Page 14 - 1959-09
P. 14
Pasf0 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1461
In gospodăriile c®Scdfvc DUPA CEL DE-AL V-LEA CONCURS ARTISTIC Pe unda c l a p e l o r U
Si liiwărăşiriic din ratonil iii
La Casa raională de Recent a fost prezentat pe marile prefaceri şi realităţi din sub nas, acoperindu-şi astfel
consirncfiilc sili avansate cultură din Orăştie scena cinematografului de vară cetatea metalului, de a repre faţa ( caz concret: Iţu Alexan-
din oraşul Deva, spectacolul zenta aspecte ale noii vieţi ce drescu, Gretij Munieanu etc.).
In raionul Ilia există în pre nisaj. In acelaşi stadiu se află muzical „Pe unda clapelor'“ a pulsează pe aceste meleaguri, Tot ca rezultat al lipsei de în
zent mai mult de 20 gospodării şi grajdurile pe care le constru Cel de-al V-lea concurs al forma de teatru. Prima se va prezenta cu cărui regie e semnată de H. odinioară căit de obidite, de a drumare regizorală, au apărut,
colective, precum şi un însemnat ieso gospodăriile colective din ţiilor artistice de amatori a luat sfir- piesele „In august cerul e senin" şi Nadler, iar distribuţia a fost cînta eroismul celor care consti numeroasele stridenţe nţin jo
număr de întovărăşiri agricole Abucea, Stretea, Hărău, Bejan şit. Cu toate acestea încă se mai dis „Gara mică"' iar a doua are în plan susţinută de artiştii ansamblu tuie azi fala industriei noastre, cul prezentatorilor, care la un
şi zootehnice. Majoritatea gos şi din alte sate. In gospodăriile cută despre întrecerea artiştilor ama să pregătească piesa „Alo t la telefon lui muzical l.C.S.H. harnicii oţelari, furnalişti, ta- moment dat datorită neînţele
podăriilor colective sînt tinere. colective din Dobra, Bacea, Leş- tori din fabrici, uzine, sate, instituţii. Taimirul“. Aşa după cum de altfel este ' minatori, constructori. Şi tex gerii rolului, se părea că au
Au luat fiinţă numai în cursul nic, Bîrsău, Bampotoc au fost Casa raională de cultură din Orăş precizat şi pe coperta progra tul prezentatorilor a fost de uitat pur şi simplu că se gă
anului trecut. Important este de terminate 'lucrările de zidărie a tie a participat la concurs şi cu for Tovarăşul Cazan ne-a vorbit apoi des mului ce a fost difuzat cu acest parte de a avea în atenţie a- sesc in faţa unui public şi au
arătat că şi în gospodăriile co grajdurilor, urmînd ca zilele a- maţia Corală. Cu mult timp înainte pre sîrguinţa cu care se pregătesc artiş prilej, spectacolul amintit a semenea probleme. început a face diverse grimase
lective mai vechi s-au înscris în cestea să fie acoperite. de faza regională componenţii corului tii amatori din echipa de teatru Horia greţoase, lipsite de simţ artistic.
anul trecut un mare număr de se adunau la casa de cultură şi re Cingher, Elisabeta . Poienaru, Petru Je- mers pe linia unui concert şi Iar în privinţa prezentatoarei
ţărani muncitori. La Leşnio, de Toate gospodăriile colective petau cu multă sîrguinciozi.tate. Mun linschi, Aurel Tătaru şi alţii. 'Mioriţa. Raţiu, s-ar fi putut
pildă, s-a înscris tot satul. din raionul Ilia s-au angajat să ca le-a fost răsplătită. Corul din 0- se poate spune că printre me obţine o mai mare căldură, o
termine construcţiile planificate răştie a ajuns pînă la faza de zonă Slab se prezenta pînă nu de mult mai adecvată legătură cu sce
După constituirea lor, gospo înainte de a veni frigul. Reali de ia Timişoara. Bucuria fiecărui mem echipa de dansuri. Această formaţie lodiile ce au fost interpretate, na şi spectacolul. Lăsată sădea
dăriile colective s-au izbit de u- zările de pînă acum ne demon bru al corului a fost mare. Totuşi ajunsese să fie considerată ca in doar ce ştie şi ce poate, adesea
nele greutăţi care trebuiau în strează că angajamentul luat va dorinţa lor era să ajungă în finală- existentă. Oamenii din echipă nu se publicul spectator participant, a Trebuie apreciat talentul şi a fost metalică, n-a reuşit să
vinse. Una din cele mai mari fi îndeplinit cu succes. De data aceasta nu s-a putut. For simţeau tocmai bine. Şl chiar înainte putut intllni unele de mare stabilească legătura ce trebuie
era lipsa de adăposturi în pare maţia corală însă nu şi-a încetat ac de 23 August, Ştefan Postelnicu, Va- să existe la orice spectacol, în
colectiviştii să-şi poată aduna a- Urmînd îndemnul Comitetului tivitatea : s-a pregătit pentru festivalul sile Tesnaru, Adriana Moga, Eugenia frecvenţă. De asemenea, se pot posibilităţile ce s-au putut în tre artişti şi spectatori.
nimalele cu oare se înscriseseră raional de partid şi al sfatului regional al tineretului. Şi rezultatul Tănase şi alţii au hotărît să pregă spune cuvinte de laudă despre trevedea la o bună parte din
în gospodăria coilectivă. Comi popular raional şi întovărăşirile de la festival este cunoscut. tească ceva- frumos. De atunci au unii interpreţi. interpreţi. Din păcate însă a- Unii vor spune poate că a-
tetul raional de partid şi Sfatul din raionul Ilia îşi construiesc apărut de mai multe ori în faţa spec ceştia nu au fost îndeajuns de ceste însemnări au fost prea
popular raional au îndrumat ti grajduri pentru animalele pro Acum cînd au luat sfîrşit aceste Im tatorilor cu dansurile „Fecioreasca", Colectivul acestui ansamblu, lucraţi. Numai în acest fel se aspre, ţinînd seama că e vorba
prietate obştească. întovărăşirea portante concursuri am trecut din nou „Bărbuncul" şi cu o suită ardeleneas s-a străduit să iasă din nou în explică faptul că o seamă de totuşi de un ansamblu de ama
nerele gospodării colective, cît din satul Ohaba, de exemplu, pe la Casa raională de cultură din că, fapt pentru oare au fost răsplă faţa publicului spectator; in elemente care¦în spectacolele an tori. Dar nu se poate cădea de
are în plan să înfiinţeze o fermă Orăştie să vedem ce fac formaţiile ar tiţi cu multe aplauze. vederea unui asemenea scop terioare s-au prezentat frumos, acord cu o asemenea părere. In
şi pe cele mai vechi să înceapă de vaci. In prezent dispune de tistice care activează aici. Cînd am s-au consumat ore multe de re acum au înregistrat o scădere. primul rînd că ansamblul mu
un număr de 50 viţele proprie ajuns ia casa de cultură tovarăşul Dacă despre activitatea multor for petiţii, energie. Dar, nimic nu Cazul cîntăreţei Mari] Ungu- zical l.C.S.H. nu este lipsit, de
de îndată construirea adăpostu tate obştească. Pentru ca aces Roman Cazan, directorul, era tare. maţii artistice ale Casei raionale de se pare că e prea greu atunci reanu, care a fost, s-ar putea o experienţă, are o existenţă su
tea să poată fi înmulţite şi cres ocupat. In acea seară echipa de tea cultură din Orăştie se pot spune cu cînd ţi-ai aşezat în faţă un spune, de nerecunoscut.. De unde ficient de lungă, din care pu
rilor necesare. Pentru a suplini cute în comun, întovărăşiţi!- au tru prezenta în faţa publicului sp ec vinte de laudă nu acelaşi lucru se scop frumos; plin de entuziasm, înainte s-a prezentat în faţa tea şi trebuia să înveţe. Apoi
construit în cursul acestui an un tator piesa „In august cerul e senin". poate afirma şi despre brigada artis înaripat, lupţi fără a-ţi cruţa publicului spectator graţios, cu nu e prima oară cînd i se dau
lipsa unor materiale de construo- grajd spaţios. Intovărăşiţii din Era de prisos să mal punem întrebări tică de agitaţie. Conducerea casei de puterea de muncă, pentru a-l aer natural, cu voce liberă, ne îndrumări prin presă, din pă
Visca construiesc şi ei un grajd în legătură cu activitatea formaţiei de cultură intenţiona ca brigada să pre realiza. Un lucru ca acesta, se prefăcută, plină de vioiciune şi cate însă fără prea mult efect.
ţie şi pentru a reduce preţul de în care vor adăposti animalele teatru. Ne interesau însă celelalte for zinte un program axat pe campania pare că a fost înţeles de colec străbătută de un timbru molip
proprietate obştească. maţii. lucrărilor de seceriş şi treieriş. Cam tivul în discuţie. Răsplata aş sitor de tineresc, de rîndul a- E timpul ca ansamblul
cost al construcţiilor, conduceri pania este însă pe sfîrşite. Brigada teptată s-a concretizat într-ade- cesta şi-a ucis pur şi simplu l.C.S.H. să nu mai trăiască o
Noile gospodării colective pre — La ora actuală —' a ţinut to n-a început nici măcar repetiţiile. Nu văr prin multe aplauze. vocea, dozînd-o aproape tot viaţă artistică ruptă complect
le gospodăriilor colective au fost cum şi un însemnat număr de tuşi să precizeze tov. Cazan — cea înseamnă că dacă va trece campa timpul pe nas, presărînd-o cu de munca şi viaţa celor pentru
întovărăşiri din raionul Ilia mai mare activitate r desfăşoară for- nia de vară brigada să se desfiinţeze. Privit însă mai îndeaproape, accente guturale. a căror cauză a fost creat ca
orientate să folosească pe scară şi-au propus ca în anul viitor să ’ maţiile de teatru. In curind va în« Conducerea casei de cultură trebuie spectacolul-concert „Pe unda să militeze.
realizeze şi alte construcţii cum cepe concursul formaţiilor de teatru fa să asigure programul necesar pentru ca clapelor" prezentat de către an Scăderi evidente s-au înre
largă resursele locale. ar fi i magazii pentru cereale, care vrem să participăm şi noi. La artiştii amatori din brigadă să-şi poată samblul muzical l.C.S.H. su gistrat şi în felul cum au fost Doar, aşa, elementele tinere
saivane, maternităţi pentru casa de cultură activează două echipe desfăşura activifalea. portă obiecţii, asupra cărora folosite luminile. In multe rîn- şi entuziaste care-l compun, vor
In prezent, aproape toate gos scroafe, silozuri şi altele. trebuie să ne oprim. Şi, facem duri, au apărut într-o flagran putea să guste cu plenitudine
-1 V. ALBO acest lucru, tocmai pentru a ne tă distonantă cu interpretarea, clin sadisfacţia conştiinţei că îşi
podăriile colective din raionul aduce partea de contribuţie, la ou jocul de scenă ( care de alt îndeplinesc fără rezerve nobilul
!!!!!¦ !!I îmbunătăţirea activităţii de vii fel aproape a lipsit cu desă- scop pentru care orice artist
Ilia construieso cîte ceva. Un tor ce va fi desfăşurată de că vîrşire) cu ceea ce exprima trebuie să lupte neprecupeţit;
număr de 18 dintre ele constru ÜI tre cei ce au pregătit, spectaco conţinutul de idei al cîntecului promovarea unei arte realiste,
lul cît şi pentru a da aici un interpretat. care să corespundă pe deplin
iesc grajduri de mare capacita îndrumar pentru alte formaţii cerinţelor mereu mai mari ale
artistice de acest fel. Dacă interpreţii ar fi fost în celor ce muncesc din patria
te. Gospodăria colectivă din Ve- drumaţi cu un mai mare simţ noastră.
ţel are de pildă în construcţie O întrebare certă şi legitimă de răspundere, este neîndoielnic
care se pune după vizionare este că ar fi dat mai mult. Mina V. DELAZAGRA
un grajd în care încap aproape următoarea: intr-adevăr ansam regiei nu s-a simţit nici unde.
blul artistic al l.C.S.H. respec Cîntăreţii au apărut rigizi şi greoi
100 capete de vite. Grajdul a tiv, cei care răspund de acesta, ţinînd microfonul, mai tot timpul
refuză să ţină seama de învă
fost de fapt construit. Mai sînt
de făcut doar unei® lucrări de fu
NOTA
Propunerea călătorilor
Ce! care urmează să se pre ra maşinilor de pe acest traseu
zinte urgent la Deva şi este ne este mare. Secţia de drumuri a ţămintele oferite de însăşi ex Să acordăm atenţia cuvenită
voit să parcurgă drumul între sfatului popular regional şi sta perienţa propriei, lor munci ? pregătirii şi desfăşurării
Petroşani şi Simeria cu maşina, turile populare comunale pe raza Numai aşa se explică faptul că
înainte de plecare, întreabă şo căruia trece drumul Petroşani nici de rîndul acesta, deşi ne
cesitatea a fost subliniată în
ferul, care este cel mai bun cu —Simeria sînt în măsură să în campaniei agricole de toamnătoate ocaziile, spectacolul nu a
noscător al acestui drum ! treprindă acţiuni, pentru întreţi avut o amprentă proprie, un
— Ajungem în două ore ? nerea acestui drum prin muncă act de identitate. El putea fi _(_U__rm__a_r_e__d__in__ pag. I-a)i Sfaturile populare vor trebui să
Distanţa nu este aşa de mare. voluntară sau contribuţie în se îngrijească de punerea In
muncă. dat foarte bine de către orice In regiunea noastră mai dăi punct a trioarelor, selectoarelor,
— Nici în patru !... este răs nuie încă o practică foarte dău vînturătorilor, porzolatoarelor şi
punsul omului păţit. Noi, cei care călătorim des pe formaţie artistică din iară. Ni nătoare. Este vorba despre însă- a cdluilalt utilaj necesar pregă
acest traseu, credem că asîîel de mînţarea griului în teren arat tirii seminţelor. Acelaşi lucru
Şi aşa este. Drumul între Pe acţiuni se pot iniţia cît mai cu- mic nu a fost în care să nu în aceeaşi zi, sau în cel mai bun trebuie să-I facă, fără întîrziere
troşani şi Simeria nu poate ti rînd, înainte ca timpul să devină caz cu 2-3 zile înainte. Ce se în- şi gospodăriile de stat,'gospodă
parcurs nici în patru ore din nefavorabil. se spună că e vorba de artiş tîmplă cu sămînţa care â îost riile colective şi întovărăşirile.
cauză că, el este prost întreţinut însămînţată într-un astfel de
şi deci are multe gropi. Aşa GR. GOANŢA tii Hunedoarei, nicăieri în tot teren ? Tocmai în timpul cînd ră In acele locuri unde, în urma
stînd lucrurile, circulaţia auto corespondent sare, se aşează terenul, ceea ce probelor de germinaţie şi a
vehiculelor este greoaie iar uzu ce s-a spus şi s-a făcut nu a îace ca rădăcinile firave ale vi analizelor de laborator, se con
itoarelor plante să se rupă. A- stată că seminţele nu corespund
fost amintit nici măcar un cu-
vţî&lv vînt despre munca siderurgişti
Pentru îngrijirea sănătăţii siderurgiştilor hunedoreni şi a copiilor lor a lor, despre viaţa lor. Din nici
fost construit un modern spital dotat cu aparataj nou. un loc nu s-a putut înţelege că
In clişeu: Aspect din timpul consultaţiei unuia din micii cetăţeni ai acest ansamblu artistic a fost
Hunedoarei, la noul spital. | creat în scopul de a oglindi
OO<XK>0 0 0 <><X>0 (X>O0 0 O0 0 0 <>0 0 <>0 0 <><><><><XX>0 0 <><X><><X>0 CCOOOOOOOOOOÎ^OOOWOOWOOC^XX/WOOOOOOOOOOOCCiOOOi'XXXWOOeOOOCOOOOO X >oooooooooooooooooo cest lucru duce la întîrzierea ve cerinţelor vor trebui luate mă
şantierului, pe acesta s-ar li getaţiei şi la slăbirea plantelor. suri pentru schimbarea lor cu al
Conferinţa regională "de par Să fie reluată activitatea pe putut realiza mult mai mult. Pentru ca această practică să tele de calitate.
tid a trasat sarcina ca pînă la şantierele de hidroamelioraţii!
sfîrşitul anului 1960 să iie a- Insă de două luni pe acest şan fie combătută cu succes este ne Conducerile G.A.S., ale S.M.T.,-
meliorată o suprafaţă de cel cesar să li se explice practic co ale G.A.G. 'şi întovărăşirilor, pre
puţin 10.000 ha. teren. tier nu s-ă lucrat cu toate că lectiviştilor, întovărăşiţi lor şi ţă cum şi sfaturile populare comu
ranilor individuali în ce constă nale au datoria de a lua toto
După Conferinţa regională de întreprinderile şi instituţiile din răul ei. Prin urmare nu este dea- dată măsuri pentru revizuirea şi
partid, Comitetul regional P.M.R. juns să li se spună numai cînd repararea rapidă a maşinilor de
şi Comitetul executiv al Sfatu Orăştie l-au luat sub patrona trebuie să fie făcută o lucrare semănat şi a celuilalt utilaj ne
lui popular regional a'u ela- sau alta. Convingător este daca cesar în campania de toamnă.
borat un plan de îmbunătăţiri jul lor. Din cei 7.000 m.c. pă Ii se explică şi de ce trebuie fă
funciare care prevede ca prin cută atunci. Cheia succesului oricărei cam
excavarea a 369.000 m.c. pă- tori, funcţionari, colectivişti, luntară. Ei au excavat deja organizaţiilor de partid pentru mînt prevăzuţi a se excava, nu panii constă în munca politică
mînt să fie ameliorate numai întovărăşiţi şi ţărani muncitori 17.500 m.c. pămînt din cei mobilizarea şi antrenarea oa Ingrăşarea terenului are de a- de masă. Experienţa ne dove
în acest an, 9.444 ha. teren, cu gospodării individuale —¦au 27.000 m.c. planificaţi a se ex menilor muncii la efectuarea; sînt exoavaţi decît 1.000 m.c., semenea o mare importanţă pen deşte că în acele locuri unde or
din oare 9.144 ha', prin îndiguiri, participat la muncă voluntară cava pentru ameliorarea a 500 lucrărilor de îmbunătăţiri fun
desecări şi regularizări de văi, pe cele 16 şantiere de hidroa ha. teren. Pînă în prezent, ciare. Dar, în lunile ce au ur adică tot atît cît a îost în ur
iar 300 ha. prin luorări de iri melioraţii, care s-au deschis. contravaloarea muncii lor re mat .activitatea, pe şantiere a
gaţii. Planul de lucrări hidro- Datorită elanului şi avîntului prezintă o economie de 261.000 început să se desfăşoare într-un mă cu două luni.
ameliorătive prevede ca cea patriotic cu care cetăţenii re lei. ritm tot mai nesatisfăcător. Este
măi măre parte din terasamen- giunii noăstre au muncit pe adevărat că timpul ploios şi Slab- se prezintă situaţia lu
tele stabilite să îie executate şantierele de hidroamelioraţii, pe In total, pe cele 16 şantiere volumul mare de lucrări agri
prin muncă voluntară, econo- 10 din cele deschise lucrările de hidroamelioraţii deschise în cole din campania de vară au crărilor de hidroamelioraţii şi
misindu-se astfel suma' de s-au şi terminat. Dintre acestea, regiune s-au efectuat 66.000 împiedicat într-o oarecare mă
5.015.000 lei. Odată 'eieditate, amintim îndiguirea rîului Mu de zile de muncă voluntară, e- sură desfăşurarea normală a pe şantierul Valea Bătrînă din tru sporirea producţiei. înainte ganizaţiile de partid desfăşoară
reş' la Lăpuşnic, raionul Ilia, xecutîndu-se un volum de lucrărilor de hidroamelioraţii. de a se îace arăturile pentru în- o intensă activitate politică pen
aceste lucrări vor face ca pro lucrare prin care au fost ferite 190.807 m.c. terasamente, ceea Insă, tot atîi de adevărat este raionul Ilia’ care s-a deschis lă sămînţări este necesar să se tru mobilizarea muncitorilor din
ducţia de cereale a regiunii să de inundaţii 400 hă. teren, în ce reprezintă 51,5 la sută din că unele comandamente de hi transporte gunoiul de grajd Ia G.A.S. şi S.M.T., a colectivişti
sporească anual cu circă diguirile de la Oarda de Jos, ra volumul planificat a se excava droamelioraţii s-au mulţumit cu 9 iunie a.c'. De atunci şi pînă cîmp pentru a putea fi îngropat
2.200.000 kg. boabe. ionul Alba, unde s-au ameliorat în acest an. Din terasamentele succesele obţinute, începînd să sub brazde. Se observă însă că lor, întovărăşiţifor şi ţăranilor
500 ha. teren, cele de la Blan- executate, 160.807 m.c. de pă manifeste o totală delăsare în la' sfîrşitul lunii august, din unele gospodării colective cum muncitori individuali la efectua
Pentru coordonarea lucrări diana raionul Orăştie unde aU mînt s-au excavat la lucrări de muncă, sub’ pretextul că „nu este de pildă cea din Dobîrca, rea la timp a lucrărilor din di
lor şi urmărirea realizării pre fost redate agriculturii 200 ha. desecare, îndiguiri şi regulari se măi poate face nimic pe cei 15.000 m.o. nu s-au excavat raionul Sebeş, acordă prea puţi feritele campanii se obţin întot
vederilor de hidroamelioraţii pe tereri, desecările' de la Teiuş, re zări de văi, ia.r restul la iri şantiere din cauza muncilor a- nă atenţie îngrăşării terenului cu deauna rezultate bune, iar acolo
anul în curs, s-a constituit un profilarea Văii Vaidei — Romos gricole“, fapt cu totul ireal. decît 800 m.tí. gunoi de grajd. De asemenea şi unde munca politică de masă
comandament regional şi co etc. Numai pe şantierul de la gaţii. este neglijată, rezultatele sînt
mandamente raionale. Oficiului Blandiana, de pildă, ţăranii Rezultatele acestor lucrări se Delăsare au manifestat şi u- Mai mult, în acest an s-ă unele întovărăşiri lasă terenul slabe. De aceea, este necesar ca
regional de îmbunătăţiri fun muncitori din Blandiana şi sa nele sfaturi populare comunale neîngrăşat, deşi întovărăşiţii dis organizaţiile de partid să 'desfă
ciare i s-a încredinţat sărcina tele învecinate au efectuat fac deja cunoscute. Din cele şi comitete comunale de paj- prevăzut deschiderea ă încă 11
întocmirii documentaţiilor ne 7.500 zile de mtincă voluntară, 4.680 ha. teren în curs de a- tid. Aşa se îace că în ultimele
cesare şantierelor şi efectuarea' excavînd 15.000 m.c. pămînt’. meliorare au fost ferite pentru trei luni prevederile de excava şantiere. Deşi O.R.I.F. a în
nivelmentelor şi pichetajLilui. Contravaloarea muncii lor re totdeauna de luria apelor 2.680 ţii nu s-au realizat, rămînînd
prezintă o economie de. 300.000 ha. Prin lucrările de hidroame mult sub plan. In lună iunie, tocmit documentaţia şi ă exe
Comandamentele regional şi lei. lioraţii efectuate pînă în pre din volumul de terasa’mente
raionale de hidroamelioraţii, zent în regiune prin muncă vo prevăzut nu s-a realizat decît cutat pîch'etajul la 9 dintre a-
sprijinite din punct de vedere Realizări de seamă s-au ob luntară, s-au economisit 2.396.000 45 la sută, în luna iulie şi mai
tehnic de către O.R.I.F., au sta ţinut şi pe cele 6 şantiere care lei. puţin, iar în luna aiigust din cesteă, lucrările înţîrzie să în
bilit ca, pentru realizarea pre se găsesc în lucru. Este su 55.000 m.c. cît s-a prevăzut, nu
vederilor, în acest an să se ficient să amintim că numai pe Bune rezultate în efectuarea s-au excavat decît 2.000 m.c. ceapă. Intr-o asemenea poziţie
lucreze pe 27 şantiere. O.R.I.F. şantierul de regularizare a Văii lucrărilor de hidroamelioraţii Aceasta, cu toate că pe unele
a întocmit pînă în prezent do Ch'imindiă --r declarat şantier s-au obţinut în cursul primelor se găseşte şantierul de regulari pun de cantităţi suficiente de şoare o temeinică muncă politi
cumentaţiile tehnice pentru 25 regional — colectiviştii, înto- 5 luni din acest an şi mai cu şantiere se putea munci din plin gunoi. Organizaţiile de partid şi că în fiecare unitate agricolă so
din aceste şantiere, din care vărăşiţii şi ţăranii individuali seamă în trimestrul I a.c. cînd şi în cele trei luni aimintite. Bună zare a Văii Gráivá-Oiéjdea,
majoritatea s-au şi pichetat pe din' Hărău, Chimindiă, Bam peste volumul de terasamente
teren, pentru execuţie. potoc şi din alte sate învecina prevăzut s-au excavat 12.234 oară, dacă comitetele raionale unde s-au prevăzut ă se ame sfaturile populare au sarcina de cialistă, în fiecare comună şi
te, împreună cu sute de mun m.c. Acest rezultat îmbucură
Răspunzînd chemării partidu citori şi funcţionari din oraşul P.M.R. şi U.T.M. şi Sfatul popu liora’ 1.000 ha., cel din. Peţel- a îndruma aceste unităţi şi de sat. In această muncă trebuie
lui, zeci de mii de oameni ai Deva, au efectuat pînă acum tor s-a obţinut datorită preocu
muncii din regiune — munci-' lar raional Orăştie, ar li acor ca — raionul Albă, din' Dala a le sprijini pentru a îngrăşa cui antrenate toate organizaţiile de
peste 8.700 zile de muncă vo pării din acea perioadă a co gunoi suprafeţe cît mai mari de masă, gazetele de perete, cămi
dat lucrării de regularizare a — raionul Sebeş, Vinerea —
mandamentelor de hidroamelio
Văii Stricata aceeaşi atenţie ca raionul Orăştie şi altele. teren atît toamna cît şi primă nele culturale, staţiile de radio-
raţii, care au acordat sprijinul
în prima lună a deschiderii Intrucît muncile din campa vara. îicare. Agitatorii trebuie să fie
cuvenit sfaturilor populare şi
nia’ agricolă de vară se apro Unul din factorii hotărîtori în bine instruiţi şi repartizaţi să
pie de sfîrşit, este bine că ac sporirea producţiei la ha. este desfăşoare muncă de lămurire
tivitatea’ pe şantierele de hidro pregătirea seminţelor. Numai pe circumscripţii, străzi, cartiere,
amelioraţii să lie reluată cel dacă însămînţăm o sămînţă se la cîmp, şi în oricare alt loc
puţin cu intensitatea' din pri lecţionată, bine condiţionată şi unde ţăranii muncitori se adună
mul trimestru. In' acest scop, tratată putem avea garanţia u- de obicei. Ei trebuie să expiice
oomandămeUtele de hidroamelio neî recolte îmbelşugate şi de ca ţăranilor muncitori, folosindu-se
raţii treb’uie să ia' măsuri grab litate superioară în anul viitor. de date concrete luate din comu
nice, pentru a mobiliza’ masele Trebuie să arătăm însă că pînă na respectivă, de ce este necesar
lă importantă acţiune de redare acum a fost o slaba jpreocupare să se execute la timp fiecare !lu
în circuitul agricol a noi su faţă de această problemă. Deşi crare agricolă, să se condiţione
prafeţe de' teren. In felul ă- treierişuf s-a terminat în majori ze şi să se trateze bine sămîn-
cesta, prevederile pentru anul tatea comunelor, totuşi nu s-au ţa, să se are din timp terenul
în curs pot îi' îndeplinite în selectat pînă în prezent decît etc. Numai desîăşurînd o muncă
întregime. Trebuie ştiut că circa 200 tone seminţe în întrea politică intensă în rîndul ţăra
pentru anul viitor s-au şl i- ga regiune. Acest lucru impune nilor muncitori vom avea garan
dentificat spre' ă se ameliora' necesitatea de a se lua, în toate ţia că lucrările din campania a-
prin îndiguiri si desecări alte raioanele, măsuri urgente pen gricolă de toamnă vor fi efectu
5.745 ha. tru pregătirea seminţelor nece ate la timp şi în bune condiţiuni
E. BBRGHIAN sare în campania de toamnă. agrotehnice.
