Page 22 - 1959-09

Pag. 2
...A intrat în funcţiune şi a
dat curent industrial o nouă şi
puternică centrală atomoelectri-
că, construită potrivit prevederi- tre ele sînt mai bune ? La a-
lor planului septenal. Noua cen
trală se deosebeşte ,de pri­
ma centrală atomoelectrică so­
vietică, pusă în funcţiune în
1954, în primul rînd prin pute­
rea ei. Dacă prima centrală a-
tomoelectrică avea modesta pu­
tere de 5.000 kw, noua centrală
atomoelectrică are impresionanta
.putere de 600.000, kw.
Trebuie însă să adăugăm că
aceasta este o centrală atomo­
electrică foarte obişnuită, deoa­
rece se află în curs de construc­
ţie o altă centrală atomoelectri­
că, cu o putere de l.OO'O.OOO
kw. *
iată cîteva amănunte despre
numeroasele perfecţionări pe
care le prezintă noua centrală a-
tomoelectrică în comparaţie cu
prima. La prima centrală ato­
moelectrică construită în U.R.S.S.
elementele de uraniu care dega-
jă căldură erau spălate cu apă
încălzită pînă Ia 270 grade şi la
o presiune de 100 atmosfere. A-
ceastă apă pătrundea în schim­
bătorul de căldură şi transmitea
căldura apei din cel de-al doi­
lea contur, transformînd-o în a-
bur. '>~
Acest sistem prezintă însă o
serie de dezavantaje prin faptul ne mari de cale ferată. Este les­ Un colectiv de ingineri din Azer- Fiecare fundaţie de piloni este al-
că utilajul centralei electrice — ne de înţeles cît ar li costat nu­ baidjan, sub conducerea lui Serghei cătuită din 20—25 piloţi cu un dia-
reactorul, conductele — trebuie mai transportul cărbunilor. Or, Haciaturian, candidat în ştiinţe teii- ţnetru de 80 centimetri, adînciţi în
să suporte o sarcină mare, fiind
supuse la o presiune foarte înal­
tă. De aceea se efectuează cer­
cetări pentru găsirea ranui agent
termic care să poată iii încălzit
V n automat de 'sudură lucrînă ta o linie ferată (R.P.
Ungară). \ 'T
Doriţi să vizitaţi mina' de
fdp nou care prin abundenţa de
mecanisme miniere moderne
s-a transformat într-o mină
semiautomată ? — a întrebat
Nikolai Petrovici Olhov, di­
rectorul Institutului de proiec­
tare a .întreprinderilor pentru
industria metalurgiei neferoa­
se. Este" adevărăit, ea va fi da­
tă în exşploatăre în 1961, însă
proiectul minei ne poate sluji
drept un excelent ghid.
Această mină — îşi conti­
nuă Olhov povestirea, care va
fi, probabil, cea mai automa­
tizată din lume, se construieş­
te în bazinul de minereuri
de cupru Djezk'azgan, denumit
pe bună dreptate „perla de
cupru“ a Uniunii Sovietice.
Maşinile automate din a-
ceastă mină se caracterizează
printr-o înaltă productivitate.
Mina va fi foarte mare şi vă
putea înlocui patru mine de
tip obişnuit. Aceasta va per­
mite folosirea cu întreagă ca­
pacitate a puternicului utilaj
nou a cărui întrebuinţare în
minele mici nu ar fi raţională,
iar întregul proces se va pu­
tea desfăşura într-un ciclu con­ lăntuie', minereul încătuşat sub’ .pIamini' La noL1a. mi'na- de suprafaţă.
tinuu.
Partea de la suprafaţă a noii Praful nu ă reuşit încă să Pă ’doar un singur om ~ me" numai extracţia ci şi prelu- trepidantă a mecănismelbr de
m]ne _ turnul de extracţie — se depună cînd un puternic canicul garniturii de tren. Go- crarea iniţială a minereului, oţel —¦ajutoarele omului. Da-
arc înălţimea de 90 m„ adică excavator, care pentru prima borînd din cab’ină, el se apro-
egală cu a unei case" cu 29 dată în istoria tehnicii minie- pie de buncărul rostogolului
de etaje. In turnul de extrăc-. re, ă coborît în mină, încarcă de minereu şi-l conectează:
ţie se află un buncăr pentru cu cupa sa deoţel minereu în primul vagon a fost încărcat,
înmagazinareăj minereului. I-- văgonete,'
DRUMUL SOCIALISMULUI ’Nr. 1463
0 interesanta expediţie ştiinţifică
Zilele acestea s-a întors la Praga re volum de informaţii ştiinţifici ne­
cunoscutul călător şi om de ştiinţă cunoscute pînă în prezent în legătură
cehoslovao li. M. Parizek, care, în­ cu viaţa triburilor africane din satele
soţit de operatorul cinematografic L’. acestei regiuni, precum şi alte mate­
Mikula, a explorat regiunile interioare riale de mare importanţă. De aseme­
ale Guineei. nea el au realizat numeroase fotogra­
fii, filme, precum şi înregistrări pe
Expediţia ştTinţiîică cehoslovacă s-a
soldat cu un remarcabil succes. Ex­
ploratorii au reuşit să culeagă un ma­ bandă de magnetofon.
Noi date cu privire la oraşul -m -
antic Dioscuria Expediţie arheologi că
la o temperatură înaltă in con- la atomoelectrică soseşte un a- subacvatică
diţiile unei presiuni normale. A-
semenea agenţi termici pot fi vion de cursă, care remorchează Oamenii de ştiinţă sovietici a- intrat în legături largi economice O expediţie organizată de A- cuit numeroase triburi nomade
diferite metale şi gaze. Care din- cademia de Ştiinţe a R.S.S. Kir- ale căror aşezări, în urma lăsă­
un planor de o construcţie spe- firmă că oraşul Dioscuria din şi politice cu lumea cu'lturii e- ghize, care cercetează fundul rii solului, au nimerit în fun­
.ceastă întrebare vor putea răs- lacului Issîk-Kul, a descoperit dul actualului lac.
punde centralele atomoelectrice cială şi care aduce combustibi­ antichitate, dispărut sub Marea line, comercianţii şi meşteşugarii plăci lustruite, ţevi din ceramică
de diferite tipuri. Noua „centrală Iul. Neagră, a fost fondat acum a- greci au început sâ joace un rol şi' o fundaţie care a fost, pro­ Cînd lacul este liniştit, din
atomoelectrică este pe de o par- proximativ 3.000 de ani, — cu important- în viaţa oraşului« De babil, temelia unui cuptor de bărci se văd pe fundul lui ră­
te o întreprindere industrială, iar O parte din energia electrică 500 de ani mai devreme decît atunci oraşul' Dioscuria s-a ex- ardere. măşiţele unor vechi construcţii.
produsă de noua centrală ato- Totodată adeseori valurile arun­
Sncursîune într-un viitor moelectrică este folosită la ali- Menibrii expediţiei vor veri­
apropiat fica ipoteza oamenilor de ştiinţă că pe mal vase de pămîni,
mentarea oraşelor şi satelor din se consideră pînă acum. tins şi a început să fie inclus care au emis părerea că în an­ chipuri sculptate de animate şi
•“ Uliii tichitate şi în evul mediu pe
ţinut. Aici totul este inundat de Colaboratorii Academiei de între coloniile greceşti cfin an- malul lacului Issîk-Kul au lo­ obiecte din bronz de uz cas­
pe de altă parte — un laborator lumina electrică. Dar principala Ştiinţe a R.S.S. Gruzine au ob- tichitate.
ştiinţific experimental. sarcină a centralei atomoelectri­ ţinut aceste date în urma săpă- nic. 1
ce este de a aproviziona cu ener­ Cercetarea oraşului subacvatic
Trebuie subliniat că cheltuie-
Iile de construcţie a noii centraie gie electrică uriaşul combinat de turilor arheologice executate pe Dioscuria continuă. '
atomoelectrice au fost recuperate
peste puţin timp, deoarece pre- aluminiu construit simultan cu funduil Mării în apropiere de o-
ţul de cost al unui kwh produs
!a această centrală atomoelectrl- centrala. Trebuie adăugat că in­ raşul Suhumi, pe litoralul cau­
dustria de aluminiu este foarte
că a fost de la început egal cu „lacomă". Pînă nu demult, un cazian ăl Mării Negre. Mai la
preţul de cost al unui kwh pro­
dus Ia o termocentrală cu ace- asemenea combinat consuma riord de rămăşiţele oraşului scu-
Caşi putere. Noua centrală ato- ma< multă energie electrică de- . fundat Dioscuria,. oamenii de
moelectrică este situată într-un
ţinut care nu dispune de re­ cele ma* maU oraşe din lume. ştiinţă gruzini au descoperit ur-
zerve proprii de combustibil
sau energie hidraulică. Dacă Astăzi însă şi în acest domeniu iţiele unei saline şi ale unui se­
s-ar fi construit aici o centrală
electrică care să fi funcţionat tehnica ?1-a spus cuvîntul V teh- pulcru. S-a stabilit că aşezarea
pe bază de cărbune, ea ar îi nologia obţinerii aluminiului s-a
consumat zilnic 4.000.000 kg. de schimbat radical, consumul de ! sărarilor a existat în sec. IX-IV
combustibil, adică 80 de vagoa-
energie s-a redus, se obţine mai î'.e.n. Aşadar, oamenii de ştiin-
mult metal. Iar lumina becuri­ . ţă consideră ca stabilit ca ora­
lor electrice alimentate de noua şul Dioscuria a fost fondat îna­
centrala atomoelectrică îşi cro­ inte de epoca colonizării elene.
ieşte drum tot mai departe. Arheologii sovietici consideră
...Fireşte, nu este departe ziua, că aproximativ cu 2.500 de ani
cînd toate cele descrise mai sus
vor deveni o realitate concretă. î.e.m, cînd populaţia băştinaşă a
Poduri fără chesoane
noua elecirocentrală consumă nice, a elaborat proiectul de construc­ fundul rîului cu 30 de metri. In sonda Uzina Kirov (U.R.S.S.) a începui să producă noi tipuri de maşini pen­ Un orăşel
zilnic numai cîteva kilograme de. ţie a unui pod fără, chesoqne. Po­ forată cu ajutorul unei instalaţii pluti­ tru sădirea mecanică a copacilor şi arbuştilor. Printre ele se află şt al şfiinfelor medicale
combustibil nuclear. trivit proiectului cei patru piloni , pi toare de foraj este introdusă o ţeava maşina mecanică „SLN-I" destinată sădirii de puieil şi arbuşti în re­
podului vor fi aşezaţi pe mănunchiuri goală de beton armat care formează giunile de stepă, silvoste.pă şi deal. Productivitatea noului agregai este de
Cum pprvine aici combustibi­ de piloţi foraţi şi turnaţi, legaţi în miezul pilotului. Apoi, cu ajutorul unei
lul ‘f Din cînd în cînd la centra-
partea de sus printr-o talpă de be­
ton armat. Pentru realizarea unul ,p.t- pompe se pompează în ţeava un a- 0,3—0,5 hectare pe oră. El este deservit de doi săditori şi de_ un trac­ In anii viitori la Varşovia va
torist. îi construit un orăşel al ştiin­
lon pe piloţi foraţi şi turnaţi sînt mestec de ciment şi nisip care umple ţelor medicale. El va’ "ocupa o
In clişeu': Sădiioarea „SLN-I". suprafaţa de 24 ha'.?; fondurile
.necesare numai 10 pînă la 15 zile. spaţiul sondei atît în interiorul
Acest lucru asigură un ritm rapid a l. ţevel cît şi în afara ei^formînd un
lucrărilor de construcţie a podului şi stîlp monolit care rezistă la o soli- alocate pentru ""construirea lui
o economie considerabilă de mijloace, ^ ’citare de 150 tone. O „feafîsferă" a coborî! în sufe!eran reprezintă ’a-proxiimâtîvj 750 mi­
Potrivit noii metode, pentru con- ; Pe baza acestui proiect al ihgineri- Noua maşină de săpat „PD— Constructorii de mină "au de­ lioanei zloţi. •'*& " )
1 M" mecanizează pentru prima numit noua maşină „batisfera
struirea fundaţiei podului nu este lor azerbaidjani, care a fost aprobat oară integral toate procesele la subterană”. Ea are o formă ci­
construcţia de puţuri verticale de lindrică, cîntăreşte 150 tone şl
necesar- un utilaj special, întrucît poa- de Academia de construcţii şi arhitec­ mină — începînd cu dislocarea are înălţimea de 17 m. Contro­ fri oraşe! vor fi" construite
rocelor şi terminînd cu aducerea lul funcţionării tuturor mecanis­
te fi folosită tehnica de forare a- tură ă U.R.S.S., în Gruzia se va lor la suprafaţă. melor este realizat de automate. clinic! şi institute de cercetări
Maşina este dirijată de la dis­
industriei petrolifere. ’ construi un pod peste rîul Kura. Acest agregat execută săparea tanţă de un singur om aflat Ia ştiinţifice" moderate printre care'
cu o viteză necunoscută pînă a- pupitrul de comandă.
cum de practica mondială a con­ se "numără un spital terapeutic,
strucţiei de mine. Săpînd un puţ Noua maşină reducînd de şase
Elicopterul în ajuforul constructorilor cu un diametru de 6,20 m, în de­ ori termenele necesare săpării o casă de naştere’, precum şi
curs de o oră maşina se adîn- unui puţ vertical de mină, con­
ceşte în păm înt. cu un metru, stituie prima experienţă în do­ clinici de ginecologie, pediatrie,
iar în decurs de o 'lună poate meniul automatizării proceselor
In munţii Crimeei se construieşte Q „Mi-4" care transportă o construcţie săpa un puţ vertical de mină de grele la construcţia de întreprin­ chirurgie şi psihiatrie.-
linie de înaltă tensiune care va ali­ metalică atîrnată sub fuzelaj. in lo­ aproximativ 180 m. In acelaşi deri în subteran.
menta cu energie electrică prima linie cul unde se instalează pilonul elicop­ timp ea consolidează puţuî cu Ste prevede de asemenea că în
de iroleibus alpină din Uniunea So­ terul începe să coboare fără însă a tubinguri din beton armat. ,
vietică. Dar mentorii au întîmpinat putea să aterizeze; el este împiedicat cadrul "acestui orăşel să îa fiin­
chiar din primele zile unele greutăţi. de "pădurea deasă şi de panta foarte
Ei trebuiau să instaleze pilonii me­ abruptă a muntelui. De acea el ţă şi Institutul de medicină ex­
talici în locuri pe unde nu poate tre-' coboară încărcătura cu ajutorul unui
ce nici tractorul nici automobilul. In perimentală de pte lingă Aca­
ajutorul lor au venit aviatorii. cîrlig de suspendare lung de 40 de
metri. demia Polonă de Ştiinţe.
De pe un teren mic se înalţă în aer,
îndreptîndu-se spre munţi, elicopterul După ansainblarea diferitelor secţii, De asemenea’ lă Cracovia" vă
construcţiile metalice vor fi instalate începe în scurt timp construirea"
pe fundaţie tot cu ajutorul elicopterului.
unui centrii medical şi ştiinţi­
fic asemănător.
Scurte ştiri tehnice
O minăsem iautom ată dirijarea proceselor următoare In urmă ’calculelor efectuate de In- cepe fabricarea în serie a 270 de 'ti­
dus lă suprafaţă. Tot de" aici este transmisă automatelor. stltutid de Autolransporturi se pre­ puri noi. Intre altele se vor construi
dispecerul dirijează maşinile ele I. GOLUBKOVA nicul nu-şi reia locul în ca­ Acfestea descarcă trenul, fărî- vede că în anul 1965 locuitorii RiP. maşini modeme de şlefuit roţi Snţate,
automate aflate în subteran. mifează" minereul, veghează că strunguri carusel cu un diametru de.
bina locomotivei electrice. El aerul să se menţină cu raţi pu­ Polone vor poseda 260JOW autotu­ 7 m. şl altele.
ternice aparate automate ab'- risme, 1.340.000 motociolele, 370.000
Dar şi văgone'tele sînt "neo- apasă pe un buton de pe pă- motorete şi 4.700.000 biciclete. O deosebită atenţie se va aicdrda
sor^ praful oare se formează
Galeriile minei sînt luminate bişnuite. In primul rînd, e le ’ noul de comandă şi garnitura lA concăsor. ^r finisajului şl esteticii maşinilor desti­
în anii viitori industria poloneză nate aţii nevoilor, 'interne cît şi ex­
puternic cu becuri de neon. sînt autobasculante, iar in a l 1înaintează automat. Supravegherea de fă dis'r portului.
^nţă^ a automatelor^ este rea- constructoare de maşini-unelte va în-.
Asemenea tentaculelor unei doilea rînd, pentru a circula " -Aerul din mină este curat şi Uzată de dispecer care" îşi aré
tocul de muncă în turnul de
uriaşe caracatiţe, dé pe dispo- maf sjgur pe drumuii-ile [l acei- ’Uscat- iar temperatura este
zitiv'ele mobile de foraj se în- dentate^ ale abatajului, " sînt' constantă. De acest lucru au
tind perforatoarele cu bur- prevăzute' cu roti de cauciuc ' Lri"ia automatele electrice, iar Noulăfi ale tehnicii prelucrării
Şliiuri care se înfig î n ş i r a - Vagonetele autobascllfante la rîndul lor sînt exlractie- Tof feluI "* “ » » •
dirijate de dispecerul din tur- le n indică mereu ce se pe-
ta Í rof de ara mu": transportă minereul la ros- nul de extracţie. Pentru pri- trece în subteran iâr pe ecra- m etalelor .x-
nu1f i t i l unuii i f l H f televizor eA1i urm ă­«VI A .
s.aă a. p. .e.s.e cti nummăs.rnuil bKu.ir.gnMhiu.tll a Ă- lf f ie şi prinfra-uens opruat vesre- ma n » O lu1 .m. e-, d.1i!r.i*ja* -r.ea. in* Industria cehoslovaca de maşini-u- Sp 25, Sp 31, şi Spk 50, precum şi
pentru a-1 implmţa m peretele reşte aparatele instalate' pe
{icfl, ? ! J J J esfe stalaţulor de « t a r t e , de ven- concăsor. nelte pregăteşte noi tipuri de maşini freza care funcţionează pe bază de
dI«nurprceazreen' t«,nupe vdroisi-ap'ozsi.ăt.i.vucel,demzoe-.
vtfiţ-vu".'n* bu..ncăr. dcino.l°.or..iV.zLoUnattu,tll inin".- tizla~aţisecu si.ajpuotomrupla«reunsoer rémai.lj.il.zoeaa.ce Minereul fărîmiţaf este pentru prelucrarea metalelor. La tîr- copiere Fb 40, a cărei dirijare este
bil de foraj sînt fixate trei vărsat automat într-uri doza­
burghiuri, iar muncitorul-perîo- , ,¦ ' -. . ., ' i . telémeca'nice. tor. Dozatorul încarcă au­ gul de ia Brno, vizitatorii ;vor vedea efectuată cu ajutorul unor fişe perfo-
tomat minereul în lăzi carte'-1
-, , ai jos eci s ra uri e ^ întreaga gar- ridică lă suprafaţă. Aici, in printre altele strungurile pentru aîezare rate. Toate datele necesare prelucrării
rator a devenit un mecanic t j T T ^ *4- nitura dd tre" a W » turnul de extracţie, lă o înăl- în vîrfuri 5n 55/1500 sau Suk pjesei sînt transmise cu exactitate cu
care dirijează funcţionarea ă- ţim® de 30 metri deasupra’ pa-
. ,- c, a. . 1 ner 1r e in oa e cu ni’in'ereu, ea dispare mîntului minereul este ărun- 50/1500, strungul pentru prelucrarea ajutorul unui dispozitiv special care>
cestuia. El are ajutoare dé cat automat în buncăr.
nădejde — automatele care' a a aje e' . într-un tunel. Minereul a por- arborilor cotiţi Spt 7/650, automatul perforează pe fişă datele respective,
veghează ca în burghiuri să Liniă automată este în aşa
se debiteze aer comprimat. Ue rostogol se apropie un ni,{; spre conca"sorul instalat, fără camă Ab 80 şi maşina de gău- Fişa perforată este apoi introdusă în
fel construită îneît În caz de
Imediat ce sondele au fost tren. Imediat va începe încăr- jn subteran. înainte de' a fi avarie, pe pupitrul dispecerU-
forate, în ele se introduc fiţi- caroa lui cu minereu. înainte, rldîCat la suprafaţă, mecanis- lui se primeşte imediat fin rit radiată Vr 4 A, maşina agregat de maşina-uneaita. "” i
luri subţiri de focos si prin
puterea exploziei care se dez- f w ,.deAm uncitori înarmaţi cu me de 0ţel mgruntesc bucăţile frezat Fr 8, maşina instrumentală de Procesul de automatizare constitui®
lope-‘ mcarcau minereul m- de minereu, pregătindu-1 pen- şlefuit Brh 20 N şi maşina de recti­ azi sarcina de frunte ă constructofjr
ficat pentru şlefuit în vîrfuri Bu lor cehoslovaci. Planul de pers­
va2oarje- raţ ul ae minereu le tru prelucrarea sa ulterioară, 25/750, strunguri revolver etc. pectivă prevede că în scurt timp 80
in.lrV n , u Patrundea„ \n care de astă dată se face la
semnal dé alarmă. Pe acest întrucît în scurtă vreme se va trece !a sută din maşiniie-unelte produse în
1 pămînt este eliberat. incarcarea vagoanelor se ocu- Sub’ pămînt se efectuează nu mio pupitru pulsează viaţă
la automatizarea proceselor de pro- Cehoslovacia vor fi automate, univer-
ducţie, industria cehoslovacă pregă- sale şl cu comandă program. Condur
dar nici la această operaţie nu torită lor numărul oamenilor teste noi strunguri semiautomate şi cerea celor mai moderne maşini-unelte
se folosesc oameni, ei sînt în- ocupaţi în subteran se-vă re- automate, ale ’căror.' modele diferite va fi realizată prin fişe perforate,
locuiţi de automate. duce de două ori iar produc­ sînt produse de-acum în serie. Cefe banda de magnetofon sau prin alte
tivitatea muncii, va creşte de 1' * ’ #
După ce mecanicul a tran- .mai moderne dintre ele sînt desigur i ’• ’
trei ori. semiautomatele pe bază\ dte -cpipiejre sisteme ia nivelul cerinţelor tehnicii
sportat minereul la concăsor, moderne.
.• ! urmează al doilea. Dar meca-i