adîncă Dimpotrivă. înarmarea febrilă a
vietică consideră că problema între cele două state germane. Bundeswehrului, dotarea unor gata să facă totul în acest scop.
Traducînd în viaţă consecven­ germană e problema ger­
ta politică de pace pe care o Mesajul preşedintelui Consi­ unităţi vest-germane cu arme Se arată cu claritate că dacă PETROŞANI: Cîntecul matrozilor; cetăţean ; CALAN : Capcana Jupilor.
promovează pe plan internaţio­ manilor înşişi şi că nu pute­ liului de Miniştri al Uniunii So­ nucleare, amenajarea a nume­
nal Uniunea Sovietică, guvernul rile străine trebuie să fie acelea vietice porneşte de la premisa roase rampe pentru lansarea ra­ toate căile de convingere vor fi m\ \ » !i 9
sovietic a făcut nu odată pro­ care să impună statului german ca e necesar ca în momentul de chetelor şi armelor nucleare sînt,
puneri realiste, raţionale pentru un regim sau altul. Aşa cum a- faţă relaţiile dintre R. F. Ger­ după cum se vede, idealuri mult epuizate fără ca reglementarea Programul 1: 5,30 „Zori de zi cu Iodii populare romîneşti. Programul
rezolvarea problemei germane. rătam mai înainte, actuala con­ mană şi Uniunea Sovietică să fie mai scumpe cercurilor guverna­
De fiecare dată, însă, aceste pro­ junctură internaţională impune simţitor îmbunătăţite, să se mentale de ia Bonn decît reali­ paşnică cu Germania să fie ob­ melodii" — program de muzică u- II: 14,30 program muzical dedicat
puneri, toate iniţiativele de pace o ieşire din situaţia existentă în meargă nu pe linia conflictelor zarea unificării — cauza dreap-
şi înţelegere ale U.R.S.S. s-au prezent în Germania, în poiida şi a războiului,, ci pe linia dez- tă a întregului popor, german, ţinută, Uniunea Sovietică va în­ şoară ; 6,15 jocuri populare romîneşti; fruntaşilor în producţie din industrie
lovit de refuzul, de opoziţia gu­ tuturor acelora care se opiin din
vernului de ia Bonn şi a altor răsputeri ca poporul german u- voltării redaţii ior paşnice, de co- Analizîrid căi le de regiemen- cheia în acest caz Tratatul de
puteri occidentale. In leiiul aces­ nit să păşească pe calea lumi­
ta, problema germană se află în noasă a progresului, dezvoltării laborare reciproc avantajoasă în- tare a problemelor nerezolvate, pace numai cu R. D. Germană 6,45 Program executat de orchestra şi agricultură; 16,30 Melodii populare
prezent în plină actualitate şi ea paşnice, prosperităţii. Se impune
solicită o rezolvare realistă şi în mod imperios ca primejdia ce tre aceste ţări. In meăaj este ex- tovarăşul Nikita Sergheevici şi va chema toate ţările care au populară a Sfatului popular din Giur­ romîneşti executate la clarinet; 17,00
urgentă. Aşa după cum a pro-
decurge din existenţa unor situ­ primată, de asemenea, ideea că Hruşciov arată în mesajul adre- luptat împotriva Germaniei hit- g iu ; 8,30 Muzică; 9,10 Muzică popu­ Noi creaţii ale compozitorilor noştri
aţii anormale în Germania occi­
dentală şi în Berlinul occidental ar avea o mare însemnătate sat cancelarului Adenauer că e ieriste să-i urmeze exemplul. lară romînească; 9,40 Oîntece; 11,03 scrise în cinstea celei de-a 15-a ani­
să fie înlăturată neîntîrziat.
schimbarea atitudinii lui Adena- ne.ce„sa,r Aca, astă,zi, mai m, ult, ca Oamenii muncii din patria Muzică de estradă ; 12,00 Din reper­ versări a eliberării patriei; 21,15 Mu-t
Exprimînd punctul de vedere uer faţă de R. D. Germană şi de oncind in trecut, să se abordeze
celelalte ţări socialiste. Renun- cu realism şi cu simţ de răspun- noastră, care urmăresc cu inte­ toriul soliştilor de muzică populară: zică populară romînească interpretată de
aii guvernului sovietic, al între­
gului popor sovietic, tovarăşul tarea de către cercurile condu- dere problema germană, să se res toate problemele privind dis­ 14.00 Muzică populară romînească; Ion Cristorcanu şi Niţă Vădeanu " 22,35
Nikita Hruşciov a luat iniţiati­
cătoare de la Bonn Ia politica iacă totul, pentru ca ea să fie cutarea şi reglementarea situa* 15,10 Muzică uşoară ; 15,40 Cîntece Săptămîna muzicii bulgare; 23,15
va de a întinde din nou cancela­ ior „de pe poziţii de forţă", Ia soluţionată în conformitate cu
ţiei create în Germania, sprijină şi dansuri ale popoarelor; 16,45 Cîn­ -Melodii populare romîneşti.
cererile revanşarde faţă de une- interesele poporului german, cu
întrutotul poziţia Uniunii Sovi­ tece despre marea prietenie; 18,35 Buletine de ştiri: 5,00, 6,00, 7,00,

etice în problema germană şi Interpreţi sovietici de muzică uşoară; 11.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,

consideră, pe bună dreptate, că 19,05 Muzică populară romînească; 22.00, 23,52 (programul I), 14,00,

mesajul iui N. S. Hruşciov din 21.00 Mici piese instrumentale; 21,30 16.00, 18,00, 21,00, 23,00 (programul

19 august adresat cancelarului „Gîntăm Partidului slavă“ > 22,30 M e-, I I ) .

Adenauer, reprezintă un nou e-

fort al guvernului sovietic în di- Timpul probabil în regiunea noastră

rectia rezolvării realiste a pro- Pentru ziua de 3 septembrie va cobori între 5 şi 10 grade.
blemei fferman-e reZolvarc care !959, vremea rămîne răcoroasă, Vînt moderat din sectorul est
cu cerul variabil ziua şi mai şi sud-est.
ar fj numai j numaî în intere. mult senin noaptea. Temperatu­
ra staţionară, ziua va urca în­ Pentru următoarele trei zile
. „ . .' . tre 19 şi 25 grade, iar noaptea vremea se încălzeşte treptat.

sa pop ru u' &e[man; . a asiLu"
rarii securităţii şi păcii în Euro-

pa şi în întreaga lume.

Redacfia şi adminlştrăjia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telelon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale PJ.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul; Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva