Page 18 - 1959-09

H’ag. 2 J DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1462

CTa»ngCTCTBraCTB«iaBagggB»afl>M»i

Atenţie deosebită lucrărilor DIN PATRIA NOASTRĂ Realizări însemnate ale
muncitorilor legumicultori
agricole de toamnă
de la G. A. S. Mintia
In această perioadă de timp, alţii. De asemenea ei s-au pre­ gospodăria colectivă din Ilia,
în faţa tuturor unităţilor agri­ ocupat de procurarea prafurilor din rlerepeia, din Veţel şi a'ltele In ace-ste zile de toamnă, la producţie la această secţie va
cole socialiste stă sarcina pre­ necesare tratării seminţelor, ca au reparat uneltele necesare
gătirii viitoarei recolte de cere­ germisan şi granosan pentru campaniei de toamnă. secţia legumicolă din Deva, a fi depăşit simţitor. La unele sor­
ale. De obţinerea unor recolte grîu şi formalină pentru orz.
mari de cereale şi în special la Toate aceste lucrări sînt foarte O mare parte din suprafaţa de Ufilaj petrolifer gospodăriei de stat din Mintia, timente planul a fost deja de­
grîu şi porumb, depinde în mare necesare, deoarece, însămînţînd grîu se va semăna în toamna a- rominesc destinai
măsură dezvoltarea tuturor ce­ seminţe de soi curăţate şi tra­ ceasta după porumb. Pentru ca Indiei. se desfăşoară o vie activitate. păşit. La vinete, de exemplu,
lorlalte ramuri ale agriculturii tate se va putea obţine în anul terenul să poată fi arat şi să se
şi aprovizionarea oamenilor viitor o recoltă bogată de cere­ poată aşeza pînă Ia semănat, e In clişeu: In Zilnic pleacă dş aici înspre Hu­ a fost depăşit cu 5.000 kg. la
muncii cu produse agroalimen- ale. necesar ca recoltarea porumbului portul Constanţa
tare. Experienţa anului acesta a să fie bine organizată, ca re­ se încarcă piese nedoara şi alte centre muncito­ hectar, iar la ardei cu 2.000
dovedit din plin cît de important Campania agricolă de toamnă colta să poată fi transportată cît de la turlele son­
este pentru recoltă ca semăna­ se apropie cu paşi repezi. E tim­ mai urgent de pe cîmp. delor. reşti camioane încărcate cu ro­ kg. la hectar.
tul să fie făcut în perioada opti­ pul ca toate gospodăriile colec­
mă, în teren bine pregătit şi cu tive şi întovărăşirile agricole să O atenţie deosebită la pregă­ şii, ardei, varză, cartofi, ceapă Este de remarcat şi faptul
sămînţă condiţionată. Acolo unde înceapă neîntîrziat condiţionarea tirea terenului trebuie să se dea şi diferite alte legume. In cîmp, că s-a îmbunătăţit mult cali­
anul trecut s-a muncit bine, seminţelor cerealelor paţdase de folosirii îngrăşămintelor natura­ unii dintre muncitori recoltea­
unde semănatul s-a făcut la toamnă. In această problemă le şi chimice care aduc mari Maşinile şi a- ză cu hărnicie roşiile, le spală tatea legumelor şi zarzavaturi­
timpul potrivit, în teren bine 'lu­ sfaturile populare comunale au sporuri de recoltă. Cerealele pă­ paratele electrice bine apoi le aşează cu grijă în lor livrate faţă de anii trecuţi.
crat şi s-au dat îngrăşăminte, datoria să asigure funcţionarea ioase de toamnă cultivate în te­ construite la uzi­ lăzi. Alţii recoltează ardeiul,
recolta a fost mai bună. Aşa stă fără întrerupere a centrelor de renuri îngrăşate cu gunoi de nele „Eleciropu- ceapa şi alte legume, le trans­ Aceste realizări se datoresc
situaţia la gospodăriile colective condiţionat sămînţă, să ajute grajd bine fermentat dau spo­ iere" din Craiaua portă la magazii de unde sînt hărniciei şi priceperii cu care
din Petreşti, Turdaş, Ilia şi al­ gospodăriile colective şi întovă­ ruri de recoltă de 20-30 la sută sint apreciate nu apoi încărcate în camioane şi muncesc cele două brigăzi le­
tele, care respectînd regulile a- răşirile să urgenteze schimbul şi chiar mai mult. Fiecărei gos­ numai în ţară, ' ci trimise cantinelor din Hunedoa­ gumicole. Muncitori ca Sîrbu
grotehnice diferenţiate au obţinut de seminţe la bazeile de recepţie, podării de stat, colectivă şi în­ şi peste hotare. ra, magazinelor gospodăriilor a- loan, Dărăb'an Ivante, Crişan
anul acesta producţii de grîu de să urgenteze condiţionarea se­ tovărăşire agricolă, îi stă în pu­ Astăzi uzina pri­ gricole de stat din Deva, Gugir Maria şi alţii din brigada l-a,
peste 2.200 kg. 'la hectar. Iată minţelor. tinţă să îngraşe cu gunoi de meşte comenzi din şi din alte oraşe. Petre Mari-a, Piscoi Ană, Ionică
de ce trebuie luate din timp toa­ grajd o suprafaţă destuii de ma­ multe ţări stră­ Paraschiva- şi alţii de la brigada
te măsurile ca în toamna aceas­ Grîul ca şi celelalte cereale re. Toate gospodăriile colective ine. Pînă la sfîrşitul lunii august Il-a sînt exemple de hărnicie şi
ta grîul şi orzul să fie semănate păioase, trebuie semănat într-un au planificat să îngraşe cu gu­ a.c. harnicul colectiv de mun­ corectitudine în muncă. Pe lin­
în perioada optimă pe întreaga teren arat din timp, aşezat şi noi de grajd o parte din tere­ In clişeu: Tran­ citori de la această secţie li­ gă faptul că-şi depăşesc zilnic
bine mărunţii. Este greşit şi nul pentru grîu şi o parte din sformatorilor de vrase aproape 300.000 kg. de normele de lucru, ei fac lucrări
suprafaţă. dăunător pentru recoltă să se a- terenul pentru porumb. Pînă în 3/5 K.V.A. li se fac diferite legume şi zarzavaturi. de calitate superioară. Tocmai
La baza obţinerii unei recolte mîne executarea arăturilor de prezent a fost îngrăşată o supra­ ultimele finisări Printre altele ei au livrat peste faptul că lucrările de întreţi­
însămînţare pînă în preajma faţă foarte mică. înainte de a fi 60.000 kg. roşii timpurii, 41.822 nerea culturilor au fost făcute
mari la hectar stă folosirea se­ semănatului. De aceea, sarcina expediate pentru kg. varză de vară, 14.585 kg. la timp' şi la un nivel calitativ
minţei de soi. Seminţele de soi care stă în faţa oamenilor mun­ Membrii gospodăriilor colecti­ export. morcovi, 12.231 kg. gulioare, înalt, a ajutat colectivul sec­
fac ca recolta să crească, cu cii din agricultură, a organiza­ ve şi întovărăşirilor agricole tre­ 53.415 kg. cartofi timpurii, a- ţiei să-şi realizeze cu cinste
10-15 la sută şi chiar cu 25 la ţiilor de partid şi a sfaturilor buie să depună toate eforturile proape 30.000 kg. ceapă usca­ angajamentul luat, acela de a
sută faţă de soiurile comune. populare este de a executa ară­ pentru a realiza cu succes lucră­ tă şi verde, 4.307 kg. vinete şi realiza pînă la sfîrşitul anului
Numeroase gospodării colective turile de însămînţare din timp. rile agricole de toamnă. Dacă alte legume. în curs economii la preţul de
şi întovărăşiri din regiunea Cum timpul a sosit, trebuie să terenul destinat însămînţarilor cost în valoare de 100.000 lei.
noastră au avut anul acesta lo­ se treacă neîntîrziat la arături. va fi bine pregătit, fără bul­ Trebuie arătat că pînă acum Pînă în prezent s-a realizat
turi semincere unde au produs La noi în regiune există posibi­ gări, îngrăşat şi dacă semăna­ s-au recoltat şi livrat mai mult 107.000 lei, urm-înd ca pînă la
O sămînţă de calitate bună pe lităţi ca arăturile de înşămîn- tul se va face la timpul optim şi legume timpurii. Dar acestea nu sfîrşitul anului volumul econo­
care au înmagazinat-o separat. ţat şi chiar arăturile de toam­ cu sămînţă de soi, recolta anu­ au fost încă recoltate în între­ miilor să crească simţitor.
Acolo unde aceste loturi nu au nă să se facă într-un timp scurt. lui viitor va fi mult sporită. gime, iar recoltatul şi livrarea
existat, sămînţă de grîu necesa­ Mecanizatorii S.M.T.-ului pot şi legumelor de toamnă începe de Răspunzînd cu înflăcărare che­
ră însămînţărifor de toamnă e sînt datori să execute un vo­ Tehnicienii şi inginerii a- acum înainte. Aceasta însamnă mărilor partidului, muncitorii de
bine să fie schimbată la bazele lum mare de arături, organizîn- gronomi au sarcina să ajute gos­ că numai de la această secţie la secţia legumicolă din Deva,
du-şi 'lucrul în două schimburi podăriile colective şi întovărăşi­ oamenii muncii din oraşele şi a gospodăriei agricole de stat
de recepţie. şi folosind întreaga capacitate rile agricole la aplicarea reguli­ centrele muncitoreşti ale regiu­ Mintia, şi-au manifestat hotă-
Numeroase gospodării colecti­ de lucru a tractoarelor. Dar e de lor agrotehnice diferenţiate în Ârtişiii amatori din combinatul nii vor mai primi încă multe ' rîrea să-şi sporească eforturile
datoria gospodăriilor colective şi scopul obţinerii de producţii hunedorean îşi continua .activitatea vagoane de legume şi zarzava­ în lupta pentru a obţine canti­
ve din regiunea noastră au în­ a întovărăşirilor agricole să nu mari şi astfel a demonstrării su­ turi proaspete şi de bună cali­ tăţi cît mai mari de legume şi
ţeles importanţa acestor lucrări se bazeze numai pe mijloacele periorităţii muncii colective faţă (Urmare din pag. l-a) giştilor. La colţurile roşii se tate. zarzavaturi la unitatea de su­
şl au trecut Ia executarea lor în­ mecanizate ale S.M.T.-ului ci să de cea individuală. Lucrările a- pregătesc conferinţe in legătură
tocmai. G.A.C. din Pricaz, de pil­ lucreze şi cu atelajele proprii. gricole din campania de toamnă în ziua de 29 august un nou cu împlinirea a 75 de ani de la Din calculele preliminare ce prafaţă şi pentru a reduce sim­
dă, încă din săptămîna trecuta trebuie să stea în centrul aten­ spectacol în faţa siderurgiştilor. construirea primului furnal la
a dus probe din sămînţă de In vederea acestui lucru, multe ţiei organizaţiilor de partid şi a Pregătiri intense fac toate for­ Hunedoara, şi se continuă ac­ s-au făcut, reiese că pianul de ţitor cheltuielile de producţie.
grîu laboratorului de controlul sfaturilor populare, deoarece, de maţiile şi în vederea sărbători­ tivitatea după programul ce se
seminţelor din Alba lu'lia. De gospodării colective şi întovără­ executarea lor Ia timp şi în bune rii a 75 de ani de la construi­ întocmeşte în fiecare lună. IN PREAJMA DESCHIDERII NOULUI AN ŞCOLAR
cîteva zile a început trioratul condiţiuni depinde viitoarea re­ rea primului furnal pe melea­
griului. La fel procedează şi co­ şiri şi-au reparat uneltele iar al­ coltă de-cereale. <•*»-: ' gurile Hunedoarei. Echipa de Faptul că în combinatul hu­ Elevii din Călan vor avea
lectiviştii din Sîntandrei şi mulţi teatru de pildă, care se va pre­ nedorean activitatea formaţiilor încă patru săli de clasă
tele continuă reparaţia. Astfel, Jng, IOZEFINA COSTEA zenta la faza raională a forma­ cultural-artistice se desfăşoară
ţiilor teatrale a celui de-al V-lea intens şi după încheierea celui De mult timp, în Gălan de­ au mai rămas, pentru a instala
•TZSSSiS- (!) concurs artistic, cu piesa „Ce- , de-al V-lea concurs artistic, că venise necesar un nou local de becurile, întrerupătoarele, duliile
tatea de foc“ de 1M. Davidogiu, există o preocupare tot mai şcoală. Numeroşii copii de aici etc. Comisia de femei a mobili­
Din amintirile unui furnalist a procufăt do'iîa h'brffiesd ‘ *tu mare pentru legarea acestei ac­ nu puteau învăţa în cele mai zat femeile ila curăţirea geamu­
teme contemporane — „Oraşul bune condiţii la şcoala de 7 ani rilor, terestrelor etc. După cum
(Urmate din pag. l-a) bia se tîrau prin clisa groasă, Am fost duşi la nişte barăci fără nume“ de V. Birlădeanu şl tivităţi de problemele de pro­ care exista. De aceea, sîatuil spunea tov, Nicolae Borcan, di­
lăsînd în urma cauciucurilor dî- de-i ziceau „Tabăra de jos“, un­ „N-aveţi o cameră în plus 7“ de ducţie, constituie o dovadă grăi­ popular al comunei, împreună cu rectorul şcolii de 7 ani din Că­
sonal. Plecasem aşa, ca dîntr-o re adînci, care se umpleau ime­ de cîţiva băieţi, tot de seama Florin Vasiliu — pe care le pre­ toare că munca culturală este conducerea şcolii şi cu cetăţe­ lan, în ziua de 12 septembrie
casă pustie, fără să spun nimă­ diat cu apă. Şi ploua într-una noastră, veniţi înainte, jucau găteşte să le pună în scenă pe continuu în atenţia comitetului nii de aici au hotărît să măreas­ totul va fi gata.
nui nimic. Le-am scris din Hu­ mărunt şi rece. „Dracu te-a pus c ă rţi; unul cînta la muzicuţă. rînd. De asemenea, orchestra de întreprindere şi a comitetu­ că vechea şcoală cu încă patru
nedoara după vreo două luni. să vii“ îmi ziceam în minte, pri­ Mi s-a arătat un pat şi m-am face în prezent repetiţii pentru lui de partid. săli de clasă. Hotărîrea a fost Trebuie menţionat că şcoala
vind cerul plumburiu, casele culcat. a-şi relua în curînd obişnui­ luată încă din anul trecut. Se de 7 ani din Călan a fost înzes­
Am ajuns aici într-o după-'a- mici, înnegrite de fum şi stro­ tele concerte simfonice, pe care Desfăşurînd fără întrerupere o ştia că în această toamnă nu­ trată cu mobilier nou. Au' fost
miază ploioasă, mort de obosea­ pite cu noroi, oamenii încălţaţi A doua zi am fost repartizat le-au îndrăgit atît de mult si- activitate artistică legată de mărul copiilor de şcoală va fi aduse aici 80 de bănci, catedre
lă. Ţin minte că voiam să mî- cu cizme de cauciuc mari, de le la trasaj în uzină, la construcţii derurgiştii şi constructorii hune- munca şi viaţa siderurgiştilor, mai mare şl că nu vor avea unde etc. Paralel cu munca de con­
nînc odată pe săturate şi apoi veneau carîmburile peste ge­ metalice. doreni. Repetiţii susţinute con­ pregătind cît mai multe specta­ învăţa. Şi s-au aşezat serios pe strucţie a celor patru săli de cla­
să dorm, să dorm. Oraşul era nunchi. tinuă să facă şi corul, precum cole, formaţiile artistice din lucru. să, sălile vechi au fost zu­
înecat în noroi. Gîteva maşini a- Şi iacă-aşa am ajuns să mă şi numeroase brigăzi artistice de combinatul hunedorean vor con­ grăvite, uşile şi ferestrele vopsi­
numesc hunedorean... agitaţie care şi-au îmbunătăţit tribui într-o măsură tot mai In prezent se lucrează zi şi te. De asemenea şcoala a fost
repertoriile cu fapte noi din în­ mare la intensificarea întrecerii noapte pentru a termina de po­ aprovizionată cu combustibilul
trecerea si din viata siderur­ cu siderurgiştii reşiţeni, la spo­ dit cele două săli de clasă care necesar. Totul a fost pregătit cu
rirea continuă a produâţiei de
metal a patriei.

grijă pentru ca ellevii de aici să

se bucure de cele mai bune con­

Cultura pomilor fructiferi este Plantarea de toamnă a pomilor gur pentru procurarea materia­ diţii de învăţătură.
una din ramurile cele mai ren­ lului săditor pomicol din re­
tabile ale agriculturii. Ea poate giunea noastră, este pepiniera Mai mult sprijin şcolii
pune în valoare terenuri în pan­ Staţiunii experimentale din medii serale!

tă, platouri, văi înguste etc., Geoagiu, care dispune de mate­ In urma hotărîrii C.C. al
rial săditor de calitate şi din P.M.R. cu privire la îmbunătă­
făcîndu-le să dea recolte mari în anii următori toate terenurile şi intervine o secetă, prinderea ţină seama de unele reguli. şul, prunul. Pe pante, rîndurile speciile şi soiurile cele mai a- ţirea învăţămîntului seral şi
Este bine ca plantatul de toam­ trebuie orientate de-a curmezi­ decvate regiunii. fără frecvenţă de cultură gene­
la unitatea de suprafaţă, care în­ nepotrivite pentru culturile a- este foarte grea. Aşa s-a întîm- nă să înceapă imediat ce s-au rală şi superior, conducerea uzi­
scuturat frunzele pomilor, adică şul şi nu de jos în su s,p en tru Planîsrea nei „Victoria" — Călan a luat
trec ca valoare de 5-10 ori va­ gricole să fie plantate cu pomi plat de exemplu la G.A.C. „Dru­ pe la începutul lunii octombrie a se putea lucra cu plugul prin­ măsuri de deschidere a unei
şi să se termine cu 2—3 săp­ tre ele, fără a duce la eroziu­ După ce pomul a fost faso­ şcoli medii seraile pentru mun­
loarea obţinută prin cultivarea şi arbuşti fructiferi. mul lui Lenin“ din Geoagiu,un de tămîni înainte de venirea în­ nea soiului. nat şi mocirlit, se aşează lîngă citori. Mai întîj comisia de selec­
gheţului. Pentru plantarea de tutore, avînd grijă să nu-1 pu­ ţionare a recrutat pe cei mai
lor cu unele plante de cîmp. A intrat în obişnuinţa popu­ în primăvara anului 1958 s-a fă­ toamnă, terenul trebuie pregă­ După ce s-a făcut pichetatul, nem mai adînc decît a fost în buni muncitori care să urmeze
tit încă din timpul verii şi cel se trece imediat la facerea gro­ pepinieră şi nici mai în afară cursurile de pregătire iar apoi
Fructele au o importanţă de­ laţiei din regiune ca aproape cut o plantaţie de caişi, din tîrziu cu o lună şi jumătate pilor. Pentru plantatul pomilor Apoi se trage pămînt în aşa să dea examen de admitere în
osebită în alimentaţia umană, toate plantările de pomi să fie care cei mai mulţi nu s-au pînă la 2 luni înainte de în­ trebuie să se facă gropi mai fel încît el să intre bine printre clasa VIII-a. Problema cea mai
în stare proaspătă cît şi pre­ făcute primăvara. Dar, este prins. ceputul plantării. mari decît ar fi necesar intro­ toate rădăcinile, şi se calcă. U- grea o constituia însă localul.
lucrate. Pomii fructiferi au un cunoscut faptul că pomii plan­ Neajunsurile amintite se pot ducerii rădăcinilor. Aceasta, pen datul pomilor la plantarea de Acum cînd nou! local este aproa­
rol de seamă şi în înfrumuse­ taţi primăvara şi de cele mai înlătura cu uşurinţă prin plan­ Pregătirile pentru tru ca rădăcinile noi să gă­ toamnă nu se face, numai în pe gata a fost rezolvată şi a-
ţarea curţilor, a grădinilor de multe ori primăvara tîrziu, por- ¦ tarea pomilor în toamnă. In sească în primii ani sol afînat cazul cînd pămîntul este uscat. ceastă problemă. La construcţia
pe lîngă casă, în schimbarea nesc greu în vegetaţie sau nu regiunea noastră, toamnele sînt plantarea de toamnă şi bogat, de unde să extragă E bine însă să se pună la groa­ celor patru săli de clasă un
înfăţişării dealurilor, de multe pornesc deloc. de obicei lungi şi iernile nu cu uşurinţă substanţele hrăni­ pă cîte 10—15 kg. gunoi de sprijin preţios a fost acordat şi
Terenul ales anterior pentru toare. Dimensiunile gropilor tre­ grajd bine putrezit şi 2—300 de către conducerea uzinei. Mulţi
ori golaşe. Constatările făcute de către prea friguroase, iarna terenul plantări de pomi, după elibera­ buie să fie în teren lucrat de grame îngrăşăminte chimice muncitori din uzină au prestat
cercetătorii ştiinţifici demon­ fiind bine acoperit cu zăpa­ rea lui de culturi (după sece­ 1 X 1 metri lăţime şi de 80 cm. (superfosfat şi sare potasică). muncă voluntară în scopul gră­
In regiunea noastră se gă­ strează că neprinderea pomi­ dă. De aceea plantarea de toam­ ratul griului, orzului sau ovă­ adîncime. La săpare, pămîntul birii ritmului lucrărilor. Şcoala
sesc condiţii naturale din cele lor plantaţi primăvara se da- nă a pomilor dă rezultate foarte zului, după cosîrea trifoiului sau a scos din primul strat, se pune După plantare, tulpinile po­ medie va îi patronată de către
mai potrivite pentru cultura po­ toreşte mai multor cauze. bune. Aceasta se explică prin fînului) se ară dacă nu este într-o parte, iar cel scos din milor se învelesc cu tulpini de uzină. Tocmai de aceea, uzina
milor. Ca dovadă, sînt merii şi faptul că pomul plantat toam­ pe pantă mare, apoi se piche­ fundul gropii se pune în altă floarea-soarelui, stuf sau alt trebuie să ajute în continuare
na, în zilele călduţe din timpul tează, adică se fixează cu ţă­ parte, pentru a se putea folosi material — pentru a le feri de şcoala deoarece mai este nevoie
perii bătrîni care de zeci de ani Cauzele neprlnderii pomilor toamnei şi iernii îşi vindecă ră­ ruşi locul fiecărui pom. La pi­ la plantare numai pămîntul bun. eventualele daune ale rozătoa­ de rezolvarea unor lucruri. Ast­
cresc şi rodesc în bune condi­ nile făcute la rădăcini cu oca­ chetare, trebuie să se ţină sea­ Astfel făcute, gropile se lasă relor — şi apoi se leagă de fel, vor trebui procurate stative
ţii precum şi pomii mai tineri planîafi primăvara zia plantării şi-şi formează ră­ ma de specia care se va planta, circa două luni pînă la plantare tutor. Se face în acelaşi timp pentru hărţi, dulapuri etc.
dăcini noi. Pămîntul din groapă pentru a se lăsa distanţe mai ca să se aerisească bine pămîn­ cîte un muşuroi înalt de 25—
care, chiar neîngrijiţi dau re­ La plantare, rădăcinile pomi­ se aşează bine şi face contact mari la cele cu creşteri vigu­ tul şi să primească umiditate. 30 cm. la fiecare pom. Astfel,, Pregătesc un program
cu rădăcinile, astfel că primă­ roase (mărul, părul, cireşul) şi Cu cîteva zile înainte de plan­ ei iernează în bune condiţiuni
colte satisfăcătoare. Unele loca­ lor se fasonează prin tăiere, în- vara pomul este prins şi por­ mai mici pentru cele cu creş­ tare, în mijlocul fiecărei gropi şi primăvara vor porni în ve­ artistic
neşte repede în vegetaţie. Ga teri mai slabe (piersicul, pru­ se bate cîte un tutore, apoi se getaţie.
lităţi din regiunea noastră cum lăturîndu-se rădăcinile rănite sau exemplu, la Staţiunea experi­ nul, caisul). Este bine ca spe­ trage pămînt în groapă um- Elevii din Călan, cadrele di­
mentală pomicolă—Geoagiu, ciile mai pretenţioase la umidi­ plîndu-se cam două treimi şi se Plantînd toamna cît mai dactice cît şi localnicii de aici
sînt Geoagiu, Mada, cea m a i. bolnave. Pentru ca rădăcinile pomii plantaţi în toamna anului tate, cum sînt mărul şi părul să calcă pentru a se aşeza bine. mulţi pomi, vom obţine livezi vor sărbători la 15 septembrie
1958 pe o suprafaţă de cca. 20 se repartizeze pe terenurile mai încheiate şi durab'ile, care aduc două evenimente însem nate:
mare parte a satelor din „Ţara pomului să poată funcţiona (a- ha., au avut o prindere de umede, pe văi sau la poalele In timpul de la săpatul gro­ venituri importante cultivatori­ deschiderea noului an şcolar şi
peste 99 la sută. pantei, iar pe pantă să fie plan­ pilor pînă la plantare, se pro­ lor şi asigură populaţiei fructe darea în folosinţă a celor patru
Haţegului“ şi altele, s-au făcut limenta pomul) ele trebuie să cură materialul săditor. E bine în cantităţi îndestulătoare şi la săli de clasă. Pentru aceasta e-
Dacă se ţine seama şi de tate speciile mai puţin preten­ să se folosească num'ai pomi de un preţ redus. levii pregătesc un frumos pro­
renumite pentru fructele pe oare le se vindece şi să-şi formeze noi faptul că primăvara, în unită­ calitatea l-a, obţinuţi din pe­ gram artistic.
ţile agricole este o mare aglo­ ţioase la umiditate dar mai piniere. Ei vor da randament Ing. I. PASC
produc. Cu toate acestea, în rădăcini subţiri, active. Pentru merare de lucrări, care nu pot mare şi vor recompensa toate
fi amînate, plantarea de toam­ pretenţioase la lumiftă şi căl­ Staţiunea experimentală pomicolă
ultimul timp în re'giune nu s-a aceasta este nevoie de cel pu­ nă a pomilor devine şi mai cheltuielile. Locul cel mai si­
avantajoasă. Pentru a avea dură, ca piersicul, caisul, cire­ Geoagiu
‘dat suficientă atenţie culturii ţin 2—3 săptămîni. Primăvara
însă o bună reuşită la plan­
pomilor. S-au plantat prea pu­ survin perioade de secetă şi u-

ţini pomi şi aceia la întîmpla- sucă pomii plantaţi în acest

re, fără a alege soiurile cele an'otimp. Mai mult, primăvara,

mai bune şi locurile cele mai solul din groapa de plantare se

potrivite. In livezile existente nu afinează şi apoi aerul cald pă­

s-a aplicat aproape nici o lu­ trunde cu uşurinţă în solul

crare din care cauză mulţi pomi afînat şi-l usucă repede.
au început să slăbească şi să In aceste condiţii, cînd
pomul are rădăcinile tăiate
intre în declin.
Intrucît se duce bătălia pen­

tru a face productive cît mai şi încă nevindecate, cînd
multe terenuri, este necesar ca solul din groapă este zvîntat tarea de toamnă trebuie să se