Page 17 - 1959-09
P. 17
K»ÇjÍona'a
Hunrdoara-Peva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA! > Citiţi fn pag’na IV-a Artiştii amatori
din combinatul hunedorean
malsocialismului ' • Adunarea festivă de la Krem-
> lin consacrată noii promoţii a ab- îşi continuă activitatea
) solvenţilor Academiilor militare ale
\ Forţelor Armate ale Uniunii So- Formaţiile oultural-artistice din producţiei, că stimulează pe mun
L vietice; combinatul siderurgic hunedo citori în rezolvarea cu succes
? o Scrisoarea adresată de C.C.
) al P.C. din Germania delegaţilor rean au fost aproape toate pre a acestor probleme.
^ Congresului U.S.G.O.; zente la cel de-al V-lea con O activitate bogată au desfă
> • 'Succesul "‘ansarabju-lui „Ciprian curs artistic care s-a încheiat şurat şi. desfăşoară în prezent
> Porumbescu" in R. Cehoslovacă; nu de mult la Bucureşti. Cele şi colţurile roşii din principa
mai multe din aceste formaţii lele secţii. ale combinatului. E
Anul XI Nr. 1462 Sîmbătă 5 septembrie 1959 4 pagini 20 bani au reprezentat cu cinste pe si- drept că unele dintre acestea
derurgişti, clasificindu-se în fa nu-şi respectă întocmai progra
Spre nai s u e in întrecerea socialistă! zele orăşenească, interraională, mul întocmit, dar totuşi ma
regională şi chiar in faza fi joritatea colţurilor roşii contri
nală. Brigada artistică de agi buie într-o măsură tot mai ma
taţie de la centrala termoelec re la înarmarea muncitorilor cu
e©s>s©0®©®s0@©®©@®®®®®©s©©®@®@®©©®s®®©®®@®0®®®a©®®«c®®®© î ®®®®©®®©©©®®®©©®®©®® trică nr. 2, de pildă, a ajuns noi cunoştinţe tehnice şi de
piuă in faza regională, iar co cultură generală, fac cunoscut
Minerii Văii Jiului au obţinut şl au realizat economii însem cere, se pregătesc să întîmpine rul şi orchestra, ocupînd locul acestora momente din istoria
o seamă de realizări frumoase nate la preţul de cost. Acum ei t u cele mai frumoase realizări I la faza pe regiune, au parti clasei muncitoare din Romi-
de-a lungul acestui an. Pînă în îşi reînnoiesc angajamentele, zilele de 7 Noiembrie şi 30 De cipat la faza finală de la Bucu nia, propagă noul in ştiinţă etc.
prezent au extras peste plan a- lansează noi chemări Ia între cembrie. reşti. Trebuie remarcai faptul De exemplu, la colţul roşu al
proape 50.000 tone de cărbune, că, pregătindu-se cu perseve oţelăriei Martin nr. 1, al cărui
Minerii de la Lonea au lansat chemarea la întrecere renţă, zi de zi, corul, acompa responsabil este tov. Nicolae
niat de orchestră, a avut o Vlăduţ, se ţin cu regularitate
însufleţiţi de prevederile hotă- faţă de cele prevăzute în anga pentru îmbunătăţirea calităţii comportare lăudabilă la faza conferinţe, se organizeaă şeză
rîrii plenarei C.C. al P.M.R. din jamentele luate la începutul a- cărbunelui, ajungînd ca pînă Ia finală, fiind cla .mil llh. tori, citiri în co
13-14 iulie privind ridicarea ni nului. sfîrşitul anului să reducă pro sificat pe tocul lectiv. Recent, la
velului de trai al oamenilor centul de cenuşă cu 0,2 la sută. III, înaintea al DUPA ÎNCHEIEREA acest colţ roşu,
muncii, colectivul de muncitori, In chemarea la întrecere, co să îmbunătăţească procentul dc tor formaţii ar CELUI DE-AL V-LEA foarte frumos
tehnicieni, ingineri şi funcţionari lectivul minei Lonea se anga granulaţie cu 1 la sută, să re tistice sindicale CONCURS ARTISTIC amenajat, a fost
de la mina Lonea a analizat cu jează să depăşească planul anu ducă procentul admis de umidi
al de producţie cu peste 30.000
mai vechi, cu organizată o
multă minuţiozitate şi simţ de tone de cărbune, să sporească tate cu 5 la sută. Minerii din
tradiţie şi experienţă bogată. expoziţie de artă plastică ce
răspundere resursele interne ră productivitatea muncii cu 6,4 la Lonea au mai hotărît să extindă
In perioada desfăşurării celui s-a bucurat de aprecierea una
mase încă nefolosite, în scopul sută faţă de planificat, să ajun iniţiativa Iui Nicotae Militaru,
de-al V-lea concurs artistic for nimă a oţelarilor.
creşterii productivităţii muncii gă în ultimele cinci luni ale a- astfel îneît pînă Ia sfîrşiful anu
maţiile cultural-artistice ale Asemenea activitate desfă
şi reducerii preţului de cost. Ast nului la un randament pe ex lui să nu mai existe nici o bri
combinatului hunedorean au a- şoară şi alte colţuri roşii din
fel, harnicul colectiv a lansat ploatare de 1,050 tone pe post, gadă rămasă sub plan, să re
vut o activitate intensă, şi-au combinatul hunedorean. Exis
zilele trecute o chemare la în să reducă preţul de cost ducă consumul specific de ma
îmbogăţit repertoriile, s-au a- tă chiar şi o întrecere între ele
trecere socialistă în cinstea zi pe întreg anul cu 2.000.000 Iei, terial lemnos faţă de planificat propiat mult de problemele cele pentru îmbunătăţirea continuă a
lelor de 7 Noiembrie şi 30 De mai arzătoare ale producţiei. A- activităţii de ridicare a nivelu
cembrie către toate exploatările din care în ultimele 5 luni să cu 2 la sută, şi să reducă consuv-
miniere din Valea Jiului, pentru realizeze 1.089.000 Iei. De ase mul specific îa capse şi exploziv tit brigăzile artistice de agita lui de cunoştinţe tehnico-ştiin
realizarea unor obiective sporite menea, se angajează să lupte cu 2 la sută faţă de planificat. ţie cit şi corul şi celelalte for ţifice şi de educaţie a munci
Răspunsul minerilor din Vulcan maţii, au adus o contribuţie torilor siderurgişti.
bogată la însufleţirea întrecerii In combinatul siderurgic din
dintre siderUrgiştii hunedoreni şi
Minerii 'de la Vulcan au prl- planul anual de producţie cu lemnos cu 1 la sută îaţâ de pla La uzina „Victoria“-Căilan se desfăşoară lucrările de re resiteni, la obţinerea de rezul Hunedoara, urmînd exemplul
mit cu multă bucurie chemarea peste 17.000 tone de cărbune, să nificat şi să reducă consumul tate frumoase in sporirea pro muncitorilor, tehnicienilor şi in
la întrecere lansată de către mi- depăşească productivitatea mun specific de capse şi exploziv cu construcţie la capacitate mărită a furnalului nr. 1. Odată ter ducţiei de metal, ridicarea pro ginerilor, care mobilizaţi de or
nerii de la Lonea. Ei sînt con cii planificată pe anul 1959 cu 3,5 fa sută faţă de planificat. ductivităţii muncii şi reducerea ganizaţiile de partid intensifică
vinşi că luptînd pentru obţine 7,2 Ia sută să realizeze în ulti minată lucrarea, producţia de fontă a uzinei va creşte consi preţului de cost. Faptul că în pe zi ce trece întrecerea cu si-
rea unor realizări cît mai mari mele cinci luni ale anului un La Petroşani repertoriul corului figurează derurgiştii reşiţeni pentru a da
în producţie, traduc în viaţă ho- randament de 0,900 tone pe post, derabil. ¦‘ •. > cîntece legate de munca şi viaţa patriei mai mult metal, forma
tărîrile plenarei C.C. al P.M.R., să reducă preţul de cost plani Consfătuirea pe ţară siderurgiştilor, printre care „Gin- ţiile artistice îşi continuă acti
în problemele protecţiei tec pentru siclerurgişti“ „Cintec vitatea cu succes. Dacă în unele
contribuie din plin Ia ridicarea ficat cu 2.500.000 lei, din care de întrecere între Hunedoara întreprinderi, după încheierea
şi igienii muncii şi Reşiţa“ etc., faptul că în re celui de-al V-lea concurs artis
nivelului de trai al oamenilor în ultimele 5 luni 1.434.000 lei, fn minerit pertoriile brigăzilor artistice de tic s-au manifestat tendinţe de
agitaţie de la C.T.E.2, blu- stagnare a muncii culturale, in
muncii din patria noastră. să îmbunătăţească calitatea căr* In dimineaţa zilei de 3 sep ming, laminorul de 800 mm. şi combinatul siderurgic, acest lu
tembrie au început la Petro ale celorlalte secţii se tratează cru nu s-a întîmplat. Datorită
Obiectivele ce şi le-a propus.. bunelui, reducînd procentul de şani lucrările consfătuirii pe In clişeu: Furnalul nr. I., în reconstrucţie. aspecte concrete ale luptei mun grijii comitetului de întreprin
ţară în problemele îmbunătă citorilor pentru sporirea pro dere, ' îndrumării comitetului de
colectivul minei Vulcan în răs- cenuşă cu 1 la sută şi îmbună- ţirii condiţiilor de protecţie şi ducţiei şi reducerea costului partid, formaţiile cultural-artis
igienă a muncii în minerit. metalului, că forinaţia de tea tice îşi continuă pregătirile
punsul dat chemării Ia întrecere tăţind granulaţia cu 1,5 la sută, Consfătuirea a fost organizată Tineri de nădejde tru pregăteşte pentru cel de-al
de Consiliul Central A.S.I.T. în V-lea concurs artistip piesa pentru noi spectacole, îşi îm
sînt următoarele : să depăşească să reducă consumul de material colaborare cu direcţia generală
minieră din M‘ inisterul Indus bunătăţesc repertoriile. Corul,
triei. Grele şi Filiala regională Jn schimbul tinerelului de la Vamifian Văduva şi topitorul
A.S.I.T., secţia mine. oţelăria Martin nr. 1 a Combi Miron Vlad care au efectuat
natului siderurgic Hunedoara, o pînă în prezent 113 şi, respectiv,
La lucrările consfătuirii par luat fiinţă, cu cîteva luni în ur 108 ore de muncă voluntară.
ticipă reprezentanţi ai Minis mă, o brigadă utemistă de mun
terului Industriei Grele, Mi In cadrul acţiunilor întreprin
nisterului Industriei Petrolu
lui şi Chimiei, Comitetului geo că patriotică. Numai în lunile se membrii brigăzii au partici ..Cetatea de foc" de M. Davi- orchestra, soliştii, precum şi
logic al R.P.R. şi ai institute
lor de igienă a muncii din iulie şi. august, această brigadă pat la colectarea a 155.000 kg. dogtu. etc., constituie dovezi echipa de dansuri, au şi prezentat
Bucureşti şi Cluj. Participă 'de
asemenea ingineri, tehnicieni şi a efectuat 1.489 ore de muncă fier vechi şi fontă deşeu, Ia des suficiente că formaţiile artis-
muncitori fruntaşi din toate
centrele miniere din ţară. voluntară realizînd economii în cărcarea de vagoane cu ?Fer j Lee ale combinatului hunedo- GH. PAVEL
La deschiderea festivă a luat valoare de 4.863 lei. Din luna vechi, nisip, cărămidă şi altele. rean se orientează tot mai
parte tov. loan Barna, prim-
martie — cînd a fost constitui In carnetul brigăzii - sînt tre mult spre problemele cheie ale (Continuare în pag. 2-a)
tă — şi pînă în prezent brigada cuţi la loc de frunte topitorul
Ş T IR Ia efectuat 2.200 ore de munca Miron Vlad, fochistul de melan- DIN RAIONUL
voluntară, realizînd economii în jor loan Manole, macaragiul Ro-
valoare de aproape 7.000 lei molus Suciu şi comandantul de Sporesc num ărul de anim ale în G .A,C.
fapt pentru care o parte di n brigadă loan Dordea.
membrii brigăzii au primit in LAMBRACHE GĂMAN Creşterea animalelor asigură cut în acest an la 67 (din care
signa de „Brigadier al muncii secretarul organizaţiei de bază U.T.M. gospodăriilor colective veni 29 vaci dp lapte rasa Pinzgau),
patriotice“. Printre aceştia se nu din schimbul tineretului de la oţelăria turi băneşti însemnate, sporind porcinele la 47, iar la ovine,
mără inginerul şef de - schimb astfel avutul obştesc şi cel al din care în 1954 nu exista
Martin nr. 1 Hunedoara
secretar al Comitetului raional Simpozion urmat de film colectiviştilor. nici una, în prezent gospodă
P.M.R. Petroşani, Samoilă Mo- Rezultatele obţinute de către ria colectivă din Rîu Bărbat,
meu, preşedintele Consiliului Joi seara, în sala cinematogra mul sovietic „Steaguri pe tur are 308 oi.
sindical raional, irig. Wiliam fului „Filimon Sîrbu" din ora nuri" după nuvela cu acelaşi colectiviştii din Rîu Bărbat, ra
Suder, directorul general al ionul Haţeg, în creşterea anima In anul 1954 animalele aces
lelor, sînt concludente în acest tei gospodării au adus un venit
C.C.V.J. şul . Deva a fost prezentat fil- nume a cunoscutului pedagog sens.
de numai 31.085 lei, ca la sîîr-
sovietic A. S. Makarenco.
•e Dacă în anul 1954 existau la şitul anului 1958, numărul spo
Maria Berghez, de Cu această ocazie Comitetul această gospodărie 46 de bo rit de animale, să mărească
la Filatura Lupetii, Din amintirile unui furnalist orăşenesc U.T.M., în colaborare vine, numărul acestora a cres cîştigul cu peste 70.000 lei.
recepţionează fi
rele cu mult simţ cu conducerea cinematografului, Pentru încasarea fondului social
a organizat un simpozion pe
de răspundere, h u n e d o r e a n (1) tema filmului. In cadrul simpo La încasarea fondului . so cooperatori şi însciind noi mem
contribuind astfel la îmbună zionului tovarăşa Sofia Muntea- cial de la membrii coopera bri.
tăţirea calităţii lor. Pe omul despre care mi-am pe unul din veteranii Hunedoa tramvaie. De acolo am trecut la nu, secretara Comitetului orăşe tori, cooperativele din raionul
propus să scriu l-am cunoscut rei noi, pe unul din acei - care Nicolina. Prinsesem gustul me nesc U.T.M., a vorbit despre Haţeg au obţinut în primul Această metodă a 'dat rezuF
In clişeu: Maria Berghez la în desele mele vizite reporteri au crescut odată cu combinatul seriei şi voiam să mă tac lăcă .semestru al anului curent re- tate bune. Astfel, în luna au
ceşti în marele combinat side şi oraşul, pe unul care a trăit tuş. principiile pedagogice ale Iui zultaţe destul de slabe. Faţă de gust cooperativa „Ţara Haţe
locul de muncă. J rurgic al Hunedoarei. E un sim momenteile care jalonează evo Makarenco şi importanţa apli această situaţie, conducerea gului“ a. înscris 44 membri coo
plu plămăditor al foniei la cel luţia acestui uriaş centru side Lăcătuş în viaţa mea ri-am a- cării lor în educarea copiilor. A- U.R.C.C. Haţeg a luat mai mul peratori şi a încasat — la fon
Pentru fondul juns. Ba că mîine, ba căpoim îi- poi tovarăşa prof. Elena .Frunză te măsuri menite să . îmbună dul social, suma de 6.624 lei,
a Făcut o scurtă prezentare a ceea ce reprezintă 213 la sută
centralizat mai mare furnal al ţării, furna rurgic ; şi cînd' spun a trăit, mă ne, iacă-aşa mă. amăgeau, In filmului după care sutele de par tăţească situaţia încasării fon din planul pe luna august.
a! stătu lul de 700 metri cubi. Nici înalt, refer nu la acea trăire pasivă, vremea asta lucram la reparatul ticipanţi au vizionat filmul dului social. Printre echipele oare au lu
nici scund, îndesat, pare. văzut de simplu spectator, ci lă trăi liniilor încovbiate prin gări de „Steaguri pe turnuri".
în raionul llia voiumui con la gura furnalului, un Prometep rea adîncă, dusă pînă la dăru bombele vrăjmaşe, ¦la- ridicarea în acest scop au tost for crat bine, dînd dovadă de mult
care vrea să fure pentru a doua ire. Aceasta, deoarece Olaru a locomotivelor şi vagoanelor de Simpozionul, prezentarea fil mate echipe din salariaţii uni interes, sînt cele conduse de
unii raionale a cooperativelor, tov. Biro Hermina şi Breoan
tractărilor de produse cerealiere oară focul şi să-l dea oameni fost zi de zi în mijlocul eveni raiate-ie miri. pe. unde. Aşa am mului şi mai aies Vizionarea a- oare s-au deplasat prin între Diana.
(grîu şi orz) pentru fondul cen lor. In peisajul îngust de fier, mentelor, ca participant activ, dus-o aproape doi ani. Mă' o- cestui film, s-au bucurat de mult prinderi şi instituţii, încasînd
s: RUSAN
tralizat al statului a crescut în foc şi seîntei, de pe platforma de creator a' mare parte din ce se bişnuisem. Munceam de dimi succes. fondul social subscris de către corespondent
acest an mai mult de jumătate evacuare, dimensiunile topitoru- vede şi minunează astăzi pe uri neaţa pînă seara, mîncam cînd
în raport cu anii precedenţi. De lui apar exagerate şi imaginaţia proaspăt vizitator al Hunedoarei. aveam ce, că era foamete pe a-
asemenea planul de contractări te duce la fel de fel de compa In cele ce vor urma. am să tunci, şi mai visam din cînd în 'ITT
Ia porumb, floarea soarelui şi raţii. caut să respect şiruil povestirii cînd să fa,9 şi meserie.
cartofi a fost şi el depăşit. De' luiţ nu odată întrerupt de-a lun
menţionat că o mare parte din In cabina de comandă însă, gul a cîteva ore, de treburile In ‘47 într-o bună zi, numai
acolo unde se aprind şi se sting care-i solicitau prezenţa pe plat că vine untul de la judeţeană
succesiv becuri roşii, a'lbastre şi U.T.M., ne slrînge pe noi, ăştia
produsele contractate au şi fost galbene, Alexandru Olaru, prim- formă. mai tineri, şi începe a ne vorbi Vedere din 0-\
predate ia bazele de recepţie. topitorul, devine un om obişnu despre Hunedoara, despre U.F.H. rasul Muncito-\
Astfel, numai la grîu s-a predat it, un fumal-ist, cu toate cele ce Cum am devenit şi încheie spunîndu-ne că cei resc Hunedoara.5
pînă Ia 1 septembrie pe întreg implică pronunţarea acestui cu- hunedorean care vrem să mergem să ne pre
raionul aproape 70 la sută din vînt : .haina alb-cenuşie de as- zentăm la sediu, să ne dea foi AJJL
cantitatea contractată. best, cascheta de métal, galbenă, „Ce-a fost pînă în ’47, daca de drum. ,De capul meu, aşa de
faţa şi mîinile Înegrite de fu a fost ceva vrednic, de amintit, unul - singur, zău că nu m-aş fl
Paralel cu aceasta se desfă ningine. e faptul că la 16 ani băteam u- dus. Dar mai erau nîţiva şi după
şoară o susţinută muncă şi pen liţele laşului, căutînd ceva • de ce ne-am ¦ socotit şi răsocotit
tru sporirea cantităţilor de ce Are ochii vii, mobili şi pare lucru,- bani; ca să-mi mai astîm- pînă seara tîrziu, cînd am ajuns
reale vînduţe statului la preţul stăpînit de neasfîmpăr. Foloseş păr foamea care mă .mistuia a- acasă le-am spus .a-ior mei că
de achiziţii. Spre exemplu, în te un limbaj curgător, uneori van. Un frate pe care nu-1 mai plec. F.i nici .s-,aridă Ţie aşa ceva
comuna Veţel au.fost achiziţiona surprinzător de .ales. •văzusem vreme de vreo . patru
te pînă în prezent 15 tone grîu, ani,- cît am fost umblat- pe coc A doug noapte; eram în oer-
După cum spuneam, cunoştin lauri cu vacile unuia, mi-a a-
ţa noastră e.m ai,veche. Ultima ranjat, numai el ştie cum, un A. JUR CA
întîlnire mi-a adus însă plăcută
iar în comuna llia 11 tone grîu. surpriză de a găsi în acest om loc la Uzinele de electricitate şi (Urmare din pag. 2-a) W ^W A A M A W V W W V W W V V W v/V-W»