Page 21 - 1959-09

H mV.
vinulsocialismului
Anul X! Nr. 1463
amacanrwKj&?’i!
VA PREZENTAM:
M uncitori f r u n ta ş i M‘ In întrecerea dintre brigăzile şi echipele de mineri din In anul şcolar 1959— 1960, e-
de la I. C. S 0
Mime doar a
TRAIAN RUSU
' şef al unei brigăzi de mon-ţ
fiori. Brigada condusă de el'
'îşi depăşeşte norma de pro-^
iducţie în medie cu 20-25 la:
'sută.
GHEORGHE PORTASE
5şeful unei brigăzi de zidari. t
Lună de lună' brigada sa rea-^
\ lizează depăşiri „1 de normă/
id e peste 30 la sută.
—- ---- ~~~
C R O N IC A TEIU ŞEA N A
Bilanţ îmbucurător
Tinînd seamă de sugestiile
numeroşilor cumpărători, con-
ducerea cooperativei de consum
,,9 Mai" dovedeşte o tot mai
intensă preocupare pentru buna
aprovizionare a populaţiei cu
cele necesare.
— Luna august — spune tov.-
Octavian Radu, gestionarul ma-
gazinului alimentar — spre deo-
sebire de .lunile precedente a fost
bogată în realizări. Planul de
desfacere a .fost îndeplinit în
proporţie de 125 la sută, ceea
ce înseamnă că valoarea produ­
selor alimentare ¦vîndute se ri­
dică la suma de 126.400 lei.
Cumpărătorilor li s-au pus la
dispoziţie ulei comestibil, meze­
luri, unt, untură, alimente ra­
ţionate, în cantităţi îndestulă­
toare.
La depăşirea sarcinilor de
plan privind desfacerea unui vo-
ş :au C1LadTusV c™onttrriibhuiiţiiha vvîmn^zăattro)6- dlaorviaetdLit aM{ai Sraeznitnaublil desicnhi{sapstu' al cetăţeînnvi ecdiiinriileocalitate şi din sa-
ru M ana Popa şi Nicolae Sîrbu,
care au dovedit o comportare a-
tenta şi^ civilizata faţa de con-
sumatori.
Un exemplll bun
După înfăţişarea frumoasă a
vitrinelor şi aspectul plăcut din
interior, se poate spune că ma-
gazinul „Universal“ din centrul
comunei, se ridică la nivelul ce-
rinţelor exigente ale publicului obţinut cea mai mare depăşire
consumator. ^ de pia[1) de ja deschiderea aces-
Discutînd despre aportul vîn- -tui magazin şi pînă în prezent,
zătoriilor la buna gospodărire a Valoarea contractelor încheiate
magazinului, interesul pentru pentru vînzareă mobilei în rate
vînzarea de cit mai multe măr- se ridică la suma de peste
furi, tovarăşul Jo Martin, res­ 101.638 lei.
ponsabilul acestei unităţi, a ţi­
nut să sublinieze succesele ute-
mistului Ioan Podaru, respon­ De cîteva zile clădirea din
sabilul raionului alimente, bău- centrul! comunei, cu terestrele şi
Speciaco
Spectatorii deveni au asistat
aseară, în sala cinematografului
„Filimon Sîrbu“, la un frumos
spectacol dat de colectivul Tea-
irului „Constantin Nottara“ din
Bucureşti. Artiştii din Bucureşti
au prezentat în faţa numeroşilor
spectatori din oraşul Deva pie-
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA /
Duminică 6 septembrie 1959 4 pagini 20 bani
M inerii din G h e la r Un nou internat
Ghelar, pentru a da în luna august furnalelor din Hunedoara levii şcolii de 7 ani din Te- ! 1ÉÍIÍ1 1 1 hUM
|<(cît mai mult minereu de fier, o seamă de brigăzi şi echipe de liuc vor avea un nou internat.
A>aici s-au situat în fruntea întrecerii. Început în primăvara anului Toate forţele pentru terminarea In ultimul timp uzi­
trecut, el se găseşte acum în grabnică a treierişului! na „Victorid'-Călan
Aşa, de exemplu, brigada nr. 63 A, condusă de candida- stadiul de finisaj. Parterul a
>))tul de partid Ioan Pal, a dat peste sarcinile ce-i reveneau 280 şi fost tencuit şi s-au montat Deşi în ultima săptămînă ce desfăşurate, nu este folo- U a trecut prin mari
>sstone minereu, echipa nr. 102, condusă de minerul Nicolae uşile şi ferestrele. Valoarea de timpul s-a menţinut frumo-s transformări. Para­
'M Jiga, a trimis la suprafaţă cu 250 tone mai mult decît avea deviz a acestei construcţii este în regiunea noastră, treierişul sită întreaga capacitate de lu- lel cu construcţia de
>SSplanificat, în timp ce brigada nr. 92, în frunte cu comunistul de 120.000 lei.. Mobilizaţi în­ ¦se desfăşoară totuşi sub posi- noi agregate, incinta uzinei
72 Nicolae Bucureştean, a dat peste plan 40 tone minereu. De ase- să de deputaţii lor, cetăţenii din bilităţi. a căpătat aspectul unui fru­
m m enea, brigada condusă de minerul Aron Malea, a extras în Teliuc au prestat un mare vo­ mos parc.
W luna august, 58 tone în afara sarcinilor de plan. lum de muncă voluntară la o- Acolo unde organizaţiile de Clişeul nostru înfăţişează
peraţiunile de transport, extra­ p'artid şi sfaturile populare au parte din curtea uzinei.
Fruntaşe în cultivarea legumelor geri de materiale, tencuire etc. îndrumat gospodăriile colecti- cru a batozelor şi ca atare şi
S-a reuşit astfel, ca cheltuieli­ ve şi întovărăşirile agricole In raionul Orăştie
le pentru terminarea ' lucrării să-şi organizeze bine treieri- rezultatele sînt slabe. Raionul
să fie reduse aproape la ju­ şul şi rezultatele sînt mai bune. Insllozează porumb
Recent, în satul ganizării bune a rea acestor produse mătate. In mod special s-au e- Haţeg nu a treierat pînă la data furajer
Lăpuşnic a avut loc muncii şi a efortu- gospodăria colectivă videnţiat deputaţii Lupu Lăs- Gospodăriile colective din ra-
consfătuirea cultiva­ rilor depuse de co­ a încasat peste cuţ şi Gheorghe Pupăză, zida­ Ioanele Ilia, Alba şi Orăştie au de 3 septembrie a.c. deoît un C onvinşi fiind de faptul că
torilor de legume şi lectiviste, gospodă­ 50.000 lei. Pentru rii Ioan Vlad Pepiţii şi llerban obţînut cele mai bune rezulta- nutreţul murat constituie
zarzavaturi din ra­ ria colectivă a pu- aceste frumoase rea- Simion Arsu. te’, treierin-d recolta de pe cea sfert din suprafaţa cultivată cu baza alimentaţiei animalelor pe
ionul Ilia. Din ra­ Uzări, tov. Silvia mai mare suprafaţă. Astfel colec- timp de iarnă, colectiviştii din
portul prezentat la tut vinde prin coo- Popa, preşedinta co- tiviştii din raionul Ilia au treie- păioase. E necesar să fie inten- Mărtineşti au planificat ca anul
consfătuire de iov. peraţie şi pe piaţă, m iletului' raional al acesta să însilozeze 280 tone de
Lucreţia Costa, pre­ 150.500 căpăţini de femeilor, a înmînat rat păioăsele de pe 99,26 la sificată munca politică în spe- diferite furaje. Spre a-şi realiza
şedinta G.A.C. „Oc­ varză timpurie, 4.486 comitetului. comunal planul, colectiviştii au semănat
tombrie roşii“ din bucăţi gulii, 3.794 sută iar cei din Alba de pe cial în raioanele rămase în ur- din primăvară porumb furajer.
Lăpuşnic, au reieşit bucăţi conopidă, al femeilor din Lă­ Pentru ca însilozarea să decurgă
realizările însemna­ peste 2.600 kg. ro­ 96,18 la sută din suprafaţa ce mă ca Orăştie, Brad şi Ha- bine, gropile au fost săpate din
te pe care le-au ob- şii, 3.408 kg. ardei puşnic drapelul de a fost cultivata cu paioase. Re­ timp. Cu cîteva zile în urmă,
ţinut colectivistele gras şi gogoşari, zultate bune au obţinut şi co­ ţeg astfel ca treierişul să se colectiviştii au început să însi­
din Lăpuşnic în cui- precum şi însemna- fruntaş pe raion In lectiviştii din raioanele Sebeş lozeze porumb furajer, mohor,
tivarea legumelor. te cantităţi de vi- care au treierat recolta de pe desfăşoare din plin. Organizatii- lucernă şi alte furaje. Pînă la
Astfel, datorită or- nete, varză roşie şi cultivarea legume­ 93,73 la sută din suprafaţă. Cele data de 4 septembrie au însiio-
cartofi. Din vînza- lor. mai bune rezultate în campania ,e de fid { sMuriIe p0puIare zat cantitatea de 80 tone furaje.
de treieriş le-a obţinut raionul
MAR IA CAZAROV1CI Ilia, în care s-a treierat re­ . , ., , Ce lucrează
colta de pe 76,31 la sută din
corespondentă suprafaţă, urmat de raionul au sarcina de' a lua ceIe maI colectiviştii din Prîeaz?
Sebeş cu 76,11 la sută şi Alba
cu 75,29 la sută. urgente măsuri ca treierişul sa Î n aceste zile de început de
toamnă munca în G.A.C.
Raioanele Hunedoara şi Orăş­ fie terminat cît mai repede ă- Pricaz e în toi. Colectiviştii sînt
tie deşi în această săptămînă preocupaţi de pregătirea viitoa­
au intensificat ritmul treierişu- vjnd {n vedere că în curînd vor rei recolte, de recoltarea cultu­
lui totuşi ele sînt rămase în rilor de toamnă şi de asigura­
jnc6pe însămîntările de toamnă, rea hranei necesare animalelor
urmă. pe timpul iernii. Pînă la data
M iz ă r i ale cooperatorilor din Alba Sulia Mai- slab stă situaţia treieri- Situaţîa treierişului de 4 septembrie a.c. în G.A.C.
pe raioane la data Pricaz au fost însilozate 70 tone
şului în raioanele Brad şi Ha­ de 3 septembrie de diferite furaje. De asemenea,
ţeg. In raionul Haţeg da­ tot aici s-au condiţionat 10 tone
Membrii cooperativei de in- fost depăşit cu 31,3 la sută. torită slabei munci politi- ILIA 76,31% din sămînţa necesară însămîn-
valizi „Munca nouă“ din Al­ SEBEŞ
ba Iulia au încheiat luna august In aceeaşi perioadă s-au e- 76,11%
cu rezultate frumoase în pro­
ducţie. Aşa, de exemplu, pla­ xecutat cu 127 la sută mai mul­
nul. producţiei globale a fost
depăşit cu 20,63 la sută, la pres­ te sofale tapiţate şi cu 32,25 la ALBA 75,29%
tări de servicii neindustriale cu
sută mai. multe produse zaha­
115 la sută, iar la reparaţii în
roase. HUNEDOARA 69,69%
construcţii cu 84 la sută.
Frizerii — coaforii şi-au de­
Comerţului socialist i s-au li­
păşit planul cu 57,77 la sută.
vrat cu 10 la sută mai multe
fotografii cu 69,86 la sută iar ORĂŞTIE 68,99%
produse faţă de plan iar pla­
nul la încasări în numerar a cabinetele dentare cu 230 la
-ôiSlS- sută. Produsele executate şi ser­ BRAD 39,33%
viciile prestate au fost de bună
calitate. HAŢEG '!25,74°°/
N. DONOVIC1
corespondent
Noi unităţi cooperatiste
situează printre fruntaşii, fabricii 1 Cooperativă meşteşugărească în curînd un atelier de cizmă- ţărilor de toamnă, sau efectuat
„Drum nou“ din Hunedoara a rie, în perspectivă fiind şi în- arături de însămînţare pe 20 ha.
turi şi produse zaharoase, care uşile proaspăt vopsite, cu firme j- „Ardeleana“ , din Alba Iulia. 4 deschis -recent Ia Ghelar o sec-. fiinţarea unei croitorii a coope- şi s-au transportat pe cîmp circa
de ma* mu^e luni se menţine din sticlă, atrage privirile tre- 4 ţie de frizerie înzestrată cu cele raţiei meşteşugăreşti.__________ 200 tone gunoi de grajd.
fruntaş pe magazin. Tovarăşul cătorilor.
Podaru — a spus responsabr- (. In clişeu : Muncitoarea Elena ] necesare bunei deserviri a popu- Din amintirii© unui furnalist hunedorean (ii)
Iul magazinului — are o înaltă Aici. s-a deschis cea de-a treia laţiei.
calificare profesională, dar a- secţie a cooperativei meşteşugă- J: Bucur in timpul lucrului. ‘ .1.
ceas*a nu-il împiedică să-şi rl- reşti „Progresul“, care execută
d*ce necontenit nivelul calificării la comandă încălţăminte de toa­ ,] | Tot aici, se va mai deschide Jurnalist şi constructor
profesionale la nivelul saroini- te tipurile pentru bărbaţi şi fe-
Să fie grăbit ritmul La trasaf am lucrat două de evacuare, să învăţ mese- \
mei, pe placul clienţilor. însilozărîi furajelor! luni, nu mai mult, ca neca- fia de topitor furnalist.
l°r> mereu crescînde. Acum, e- In noua secţie lucrează me­ O lucrare de mare însemnă- grădinile de zarzavat etc. Acór­ lificat. Ciştigam puţin. De Ce vremuri erau pe a-
xemplul tov.^ Podaru este urmat seriaşi cu o înaltă calificare tate care se cere a fi executată dînd atenţia cuvenită acestei lu- fapt nici nu-mi prea stătea tunci... La furnale bunăoară,
?' de celMţi vînzători care ob- cum sînt Mihai Saba, Alexan­ în perioada actuală este însilo- crări, majoritatea gospodăriilor gîndul la bani. Dimineaţa ve- se muncea astfel incit cei de
neam în secţie, trăgeam cu acum, băieţii ăştia tineri, nici
rezultate tot mai bune la
locurile lor de muncă. Datorită dru Bîrluţ, Trifon Rusu, Ilie zarea furajelor. De felul cum se de stat din regiune printre care ochii la sudori şi lăcătuşi, nu mă cred. cînd le povestesc,
acestui fapt, valoarea produse­ Popa, Aurel Ilie şi Ioan Sîrbu. asigură în gospodăriile de stat, cele din Calan, Orăştie, Mintia doar-doar o-i prinde ceva. Pe Ştiu că o vreme am muncit
lor industriale şi alimentare gospodăriile colective, întovără- şi altele, au şi însilozat impor- atunci nu se prea vorbea de la tipare. Pe atunci nu era
vîndute în luna trecută prin ma- Pînă în prezent colectivul noii şirile zootehnice şi chiar în gos- tante cantităţi de furaje. La calificare. Se făcea muncă ca acum, să descarci fonta în
gazinul „Universal" se ridică Ia ... , , nc. „ podăriile individuale nutreţul- G.A.S. din Calan, de pildă, au brută peste tot. In timpul oale, şi ce nu iau oţelăriile
siloz atît de necesar în hrana a fost însilozate pînă la 4 septem­ liber băteam străzile, piaţa, să trimiţi la bandă şi gata.
suma de 214.000 lei. a executat 25 perecli. ra- nimalelor, depinde în mare mă­ brie circa 400 tone de furaje. Chizidul, cu alţi clţiva ortaci
călţăminte pentru magazinul sură creşterea producţiei de car- Organizaţi pe echipe, lucrătorii şi iacă-aşa trecea vremea. Pe atunci fonta se turna
Cea mai mare depăşire mixt de desfacere al cooperflve- ne şi lapte. De aceea, unele or­ In nişte tipare, de formă oare-
de plan lor meşteşugăreşti şi 19 pe­ ganizaţii de partid şi sfaturi din această gospodărie muncesc Venise şi primăvara. Era cum pătrată, fiecare bucată
rechi de încălţăminte, executată populare din regiune s-au orien­ din zori şi pînă în noapte pentru prin mai, dacă nu mă înşel, fiind 'legată de cealaltă. Vezi
Baza comercială Alba Iulia după diferite modele, cerute de tat. bine îndrumînd din timp asigurarea hranei animalelor pe Da, în mai la început de aici era buba. Că trebuiau
a deschis în luna februarie a.c. cetăţeni. Zilnic noua secţieeste timpul iernii. Ei folosesc din plin lună. Atunci mi s-a hoiărît desprinse bucăţile astea una
la Teiuş, un magazin de vînza- vizitată de un mare număr de conducerile gospodăriilor de soarta şi meseria. Ţin minte de alta, lucru ce-l făceam
re a mobilei în rate, pentru sa- capacitatea tocătorilor mecanice
stat, gospodăriilor colective şi şi a mijloacelor de transport. .de parcă nu s-ar fi Intim- noi, ¦cu bomba. Multă apă a
că în îiecare ,,ună ^ înd^ u. tele invecinate- întovărăşirilor zootehnice să Este de remarcat faptul că ute- plat acum 12 ani. Umblau scos din mine bomba asta.
treacă la însilozarea de porumb rriiştii din G.A.S. — Călan or­ atunci tovarăşii de la par- Era o ghiulea de fier de
n jb sarcinile de plan. Dar, după ADRIAN OŢOHJ ganizaţi într-o brigadă de mun­ tid şi U.T.M. să recruteze 10— 12 kg. prevăzută cu o
cum mărturiseşte tov. Petru Be- furajer, diferite resturi de la că patriotică au efectuat sute de voluntari pentru furnale. coadă de corn. Ei, bine, să
corespondent ore de muncă voluntară Ia în- ridici bomba de sute şi poate
ligăr, căruia i s-a încredinţat silozări. M-am dus şî eu. Era vor- de mii de ori pe zi şi să
ba de numai două tuni. Pină izbeşti cu toate puterile în
conducerea magazinului, în' ur­ Succese de seamă Ia însiîoza- la urmă lunile astea s-au fă- fontă, pînă s-o rupi, era
ma aplicării hotărîrii plenarei rea furajelor s-au obţinut şi în cut ani. Şi iată-mâ ghiftar treabă grea nu şagă. Unde
G.G. al P.M.R. din 13-14 iulie unele gospodării colective cum la jurnalul 2. Pe atunci fur- mai pui că lucrul se cerea
a'.c- cu privire la mărirea nu- sînt cele din satele. Pricaz, Măr- naiul 2 se încărca cu ghif- făcut repede, deoarece te prin-,
mărului de rate, magazinul este s tele. O ghiftă era compusă dea cealaltă descărcare şi dă-
şj mai mult căutat, (Confinuâre in pag. 3-a) S din 4 cărucioare cu cocs şi
jn !una -frecUtă, de pildă, s-a
4 cu minereu. împingeam la deai 'de bucluc,
La Ghelar ele, 8—10— 12 ore de ne ie- Şi traiul era altfel pe a-
şea sufletul. La 4, ghifta avea tunci, prin ‘48— 49. ¦ Nu-i
Un nou restaurant 8 vagonete cu cocs şi 8 cu ' vorbă aveam cantină, dar vai
.piatră.. Greu. Un an şi ceva de mama ei.- O ciorbă lungă
In luna august a fost ame­ am fost ghiftar. şi nişte cartofi, de de-abia ie-
najat la Ghelar un restaurant Şţiu că 1948 m-a găsit la şeai pe uşă şi iar ai fi mincat.
O nouă secţie care ' deserveşte în Ibune condiţi- ¦furnalul 4, şef de echipă la Ştiu că în ‘47 la stabiliza-
uni pe'oamenii muncii ' din a- Incarcare peste 52 de oa- re am luat ta avans 360 lei.
ceastă localitate. T.A.P.L.' Hu­ ¦. meni. .Tot atunci am primit Mult bănet m i s-au părut a-
nedoara s-a' îngrijit să dea res­ ,Medalia Muncii“, în martie,' tunci leii-ăştia. După ce am
taurantului din' Ghelar un as­ cică pentru merite deosebite, luat banii, am pus clţiva or-
pect plăcut, c u ' mobilier nou,
iluminare cu neon, doua bufete Care-mi erau'meritele m-am taci mină de la mină şi am dat
şi o grădină de vară cu o ca­
pacitate; de peste 400 persoane. dumirit mai tirziu:. Ce ştiam unei babe de pe Severin 50
Deservirea conştiincioasă a eu atunci ? Aveam 19 ani de lei de ne-a făcut patru sau
consumatorilor (mai ales de că­
sa în trei acte „Nora“ de H. tre ospătară Cornelia Boneufj, dopr. ¦ cit\ci mălaie, de-am mincat
Ibsen, traducere de P*aul B. cît şi atmosfera plăcută din
Atarian. noul - restaurant, face că el să Începuse între timp meca- o săptămînă întreagă din
fie cercetat .cu plăcere d e’ către
Interpretînd cu multă pasiune localnici. nizared încărcării furnale- ele.
rolurile respective artiştii Tea-
trului „Constantin Nottara“ din Deşi tînăr, tovarăşul Teodor Necşoiu este şeful 'atëlierulüi electric de lor.. Eram cum s-ar zice de Ce să mai spun, am fost
Bucureşti s-au bucurat de un la Fabrica chimică din Orăştie. In afară de faptul că dă lucru de bună
deosebit succes. calitate, atelierul pe care-l conduce îşi ¦depăşeşte norma lunară cu 20—25 prisos. Ce să fac ? In ce sec- şi milionar. Era tot prin ’47.
la sulă.
ţie să merg? De glndit n-am a. JURCA
In clişeni': Tovarăşul Necşoiu bobinează un motor de înaltă tensiune.
prea avut eu timp deoarece v
am fost luat joSi pe terenul ; ; (Continuare tn pag. 3-a)