Page 15 - 1959-09
P. 15
Nr. 1461 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
b b sbbBWBBSWBBP»
iif^l O R A ŞU L DEVA Aprovizionarea M ole îm bunitlflfi
pe şantierele grupului IV I. G.5.H.
PREGĂTIRI INTENSE
patra deschiderea n if iu M u i de partid Constructorii clin cadrul gru de cost al lucrărilor. Acum se
pului IV al I.C.S.H. au sarcina lucrează la tenculrea în bfocurile
să execute anul acesta un mare 84, 85, 86 şi 87 fără ca tuburile
volum de lucrări. Pînă la sîîr- să fie introduse în pereţi. Ace
Majoritatea organizaţiilor de profesională şi politică, iar cea' nivelul de cunoştinţe al mem şitul anului ei vor trebui să pre eaşi situaţie este şi Ia alte 5
partid din oraşul Deva, îndru a cursului seral unui alt mem brilor şi candidaţilor de partid,
mate şi sprijinite îndeaproape bru de partid, bine pregătit. biroul organizaţiei de bază a dea în folosinţă peste 150 de a- blocuri ale I.G.O.H.
de către Comitetul orăşenesc de stabilit din vreme formele de
partid, se preocupă cu multă Toţi membrii învăţămînt care vor funcţiona partamente. In adunările de par Lipsa radiatoarelor pentru în
răspundere de pregătirea noului anul acesta în întreprindere —
an şcolar al învăţământului de şi candidaţii de partid un cerc de economie concretă tid, consfătuirile de producţie călzirea centrală face ca lucrările
partid. Spre deosebire de anii înscrişi la învăţămînt unul de studiere a Istoriei
trecuţi ele acordă acum o mai P.M.R.—anul I, unul de stu care au avut loc, mai ales după să nu se poată desfăşura în mod
mare atenţie cuprinderii tuturor In anul şcolar 1958— 1959, Ia diere a Istoriei P.M.R.-—anul II
membrilor şi candidaţilor de întreprinderea abator a funcţio şi un cerc de studiere a Statu apariţia hotărîrii plenarei C.C. norm al/ Aceasta este situaţia în
partid şi a unui număr însem nat un cerc de economie con tului P.M.R. De asemenea, au
cretă. Avîndu-se în vedere că el fost selecţionaţi şi stabiliţi pen al P.M.R. din 13-14 iulie, toţi momentul de faţă la 6 blocuri,
nat de tovarăşi din activul fără a contribuit mult la îmbunătă tru fiecare formă de învăţămînt
ţirea procesului de producţie, propagandiştii respectivi. Tov. muncitorii au apreciat că există deşi comanda pentru necesarul
de partid în diferitele form'e ale la înlăturarea’ neajunsurilor e- ing. Aurel Barb'ură va conduce
învăţămîntului de partid. In xistente în întreprindere, b'iroul activitatea cercului de economie posibilităţi ca sarcinile de plan de radiatoare a fost trimisă di
munca de propagandişti au fost organizaţiei de bază a hotărât concretă, tovarăşii Constantin
promovaţi oameni cu multă ex că şi în acest an să funcţio Moga şi Roman Şerban vor fi să fie îndeplinite şi chiar depă recţiei de aprovizionare a
perienţă în acest domeniu de neze din nou, aceeaşi formă de propagandişti la cele două
activitate, lucru care va sigura învăţă'mînt. In acest scop s-a cercuri - de studiere a Istoriei şite. Brigăzi întregi şi-au sporit I.C.S.H. încă la 18 mai. Pînă în
învăţămîntului de partid un discutat din timp cu fiecare P.M.R. iar cercul de studiere a
nivel calitativ superior celui din membru de partid, cu toţi istoriei P.M.R. va fi condus de în Colectivul depoului C.F.R. Simerla a realizai in primele 7 luni ale angajamentele în scopul asigu prezent au sosit radiatoare nu
tovarăşii din conducerea' între săşi secretarul organizaţiei de anului economii la preţul de cosi in valoare de aproape 1.200.000 lei. La rării îndeplinirii planului la toţi mai pentru 2 blocuri din cele 8
anii trecuţi. prinderii, cu cei mai buni mai bază, tov. Gligor Andonie. această sumă a' contribuit, tn măsura posibiliiăţilor ei, şi echipa de lă indicii pe grup. pentru care s-a făcut comanda.
Iată cîteva aspecte privind fe ştri şi muncitori fruntaşi în- cătuşi R.R.D.
cadrîndu-i lă această formă de La această întreprindere e- Organizaţia de partid desfă Aceasta fiind starea de lucruri,
lul cum este pregătită deschide învăţământ. Printre cei care xistă însă şi unele lipsuri în Clişeul nostru înfăţişează pe trei tineri din echipă — loan Curechean, şoară în rîndul muncitorilor o conducerea grupului IV a fost
rea învăţămîntului de partid în vor studia anul acesta lă pregătirea deschiderii învăţă Gheorghe Bulumaci şi loan Tigae — transportind roţile unei locomotive. intensă muncă politică în vede nevoită să Iacă nenumărate re
unele întreprinderi. cercul de economie concretă se mîntului de partid. Deşi a fost rea atingerii scopului dorit de veniri ia comenzile iniţiale, pen
numără muncitorii Idan Prun- formată comisia de selecţionare
Cînd există preocupare daru şi Francisc Siegel, conta şi repartizare ă cursanţilor pe Calendarul lucrărilor agricole toţi constructorii — predarea la tru ca nici pînă la începutul lu
bilul şef ăl întreprinderii tov. forme de învăţămînt, pînă în timp şi în bune condiţiuni a a- nii septembrie necesarul pentru
Organizaţia de bază de la Gh'. Radu, inginerul şef Vasile prezent această comisie nu a partamentelor. In incinta grupu unele materiale să nu fie satis
întreprinderea nr. 2 de construc Szănto şi alţii. făcut nimic. încă nu s-ă stat "de
ţii de drumuri din oraşul Deva vorbă ou membrii, candidaţii de pe luna septembrie lui. ia toate locurile de muncă făcut. Pentru obţinerea im,or ma
(secretar Ludovic Beregszaszi) In munca de propagandist, a'- partid şi cu tovarăşii din ac este organizată o vie agitaţie vi teriale se fac săptămînal 2-3 re
acordă o atenţie deosebită pre dunarea generală a organizaţiei tivul fără de partid pentru a-i zuală. Pe toate blocurile se văd veniri scrise.
gătirii noului an şcolar al în de bază a confirmat pe tov. Li încadra în unul din cercurile
văţămîntului de partid. La ora vid Jurcoane care mulţi ani la de învăţămînt ce vor funcţiona In cursul lunii septembrie a- ocazie se aplică şi îngrăşămin- grafice care indică termenul de Vina principală pentru această
actuală, în această întreprindere rînd ă condus cu pricepere ac aici. Tovarăşul Gligor Ando tenţia cultivatorilor va trebui tele. Continuă recoltatul stru predare în folosinţă şi realiză stare de lucruri o poartă direc
există o evidenţă concretă a tivitatea unor cercuri sau cursuri nie spunea că pentru această îndreptată în special asupra gurilor de masă. rile brigăzilor. întrecerea, socia ţiile comercială şi aprovizionare
cursanţilor care vor studia anul ale învăţămîntului de partid. treabă este încă vreme destulă. lucrărilor de strîngere a recol listă continuă cu însulleţire în ale I.C.S.H. care, deşi au un
acesta în cele două forme de Părerea noastră este că la ora tei, de Insâminţare a cereale La grădina de legume con tre brigăzi. Cu alte cuvinte con mare număr de cadre, nu sînt
învăţămînt — cercul de econo In scopul cunoaşterii dreptu actuală fiecare cursant trebuia lor de toamnă şi de pregătire tinuă recoltarea legumelor şi structorii şi instalatorii sînt ho- capabile să satisfacă cerinţele de
mie concretă şi cursul seral — rilor şi îndatoririlor pe care le să ştie Ia ce formă va studia, a terenurilor In vederea plan insămînţarea verdeţurilor pen tăriţi să îndeplinească înainte de materiale strict necesare pe şan
anul I. Selecţionarea cursanţilor au membrii de partid, cei 6 trebuia, ou alte cuvinte, să e- tărilor de vii şi pomi. Pe sec tru toamnă (salată, spanac, ri termen sarcinile de plan. tiere.
s-a făcut cu multă exigenţă de candidaţi cîţi există în această xiste o evidenţă concretă a toare se vor executa următoa dichi de lună, ceapă etc.).
către o comisie din care a fă întreprindere vor studia Statu cursanţilor pe formele de 'în rele lucrări: Avîntul acesta impetuos al Conducerea administrativă a
cut parte şi tov. Pălcuţ, membru tul P.M.R. în cadrul cercului văţămînt. Putea exista apoi o Se pregătesc silozurile pentru constructorilor însă este frînat I.C.S.H., ca şi comitetul de par
în biroul organizaţiei de bază. care vă funcţiona anul acestă preocupare măi serioasă faţă La clmp începe recoltatul păstrarea legumelor şi a semin- de faptul că aprovizionarea şan tid au datoria să determine îm
In ce p'riveşte repartizarea pe lângă organizaţia de bază de de procurarea materialului bi florii-soarelui, a cartofilor de tierelor cu materiale de instalaţii bunătăţirea muncii în cele două
cursanţilor pe formele de în lă I.’A.R.T. Devă. bliografic şi faţă de alte amă toamnă, a sfeclei de zahăr şi cerelor. Pe terenurile eliberate se desfăşoară într-un mod cu to direcţii.
văţămînt, la aceasta s-a avut nunte în legătură cu desfăşura a porumbului timpuriu. Este de culturi se aplică îngrăşă- tul defectuos.
în vedere nivelul de cunoştinţe Se putea face şi mai mult rea învăţămîntului de partid. necesar a fi urgentate recoltă mintele de bază şi se fac ară O cer interesele îndeplinirii
politice al cursanţilor ţinîndu- Sînt probleme care nu pot su rile de pe terenurile ocupate cu turi adinei de toamnă. In momentul de faţă se simte sarcinilor de plan de către con
se în acelaşi timp seama şi de Este adevărat că şi la între feri amînare. De aceea se im aceste culturi şi destinate semă mult lipsa oţelului beton de 6, 8 structori !
dorinţa fiecărui tovarăş. prinderea de electricitate Deva pune că în cel mai scurt timp. năturilor de toamnă. In gospodărie se continuă în- şi 12 mm, tub Bergman de 13 şî
s-au luat unele măsuri în pri să se ia măsurile1cuvenite. " ' silozarea nutreţului verde. Con 16 mm, ţeavă galvanizată, ţeavă A. CERBU,
Conducerea cercului de eco vinţa deschiderii noului an In vederea însăminţărilor se tinuă de asemenea, lucrarea neagră de nn ţol, un ţol şi ju
nomie concretă a fost încredin şcolar în învăţămîntul de par continuă cu pregătirea terenu de curăţire şi tratare a semin mătate, radiatoare etc. Slin in «sucit
ţată tov. ing. Gh. Deheleanu, tid .' Gunoscînd' în bună măsură rilor. Insămînţatul cerealelor ţelor, pentru însăniînţările de
un tovarăş cu o b'ună pregătire de toamnă ( orz, secară, grîu) toamnă. Tratarea seminţelor de Lipsa de tuburi Bergman a- In urma reducerii preţurilor
se începe în ultima decadă a grîu şi secară se face cu pro duce şi alte neajunsuri în afară la un număr de peste 2.600 pro
lunii. dusul „Germisari". Se dă 200 de faptul că nu se pot executa duse industriale şi . alimentare
g. praf la 100 kg. sămţnţă. Or instalaţiile electrice. Intr-una din vînzârile de mărfuri in oraşul
In livadă se face recoltatul zul se va trata cu soluţie de consfătuirile de producţie care Hunedoara au crescut conside
fructelor de toamnă. Totodată, formalină 40 la sută în con a avut Ioc la sfîrşitu! lunii au rabil. Faţă de luna iunie a.c.,
continuă lucrările de pregătire centraţie de 0,3 la sută. (300 gust, inginerul Ştefan Fira, şeful prin O.C.L. Industrial Hune
a solului în vederea plantărilor p.c. formalină la 100 litri apă). şantierului nr. 2, a arătat că a doara s-au vlndut. eu 28,5 la
c/e toamnă ( curăţirea . terenu In această soluţie coşurile cu ajuns deja Ia al cincilea caz cînd sută mai multe mărfuri, lată
lui, pichetarea, desfundarea şi săminţă se ţin 7— 10 minute. trebuie sa se înceapă operaţia de cîteva exemple.
facerea gropilor). Se continuă tencuire înainte ca tubul Berg
plantarea căpşunilor, iar către Se revizuiesc silozurile şi man să fie instalat. Cînd a so Mărfuri textile
sfirşitul lunii încep a se efec camerele de păstrare a fructe sit în sfîrşit tubul, a trebuit să peste plan
tua arăturile de toamnă , şi în lor. se spargă din nou pereţii din
corporarea îngrăşămintelor or încăperi, proaspăt tencuiţi, pen in cele 30 de zile cîte au tre
In această perioadă trebuie tru a se putea instala tuburile, cut de la intrarea în vigoare a
ganice în livezi. terminată ¦revizuirea ş i" repara ca apoi să se tencuiască din nou.
rea vaselor şi a utilajelor din
crame şi pivniţe.
Problemele producţiei - în atenţia In vie se fac desfundări pen STAŢIUNEA EXPERIMENTALA Aceasta aduce după sine cheltu Hotărîrii C.C. al P.M.R. pen
tru plantaţiile noi. Cu această POMICOLA—GEOAGIU ieli Inutile care încarcă preţul tru reducerea preţurilor la un
organizaţiei de bază O 9 larg sortiment de bunuri de
larg consum, prin magazinele
Problema îndeplinirii planului baferj de la disciplină, ajutîn- din urmă că consumul este prea (Dietet JHatiait O.C.L. Industrial din oraşul
de producţie, realizarea de eco du-i să se îndrepte. mare şi că aceasta aduce pier Hunedoara s-au vîndut mai
nomii constituie o preocupare deri întreprinderii. Comuniştii au multe mărfuri decit în cea mai
de seamă a organizaţiei de par O atenţie deosebită acordă or propus atunci ca Ia fiecare ma
tid de la autobaza I.R.T.A. Deva. ganizaţia de bază muncii cu i- şină să fie introdusă cîte o fişă de vîrf perioadă de vînzări cu
Biroul organizaţiei de bază ma novatorii. Pentru ca activitatea de urmărire a consumului. De
nifestă în acest sens o grijă deo acestora să se desfăşoare mai atunci consumul de carburanţi Í..1956. O noapte geroasă cum Retezat. La termocentrala Paro inimă... Haide, dă-i drumul. Ce-i noscută pînă acum. Astfel,
sebită pentru traducerea în via organizat, a fost creat un cabi şi lubrefianţi a scăzut în mod
ţă a măsurilor luate de aduna net tehnic. Pe fîngă cabinetul simţitor. Nu întîmplător, în pe nu mai túsese alîta în iam a ace şeni forfotă obişnuită, caracte cu tine? comparativ cu luna iulie, s-au
rea generală cu prilejul alege tehnic funcţionează şi cursuri de rioada care a trecut de la intro
rilor. calificare şi de perfecţionare a ducerea fişei s-au realizat eco lui an. Viscolea atît de tare în ristică marilor şantiere. Mulţi — Păi... văd că oxigenul e pe vîndut în această perioadă cu
cunoştinţelor tehnice. Rezultatul nomii la acest capitol în valoare
Măsurile prevăzute iniţial au cel mai important însă al acti de aproape 60.000 lei. Şoferii cât nu vedeai-mai nimic în ţaţa oameni, multe piese, mult zgo terminate. M-am gîndit să mai 21,4 la sută mai multe tricotaje
fost complectate cu altdle noi, vităţii cabinetului este dezvollia- care realizează cele mai mari e-
potrivit condiţiilor de muncă din rea mişcării de inovaţii. In ulti ochilor. Zăpada se aştemea în mot. Şoferul Marian fusese che fac o cursă. Ge ziceţi, o să mi şi cu 16,7 la sută mai multă
fiecare lună. ma vreme au fost făcute mai conomii sînt stimulaţi. Printre
multe propuneri de inovaţii, cei care au fost premiaţi pînă a- straturi tot mai mari, tinzînd mat la direcţiune. Discuţia a se dea voie ? încălţăminte. De asemenea, ief
Una din problemele asupra că cum pentru economii la carbu
reia a fost îndreptată în perma dintre care unele au şi fost apli ranţi şi lubrefianţi se numără să înnămeţească totul. Pe şosea fost scurtă, ca de la om la om. — Dar eşti obosit, nu poţi tinirea unor confecţii au deter
nenţă munca politică este întă cate în producţie. Este demn de sutamiiştii Szekei Silvestru, Do
rirea continuă a disciplinei în remarcat aparatul pentru încer ua dintre Simeria şi Petroşani — Nu mai avem rezerve de pfeca. minat o creşteYe simţitoare a
muncă. carea pieselor electrice, confec rin Roşea, Szekei Emeric şi alţii.
un autocamion lupta pieptiş cu oxigen, tovarăşe Marian. Peste Marian însă nu-i omul care volumului de vînzări. In luna
Potrivit recomandări ior făcute ţionat din resursele proprii ale Preocuparea organizaţiei de nămeţii. La volan un bărbat în cîteva zile sudorii noştri vor să renunţe uşor. Gînd i-a in august s-au vîndut cu 50,4 la
de adunarea generală de aile- bază pentru îndeplinirea sarci floarea vîrstei, care, sfidîn'd ca sta... trat ceva în cap, nu se lasă pînă sută mai multe confecţii decit
geri, biroul organizaţiei de bază întreprinderii de către electrici nilor de plan a dat şi dă rezul priciile vremii, fredona un cîn- nu izbuteşte. Aşa că peste nu în luna precedentă.
împreună cu conducerea admi tate bune. Păcat însă că unele tec vesel de prin părţile Sluju — Am înţeles, tovarăşe direc mai două ore, de la volanul ma
nistrativă a unităţii a luat mă anul Ioan Covaci. De asemenea,
sura bună de a organiza în aşa măsuri luate de către comunişti lui. şinii lui, Marian admira căsu Pentru gospodăriile
fel repartizarea oamenilor, încît a fost confecţionat un aparat nu sînt sprijinite în suficientă Gînd a ajuns la destinaţie — ţele adormite ale Merişorului, noastre
la fiecare loc de muncă să lu măsură de conducerea adminis scăldate de lumina blîndă a lu
creze cel puţin cîte un membru pentru regenerat ulei care aduce termocentrala Paroşeni — di
sau candidat de partid. Lucrul trativă a unităţii, aceasta mai a-
acesta a avut o influenţă pozi întreprinderii însemnate econo les în ceea ce priveşte întărirea rectorul l-a îmbrăţişat. tor. Pot să plec imediat ? nii. Importante reduceri de pre
tivă asupra disciplinei în mun mii. disciplinei în muncă. De aceea, — Iţi urez mult noroc şi te S-a întors cu bine şi din a- ţuri au fost făcute şi la artico
că, mai ales în sectoarele din Eşti un adevărat maestru, to lele de menaj, electrotehnice
alte localităţi ale autobazei. In Comunistul Emil Radu, strun nu întîmplător la autobaza din varăşe Marian. Nu credeam că aştept să te întorci cît mai re ceastă cursă. Bineînţeles că din etc. Sectorul „Metal" al O.C.L.
sectorul Brad, de pildă, comu Deva mai sînt unii şoferi care se vei reuşi să treci peste nămeţii pede. nou a fost felieitat. Toate aces Industrial Hunedoara a vîndut
gar, a confecţionat o maşină abat de fa disciplina muncii, iar de la Merişor. Numai dacă ar tea îl făceau să fie vesel, să tră în luna august cu peste 50 la
niştii Arnos Aclam, Gheorghe conducerea administrativă nu ia veni şi ceilalţi doi. Avem aşa Trecuse de miezul nopţii cînd iască din plin bucuria datoriei sută mai multe mărfuri decit
Lazăr şi Marin Badea au luptat combinată pentru tîmplărie cu a- mare nevoie de piesele acestea. şoferul Marian s-a întors tocmai împlinite. în luna iulie a.c. La articolele de
eu succes pentru ca şoferii să măsurile cuvenite împotriva lor. Nu ştiu cum vom reuşi noi să din oraşul Victoria, cu încărcă menaj, volumul vînzărilor a
manifeste o grijă deosebită pen jutorul căreia se reduce timpul Această atitudine pasivă faţă de transportăm atîtea utillaje toc tura de oxigen. De astădată l-a La sediul întreprinderii regio crescut cu 25,8 la sută, iar la
tru întreţinerea autocamioanelor, mai de la Galaţi. Sovieticii fo întîlnit numai pe secretarul de nale de transporturi auto din articolele electrotehnice a cres
pentru realizarea de cît mai în de executare a lucrărilor cu 60 lipsuri trebuie înlăturată fără în- losesc calea apei pînă la Ga partid. Se vedea însă cît de colo Deva a sosit un nou dosar pen cut cu 57,5 la sută. De remar
semnate economii. Exemplul tor la sută. tîrziere în scopul asigurării în laţi, dar noi... Ei, dar cred că că acesta era supărat. Pricina a tru premiere. Este dosarul şofe cat afluxul crescînd al tineri
înaintat constituie unul din mij deplinirii cu succes a sarcinilor n-ai vreme de poveşti. Du-te să atlat-o de !la magazioner. rului Victor Marian, care a' par lor în magazine. Sînt tot mai mult
loacele cele mai importante în La fierărie s-a construit un de plan. mănînoi şi — apoi culcă-te. curs cu autocamionul „Zis“ nr. căutate articolele cultural-spor
munca de convingere. — Ehei, dragul meu — i-a 26.020 Dv. 511.500 km. fără re tive. Faţă de luna iulie, la a-
cuptor pentru călirea arcurilor, C. ARMEAN Şoferul Victor Marian nu pu spus acesta — cu ce-ai adus tu paraţie. Şi încă un am ănunt: a- cest fel de mărfuri volumul de
Tot în sprijinul întăririi disci tea să doarmă însă. Stătea me nu tăcem mare lucru. Directo ceasta este maşina cu care s-au desfacere este în tuna august
plinei în muncă şi al cultivării înainte aceste arcuri nu erau rul e „fiert“, A mai trimis o ma efectuat muilte transporturi de cu aproape 80 la sută mai
grijii faţă de avutul obştesc, la reu atent, dar o-auzea nici un şină azi la prînz, dar a rămas piese în iarna anului 1956, pe mare.
recomandarea organizaţiei de călite şi se deteriorau într-un zgomot de maşină. Ge s-o ti în- în pană la Bolii. Zicea că nu distanţa Galaţi — Paroşeni, este
bază, comitetul sindical de sec tîmplat ? Trecuse mai bine de o mai are pe cine trimite. Gi că maşina al cărei claxon a fost Mai multă mobilă
ţie a ţinut în faţa muncitorilor timp scurt. oră şi cele două autocamioane, asta-i o cursă grea. Ştiu eu ? !... auzit şi la Constanţa, şi la Bi-
care erau în spatele iui. nu mai caz, şi la Tîrgu Mureş... In ultimul timp, la Hune
mai multe conferinţe cu carac Intr-una din adunările orga sosiseră. „Nu cumva or îi ră Cînd a ieşit din magazie, Ma
mas în pană ?“ Gîndul acesta rian s-a dus direct la sediul or N. AN0RUNACHE doara s-au dat In folosinţă un
ter educativ, folosindu-se exem nizaţiei de bază s-a discutat nu-i dădea nici un moment ganizaţiei de partid. L-a găsii
pace. „Dar dacă s-o fi înnăme- acolo pe secretar. Ar fi vrut să-i mare număr de locuinţe. Sute
ple concrete din viaţa autobazei. despre consumul de carburanţi Jit? Gine poate să-i scoată de- vorbească, dar nu ştia cum sâ-
nceapă. de familii au intrat în noile
La gazeta de perete au început şi ilubrefianţi. A reieşit în cele acolo ?“
Fără să mai stea pe gînduri, — Şi zii, n-ai avut nici un apartamente. Necesarul de mo
să fie scrise mai multe articole Prin muncă voluntară necaz, tovarăşe Marian ?
Marian s-a înfăţişat în cîteva bilă a crescut astfel foarte mult.
pe această temă. Au fost criti O suprafaţă de 2,5 ha. din legat ovăzul iar cu ajutorul a minute directorului. L-a rugat — Nu tovarăşe secretar, nu
lotul zootehnic a,l comunei Dem- 20 căruţe a tost transportat la să-i dea tfoie să meargă să-i a- mi s-a întîmplat nimic... După reducerea preţurilor e-
caţi mai mulţi şoferi şi munci şuş a fost însămînţată cu ovăz aria de treier. jute pe cei doi. Aprobarea, deşi
destinat staţiunii de montă din nu imediat, a tost obţinută, aşa — Dar parcă ai avea ceva pe fecluată la începutul lunii au
tori de la întreţinere pentru a- satul Peştea.na. Semănatul şi Printre cei care s-au eviden că peste vreo două ore, în in
lucrările de întreţin'ere au tost ţiat în această muncă se nu cinta termocentralei Paroşenj au gust, posibilităţile de cumpă
făcute prin muncă voluntară. mără Iosit Dăioni, Dănilă So- stopat trei autocamioane, ulti
Tot aşa s-a procedat şi la se caci, Axente Masloşab ş.a. mele care aveau să tulbure li rare a mobilei's-au îmbunătă
cerat ; un număr de 79 ţărani niştea acelei nopţi.
muncitori, în frunte cu salaria MIHAl CIOLPAN ţit. S-au vîndut astfel sute de
ţii sfatului popular, au tăiat şi ...1956. O minunată dimineaţă
corespondent de mai. Soarele mîngîia cu ra garnituri de mobilă de bucă
zele sale călduroase coastele fru
mos împădurite ale masivului tărie şi dormitoare. Faţă de
luna iunie, în luna august vo
lumul desfacerii de mobilă a
crescut cu 95,3 la sută.
