Page 13 - 1959-09
P. 13
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VN1ŢI-VAI Să acordăm atenţia cuvenită
egătirii şi desfăşurării campaniei
agricole de toamnă!
mş\i m ira i u zii „vicTOPii mm y'VW'. yV W W W W V W \A A /V \>, Nu peste mult timp va începe făcută de gospodăria colectivă ducţiei. Acesta va trebui să fie
campania însămînţărilor de din Sîntandrei. Această gospo arat cu 2-3 săptămîni înainte de
\ IN PAG. IV-a toamnă. Ştiinţa agrotehnică ne dărie a realizat în acest an 2.200 însămînţare pentru a se aşeza
învaţă, iar experienţa fruntaşilor kg. grîu la hectar în medie pe şi a se putea forma un bun pat
^ • Pentru admiterea R.P. Chi- - recoltelor bogate ne-a dovedit o suprafaţă de peste 300 ha. te germinativ. Avem în regiune
în fiecare an, că însămînţatul ren. Nimeni nu poate spune că destule terenuri care urmează a
Sporesc producţia de fontă neze în O.N.U. — un articol a! > la timpul optim, într-un teren aceasta ar îi o producţie slabă. se însămînţa cu grîu şi care pot
bine pregătit şi folosirea unei Dimpotrivă, ea este bună. Colec fi arate de pe acum. Aşa sînt
L a furnalul nr. 2 al Uzinei şit să încheie luna august cu un a producţiei şi de îmbu comentatorului agenţiei TASS. $ seminţe de calitate are o impor tiviştii s-au putut conviiige însă dc pildă trifoiştile, terenurile
„Victoria“-Călan, întrecerea plus de producţie, faţă de sar nătăţire a calităţii s-au tanţă hotărîtoare pentru sporirea că pe acelaşi teren şi în aceleaşi cultivate cu borceag şi cu dife
socialistă în cinstea zilei de 23 cinile planificate, de 546 tone remarcat în mod deosebit prim- ® Delegaţia oamenilor de culta-L producţiei la hectar. Dacă însă condiţii atmosferice se poate re rite alte leguminoase. Multe din
August a dus la obţinerea unor fontă cenuşie. furnalistul Ioari Blaj, echipa mînţatul nu se va face la timp, aliza o producţie mult mai mare. acestea au fost deja eliberate,
succese frumoase în lupta pen de încărcători condusă de Du ră din R.P.R. vizitează raionuL dacă terenul nu e lucrat djjpă Âplicînd cu stricteţe întreg com dar nu şi arate. Supraîeţele de
tru îndeplinirea sarcinilor de In acelaşi timp, datorită mitru Jenariu, furnalistul 1 Con regulile agrotehnice şi daca^să- plexul de reguli agrotehnice, cu teren arate pentru însămînţări
plan. Âplicînd metode de mun preocupării faţă de calitatea pro stantin Dascălu, furnaliştii II Gomei. mînţa este de slabă calitate, a- alte cuvinte satisfăcînd toate ce sînt neînsemnate în toate raioa
că înaintate, cum ar fi Voroşin- ducţiei, s-a reuşit să se reducă Leontin Puşcaş şi Dumitru Ma tunci vom obţine recolte' mici. rinţele plantei, ei au reuşit ca nele. Organizaţiile de partid şi
Filipov, Ciutchih, colectivul care procentul de declasate cu 19,8 rin, şeful de echipă Viorel Co- * In apărarea patriotului libanez) Prin urmare, se cere să avem o pe un Iot experimental de 7 ha. sfaturile populare vor trebui să
deserveşte acest agregat a reu la sută faţă de admis. man. grijă deosebită laţă de pregăti să realizeze în acest an o pro mobilizeze pe colectivişti, înto
*Frajallah Helou. rea terenului şi a seminţei, se ducţie de 6.000 kg. grîu ia hec vărăşiţi şi pe ţărani! muncitori
In acţiunea de sporire cere să respectăm cu cea mai tar. individuali pentru a începe de
Vesti din satele mare stricteţe timpul cel mai îndată aratul acestor suprafeţe.
Produse turnate peste plan r__________ potrivit pentru însămînţat. Este Din acest exemplu se poate Ei trebuie mobilizaţi de aseme
cunoscut faptul că griul însă- vedea clar cît de important şi nea să înceapă recoltatul cultu
C u mult' entuziasm au mun mente băi. Trebuie spus că din echipele conduse de tova raionului Haţeg mînţat în perioada optimă are totodată de avantajos este să se rilor de toamnă imediat ce au
cit în această perioadă şi planul a fost îndeplinit ritmic răşii Gheorghe Vişan şi Fran timpul necesar pentru a se în aplice cu stricteţe regulile agro ajuns la maturitate cu scopul
turnătorii uzinei. Drept urma şi la absolut toate sortimentele. cise Mavruşca, de la. sortimen AwyXw, tări. Acesta intră viguros în tehnice. de a elibera supraîeţele ce ur
re planul producţiei globale la La acest succes s-a ajuns da tul tuburi, Gheorghe Manola- iarnă şi cu rădăcini puternice. mează a se însămînţa cu grîu.
piese turnate a fost îndeplinit torită întrecerii socialiste între che şi Gaşpar Ludovic, de la Amendări de grajduri Un asemenea grîu rezistă bine Pregătirea terenului pentru în-
în proporţie de 101,9 la sută. echipele de turnători, care nu radiatoare, Anton Şepniczki şi Ia ger, iar în primăvară are o sămînţare este un factor impor (Continuare în pag. 2-a)
Cele mai frumoase depăşiri s-au şi-au precupeţit eforturile în Petru Ignat de la- sanitare, E- In G.A.C. înfrăţire normală, pe cită vreme
înregistrat la sortimentele piese vederea ducerii la bun sfîrşit mit Libich şi. Adolf Stempel, de griul însămînţat cu întîrziere tant în ce priveşte sporirea pro
mecanice, tucerie sanitară, ca a sarcinilor. Printre fruntaşii la ’ sortimentul cazane încălzire Preocupaţi de grija adă- intră slab în iarnă şi poate fi
zane încălzire centrală,- posta- sectorului se numără turnătorii centrală şi alţii. postirii in bune condiţiuni distrus uşor de ger.
a vitelor pentru perioada
în sprijinul cocsurilor hunedoreni de iarnă, colectiviştii din Avem nenumărate exemple
satele Piclişa şi Reia au care ne confirmă acest lucru.
C olectivul de muncitori, le-^a dat posibilitatea să-şi ducă vedeau sarcinile de plan pe lu terminat recent amenaja Gospodăria colectivă din Tur-
tehnicieni şi ingineri la îndeplinire hotărîrea. na august. rea grajdurilor In gospo- daş a fost fruntaşă în anul tre
riile colective din satele cut la însămînţări. Strădaniile
din cadrul semicocseriei din Astfel planul producţiei glo In fruntea întrecerii s-au si lor. La amenajarea graj colectiviştilor pentru a pregăti
Călan au muncit în lu bale pe sector a fost îndeplinit tuat prim-încălzitorul Victor Şi- durilor, peste 250 de co terenul după regulile agrotehni
na trecută hotărîţi să li în proporţie de 102,6 la sută. .mon,- sudorul Constantin Bucur, lectivişti au prestat 2.900 ce, pentru a alege şi trata bine
vreze cocsarilor hunedoreni Numai colectivul bateridi a I-a maistrul de exploatare Nicolae ore de muncă voluntară. sămînţa şi pentru a o însămînţa
cantităţi tot mai mari de semi- Ab-der-Halden a reuşit să tri Cruceam], încălzitorul ¦I Flo- Printre colectiviştii care (a timpul potrivit nu au fost za
cocs. întrecerea dintre schim au efectuat cele mai multe darnice. in anul acesta ei au
buri şi baterii, măsurile tehnico- mită Hunedoarei cu' 1.285 tone rea Decebal, strungarul Du ore de muncă voluntară recoltat în medie 2.624 kg. grîu
la amneajarea grajdurilor la ha., în timp ce pe terenuri de
organizatorice. traduse în viaţă, semicocs mai mult. decît pre- mitru Zăvoianu. se numără comunistul Vic aceeaşi fertilitate şi din aceea'şl
tor Vlaic, Arthur Vaser- comună, dar care au fost însă-
------------------'itfsas'-------------------- man şi Victor Păran din mînţate cu întîrziere de ţăranii
satul Piclişa, comunistul muncitori individuali, s-a rea
Cu planul lunar depăşit Isidor Tămăşiloni, loan
Lăzărescu, Constantin Gră- lizat o producţie mai mică cu
dişteanu şi alţii, din sa Miercuri 2 august tn hala .
tul Reia. 600-850 kg. boabe la hectar. Este
încă două safe foarte interesantă şi experienţa
Multă vreme din anul acesta, în prezent aici. Planul produc nat cu cît în această lună s-au electrificate Construcţii social-culturale r atelierului mecanic a
la fabrica de cherestea „11 Iu ţiei globale al întreprinderii a muncit doar 22 de zile întrucît
nie" din Orăştie planul de pro fost realizat în proporţie de 115 hala gaterelor a intrat în repa Colectiviştii din satele în Valea Jiului U Combinatului siderur
ducţie al întreprinderii la unele la sută, iar cel al producţiei mar raţie. Nălaţi şi toteşti au ho- gic Hunedoara a avut
sortimente printre care şl sorti fă în aceeaşi proporţie. La princi tărît să Înlocuiască din loc festivitatea lami
mentul cherestea fag — sorti palele sortimente s-au obţinut Prin rezultatele obţinute s-au casa lor pentru totdeau
mentul cu cea mai mare ponde depăşiri deosebit de semnifica evidenţiat mai ales brigada de na lampa de petrol cu In ultimii 10 ani, construc spitale, dispensare, unităţi co nării distincţiei „Ordinul Muncii“
re — n-a putut fi îndeplinit, în tive. La sortimentul cherestea îa gatere condusă de comunistul becul electric. Cu puţin torii din cel mai mare bazin merciale, fabrici de pîine, băi
bună măsură datorită şi unor fag, de pildă,' planul a fost de Ştefan Proşenic care şi-a depă timp în urmă, la îndemnul carbonifer al ţării — Valea Jiu etc. Constructorii din Valea Jiu clasa l-a colectivului Combinatului
condiţii obiective. păşit cu 12 Ia sută, la margini şit planul cu 15 procente şi bri organizaţiilor de partid, lui — au schimbat complet în lui se mîndresc şi ou clădirea
fag cu 160 fa sută iar Io lăzi găzile de maşinişti (circularişti) ei au trecut la înfăptui făţişarea centrelor muncitoreşti Institutului pentru pregătirea siderurgic Hunedoara pentru me-
In luna august însă, prin e- de fag cu 30 la sută.. rea electrificării prin mun din această parte a ţării. In cadrelor tehnico-inginereşti ne ,rite deosebite in refacerea ¦econo
fortul susţinut al întregului co conduse de membrii de partid că şi contribuţie volunta blocuri moderne şi confortabile cesare exploatărilor miniere din miei naţionale după război, pentru
lectiv de muncitori aflaţi în în Succesul înregistrat în luna ră. Prestind-peste 2.200 ore ei au dat minerilor în folosinţă Valea Jiului, ridicată la Petro sporirea prdăttcţiei de fontă, oţel şi
trecere s-a reuşit a se obţine august la fabrica „11 Iunie" din Petru Zagoni şi loau Urican de muncă voluntară , co peste 5.000 de apartamente şi 20 şani, asfaltarea şoselei Petrila- laminate.
succese neînregistrate încă pînă Orăştie este cu atît mai însem lectiviştii din Nălaţi şi de cămine cu circa 4.850 de Uricani, precum şi o serie de
care şi-au realizat planul în pro Toteşti şi-au realizat do locuri. Alte 1.000 de apartamen construcţii industriale c a : ter In clişeu : iov. Anton Moisescu,
rinţa. Acum, lumina e- te şi diferite construcţii social- mocentrala electrică de la Pa- vicepreşedinte al Prezidiului Marii
porţie de 120 la sută. (ectricâ arde în casele mul roşeni, noile întreprinderi de Adunări Naţionale a R.P.R., la
tor colectivişti din aceste culturale vor fi ridicate în cursul preparare a., cărbunelui de la
două sate. Petrila şi Lupeni, silozuri şi minează înalta distincţie iov. Ni
acestui an. funiculare de mare capacitate colae Căiană, director general al
Colectiviştii loan Co pentru exploatările carbonifere Combinatului siderurgic Hunedoara.
vaci, Ştefan Horvati, Da- In localităţile miniere din etc.
vid Muntean, losif Vlâi- Au început arăfuriia
coni, din satul Nă Valea Jiului s-au mai construit
laţi şi Ion Lada, Lăs- pentru însămînţări
cuf Babeş, Jiguţ Şerban în acest timp numeroase şcoli,
şi Anton Furca din To şi transportul
teşti, sînt cei care au e- Economi! echivalente cu costul
}editat cele mai multe ore îngrăşămintelor ia cîmp
de muncă voluntară la e- a 600 apartam ente
tcdrificarea satelor lor. In primăvara acestui an, ţă
In întrecerea patriotică cu lăria Simens Martin nr. 1, prin ranii muncitori din satul To
Nu de mult, au început metalurgiştii reşiţeni, siderur- folosirea gazului metan la 4 teşti, raionul Haţeg, s-au unit
lucrările de electrificare giştii Combinatului din Hune cuptoare,consumul de păcură în gospodăria colectivă „Dr. Pe
şi in satul Vad. Pînă In doara acordă o deosebită im s-a redus cu 50 la sută, iar tru Groza". Dornici să obţină
prezent locuitorii salului portanţă îmbunătăţirii continue înlocuirea fontei lichide cu de recolte bogate şi în anul viitor,
au terminat prin muncă a indicilor de utilizare a agre şeuri de fontă recuperată, care la îndemnul comitetului de par
voluntară plantatul slîl- gatelor — mijloc important de este mai ieftină, a contribuit la tid şi sfatului popular comunal
pilor¦de adacţiunc. sporire a producţiei de metal reducerea preţului de cost al noii colectivişti au început cu cî-
şi reducere a preţului de cost oţelului. Alte măsuri au dus teva zile în urmă arăturile pen
al acestuia. la înlăturarea, in mare parte, a tru însămînţări de toamnă. Folo
pierderilor de oţel ce se produ sind atelajele proprii ei au arat
Datorită îmbunătăţirii reţete ceau în hala de turnare. pînă în ziua de 3 septembrie o
lor de formare a şarjelor şi suprafaţă de peste 15 ha., care
a regimului de ardere, la fur Măsurile luate de siderurgişti urmează a se însămînţa cu grîu.
nalele noi consumul pe tona de i-au ajutat să obţină succese Din aceasta, pe 8 ha. a fost se
fontă a scăzut cu circa 120 kg. importante. Faţă de anul trecut mănat borceag, plantă bună pre
cocs, 150 kg. minereu de man- indicii de utilizare a agregate mergătoare grîului.
lor au fost măriţi, in medie, cu
gan, 80 kg. calcar etc. La oţe- 12,41' la sută la furnale, cu Odată cu arăturile pentru în
10,30 la sută ta oţelării şi cu sămînţări, colectiviştii din To
23,82 la' sută la laminoare. Pro teşti au început să transporle pe
ductivitatea muncii pe întteg cîmp gunoiul de grajd, in nu
combinatul a sporit faţă de a- mai cîteva zile, ei au transpor
ceeaşi perioadă, cu 27,6 la su tat pe cîmp peste 50 de care cu
tă. In acest fel, preţţil de cost
efectiv in primele 7 luni ale a- îngrăşăminte naturale, depozi-
nului a fost redus, faţă de a- tîndu-le Ia capătul viitoarelor
nul trecut, cu circa 120 lei pe lanuri de grîu.
tona de fontă, 200 lei pe tona
de oţel, 14 lei pe tona de cocs La efectuarea acestor munci
metalurgic. s-au evidenţiat colectiviştii Axen-
te Podean, Anton Bălica, Ion I.
Din economiile realizate anul Bărbescu, Ion C. Muşa, Dumitru
acesta de siderurgiştii Combina Vlăiconi şi alţii.
tului siderurgic Hunedoara se
pot construi circa 600 de apar
tamente.
Creşîe numărul cititorilor
Aspecte dc la vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Hunedoara: stingă sus: l'a Combinatul siderurgie Hunedoara1; stingă jos La biblioteca clu de volume la aproa tov. Rozalia Gutean
tovarăşul Gheorghe Gheorgltiu-Dej strînge mina Eroului Muncii Socialiste Ştefan Tripşa ; dreapta jo s : la Uzinele metalurgice Cugir. bului „11 Iunie“ din pe 4.500 cetăţeni. a hotărît ca numărul
Călan se depune, o' Pentru a ajunge Ia cititorilor să creas
intensă activitate . un asemenea rezul că cu încă 20 la
pentru a atrage cit tat tov. Roza'lia Cu- sută. In vederea a-
tingerii acestui scop
mai. mulţi cititori. tean, bibliotecara, a a fost organizat un
colţ „Iubiţi cartea“
De la începutul anu organizat în anul a- şi are prevăzute în
plan o serie de alte
lui şi pînă în pre cesta 41 de recenzii acţiuni cu cartea.
zent au fost împru şi seri literare.
mutate peste 6.000 In ultimul timp