Page 23 - 1959-09
P. 23
Nír. 1463 DRUMUL SOCIALISMULUI trag,, 3
Kgm.’VTO-KTIBVT!»|Jpyi>ffl
TRIBUNA AGITATORULUI Prevederile plenarei C. C. al P. M. R. W vW •
Din amintirile unui Wnalisfi hunedbrean (II)
Menfînerea avînfuBuI întrecerii Furnalietii din Călan pot obţine Journalist şi constructor
n alenjîa agitatorilor mai frumoase (Brraare din pag. l-a) Krivoi-Rog, cu fier vechi. Ci
ne să le descarce? Noi, bri
întrecerea' socialistă ceţ s-a gajamentelor pe care le avem organizăm mai multe convor Furnaliştii din Gălan s-au rea căreia vor trebui să-şi in O duminică dacă nu mă în gadierii. Numai la canalul
şel. Pe locul ăsta era pe a- de aducere a apei de la Cer-
desfăşurat în întîmpinarea'' zilei de îndeplinit. Nu odată s-a biri asupra principalelor proble angajat la începutul acestui an tensifice eforturile. tuhei fabrica de oxigen. Mă ria la oţelărie am făcut cîteva
aflam cu încă. vreo doi în sute. bune de ore muncă vo
de 23 August a cunoscut un a- dovedit în secţia noastră că me ale producţiei. să realizeze pînă la 31 decem Intr-adevăr, ei şi-au întocmit piaţă, acolo, dincolo de Cer- luntară. Pe vreme rea sau
V'înt deosebit. Aş putea spune dacă ne ocupăm îndeaproape de O atenţie deosebită vom acor brie economii l-a materiale în un plan de măsuri tehnico-orga- na. Şi numai că auzim că bună, săpam, săpam într-una.
arde. Am dat buzna, mă rog, Ne zoreau oţelarii şi drept
că a fost una din etapele cele oameni rezultatele în produc da popularizării măsurilor luate valoare de 110.700 lei şi să nizatorice în care se prevede ca la foc. Nici nu ştiu cum să .spun, voiam şi noi să
am sărit gardul. Cînd am mîntuim odată treaba.
mai însufleţite, mai pline de ţie sînt bune. Noi am avut oa de plenara G.G. al P.M.R., a dea peste plan 10.000 tone fon printre altele creşterea rezervei ajuns aici fabrica începuse
. roade. Lucrul acesta este ex meni cu anumite lipsuri, mai sarcţnilor .ce revin cocsaritor din tă. Pentru traducerea angaja de piese de schimb, schimbarea să troznească. Înăuntru erau Opt ore eran\ furnalist, alte
plicabil dacă ţinem seama de ales .în ceea ce priveşte disci expunerea tovarăşului Gheor mentelor în . viaţă a fost orga funiei de la macaraua de şar- cîteva tuburi de oxigen, şi opt constructor. Intr-un fel
faptul că întregul nostru popor plina în producţie. Ocupîndu-se ghe Gheorghiu-Dej la plenară. nizată mai temeinic întrecerea jare fără oprirea furnalului, li goale şi pline. Dacă le pălea au fost frumoase timpurile a-
se pregătea să întîmpine cea îndeaproape zi de zi de ei, agi Pînă acum, la propunerea a- socialistă, s-au făcut propuneri vrarea zgurei granulate etc, Este focul se 'ducea naibii şan lea. Frumoase mai ales cînd
de-a 15-a aniversare a eliberă tatorii au reuşit să-i ajute să se gitatorilor a fost luată iniţiati de măsuri tehnico-organizatori- de asemenea salutară măsura dramaua, şi poate şi furna vezi schimbările, cînd com
rii patriei noastre de sub jugul îndrepte. lele, că nu erau prea de pari azi cu ieri. O, de-ai şti
va de-a se afişa salariile tari ce1etc. ‘ de a fi trecută zilnic pe un pa parte ; ia acolo, cît dă un cită mulţumire. îţi dă gîndul
fascist. copil cu piatra. că tu, aşa cum eşti, tu le-ai
Tovarăşii Loghin Colcea, fare vechi şi cele pe care le vor In urma dezbaterilor s-a a- nou, afară, la loc vizibil, situa făcut pe toate. Stau de multe
La această etapă a întrecerii (Sonstantin Giobânu, Ioan Pă- primi muncitorii în urma măgu juns la concluzia că pentru a ţia preţului de cost operativ, pe Am intrat în foc şi le-am ori şi mă gindesc la ce anu
s-a dovedit mai mult ca ori- truţ, Anton Pascu sînt munci rilor luate de' plenară. reduce consumurile de materia - elemente. Ea este urmărită cu scos, goale, pline, toate cîte me a putut face mîna omu
cînd cît de puternică este forţa tori buni. Gu toate acestea a- le este necesar un control mai mult- interes de către muncitori au fost înăuntru. 2.500.000 lui, munca. Ştii dumneata
Am luat aîteva exemple din lei am primit atunci fiecare. cum arăta pe atunci combi
De aia am zis că am fost natul, oraşul ? Dacă n-ai trăit
unui colectiv hotărît să se a- veau obiceiul rău de-a lipsi u- aceste liste. Tovarăşul Mircea riguros al aprovizionării şi şi îi stimulează în obţinerea u- şi eu milionar. Fabrica a ars aici nu poţi şti. .
firme prin fapte măreţe. neori nemotivat de la lucru. Breazu, şef de echipă la între consumului. In acest sens, au nor rezultate din ce în ce mai de n-a rămas mai. nimic din
Agitatori ca losif Radu, Vasile ţinerea cuptoarelor, oare pînă fost însărcinaţi 3 oameni cu bune. ea. S-a construit apoi alta Şi cită mulţumire încerci
Este suficient să amintesc că Nicolae, Gheorghe Godreanu, acum avea un salariu tarifar urmărirea ©întăririi materiilor nouă, modernă.- mergînd acasă pe asfalt, in-
în intervalul 1 ianuarie — 23 Cu toate acestea, după cum trînd în apartamentul tău,
Se muncea mult. Termi curat, mergînd la cinemato
Au construit un drumaugust, colectivul secţiei noas Zacheu Gosma şi alţii au stat de 1.155 lei, va primi pe luna prime ce intră în silozurile de s-a putut vedea mai sus, în lu nam şutul de 8 ore, luam graf, la teatru, umblînd bine
în mai multe rînduri de vorbă august un salariu tarifar de zi, s-a trecut la ţinerea eviden na iulie preţul de cost a fost inasa, şi apoi aproape în fie îmbrăcat fără teama de-a fi
tre a dat cu 47.500 tone de cocs cu ei şi le-au arătat cît rău aduc 1.275. lei. ţei tuturor consumurilor de ma depăşit cu peste 42.000 lei. De care zi mergeam la muncă stropit cu noroi. Dacă stai
metalurgic peste plan, realizînd ei secţiei şi colectivului de mun teriale pe echipe: cocs mărunt păşirea cea mai mare este în voluntară. De fapt cînd am să gîndeşti la cîte s-au făcut
în acelaşi timp şi economii în citori cînd nu-şi fac datoria în De asemenea, muncitorul Mar- pentru căptuşirea rinelor, com registrată la consumul de mate venit la Hunedoara am ve aici, cum s-au schimbat lu
valoare de peste 5 milioane lei. mod conştiincios. A fost nevoie ton Francase va avea un sala bustibil pentru uscare etc. Pen rii prime, apoi la cocs şi calcar. nit ca brigadier.. Nu odată crurile, mai că nu-ţi vine să
Angajamentul ’iniţial de 30.000 ca unii din ei să fie puşi în. riu de 1.2!4 lei în loc de 1.108 tru executarea unui control mi Aceasta denotă că în perioada s-a întîmplat ca noaptea s.ă crezi. Şi totuşi aşa e. Ne-am
tone rămăsese mult în urmă. discuţia grupelor de parţid ,sau lei cît a avut pînă acum. nuţios şi competent al materiilor respectivă nu s-ă făcut totul pen vină de la comandament să obişnuit cu realitatea de azi
sindicale, supuşi criticii aspre prime şi a produselor, serviciul tru realizarea de economii; de ne cheme ha la încărcarea de parcă aşa a fost de cînd
Apariţia hotărîrii plenarei a colectivului. In 'ziua salariului — primul controlului tehnic de calitate a fapt consumurile specifice la furnalelor, ba la descărca e lumea. Nu, nu n-a fost
G.Gi al P.M.R. din 13—14 iulie salariu îmbunătăţit pe baza ho fost întărit cu 'cadre noi. De a- ancherită prăjită, calcar şi rea vagoanelor.
a imprimat întrecerii un avînt A trecut mai multă vreme tărîrii plenarei — precum şi în semenea, au fost luate o serie şpan au fost cu mult depăşite. $ Soseau zi de zi în gara ve- totdeauna aşa. Altfel arăta şi
şi mai puternic. O dovadă grăi de cînd aceşti tovarăşi au for zilele următoare vom organiza de măsuri privind reducerea L che zeci de vagoane cu
toare în această direcţie o con mat obiectul discuţiilor şi tre mai multe convorbiri la locurile pierderilor de aer cald. Aşa de Urmează ca în perioada ce a v/ş/VN/b/v VN^'.-TVN*A^V'V''’ oraşul si combinatul...
stituie faptul că muncitorii, teh buie să spun că astăzi nici unul de muncă în care vom discuta pildă, a fost îmbunătăţit siste mai rămas pînă la sfîrşitul a-
nicienii şi inginerii secţiei noastre din ei nu mai absentează de la cu muncitorii despre măsurile mul de su flaj; pentru reduce nului, colectivul de îurnalişti de Să fie grăbit ritmul
s-au angajat ca pînă la sfîrşi- lucru. Toţi lucrează acum cu luate de partid în vederea creş rea pierderilor de căldură s-au
tul anului să dea furnalelor încă simţ de răspundere. terii nivelului de trai al- popo schimbat penele de răcire din la Călan, în frunte cu comu însilozării furajelor!
50.000 tone de cocs peste plan. rului. cuva furnalului. De remarcat niştii, să caute noi măsuri pen-
Este de remarcat faptul că la este faptul că în urma acestor J ru îmbunătăţirea ..realizărilor (Urmare din pag. l-a ) nedoara, unde sînt mari posibi
Acest angajament este deose cocserie cazurile de indiscipli Agitatorii din secţia noastră măsuri, numărul opririlor pen de pînă acum. întrecerea so
bit de mobilizator dacă se ţine nă sînt tot mai rare. Nu întîm- sînt hotărîţi să întreprindă şi tru repararea utilajului a fost cialistă între schimburi şi e- lităţi de însilozare, în special a
seama că pînă la sfîrşitul a- plător am obţinut noi succese alte acţiuni în vederea mobili redus simţitor, comparativ cu chipe nu trebuie canalizată nu
nului au rămas mai puţin de frumoase.' zării întregului colectiv la lupta anul trecut. mai pe făgaşul depăşirii pla tineşti şi Geoagiu din raionul O- resturilor de zarzavaturi, aces
4 luni. Rezultă de aici că în pentru îndeplinirea angajamen nului de producţie, ci şi pe a-
fiecare lună trebuie să reali Acum, dupjţ ce a trecut 23 telor pe care nl le-am luat, Iată şi rezultatele obţinute de cela al economisirii materiilor răştie, Simeria Veche, raionul tei acţiuni de mare importanţă
zăm depăşiri de plan de 12.500 August nu. înseamnă că trebuie furnaliştii din Călan pînă în pre prime şi materialelor. Agitato
tone cocs. Nu este deloc uşor. să ne autoliniştim, să ne mul SOLOMON SALĂJAN zent pe drumul realizării anga rii trebuie să explice oamenilor Hunedoara, Draşov, raionul Se nu i se acordă atenţia cuvenita.
In consfătuirile de producţie, ţumim cu succesele de pînă în jam entelor: 181.653 lei econo care sînt căile prin care se pot
muncitorii au arătat însă că prezent.' Dimpotrivă, angaja agitator, secţia cocserie mii la preţul de cost în primul realiza economii, importanţa e- beş şi altele. Aşa se face că din cantitatea de
există condiţii prielnice să ne mentul de-a da pînă la şfîrşfful semestru; 42.160 lei depăşire conomiiior realizate de ei în ri
îndeplinim şi acest angajament. anului încă 50.000 tone de cocs a Combinatului siderurgic la preţul de cost pe luna iulie; dicarea nivelului de trai, faptul Dar, cu toate că porumbul fu furaje planificată nu s-a însilo
Agitatorii care au luat cuvîn- peste plan, trebuie să ne mobi 3.497 tone fontă dată peste plan că economisind cît mai multe
tul au vorbit mai ales despre lizeze şi mai activ: In mod o- Hunedoara de la începutul anului şi pînă materii prime şi materiale,, spo rajer a ajuns în faza optima de zat decît 2 la sută.
necesitatea întăririi disciplinei bişnuit există pericolul ca după la data de 25 a u g u st; economii rind productivitatea muncii, a-
şi a simţului de răspundere în unele sărbători, lupta să scadă Se vînd fot mai muîfe le de materiale se evaluează la duc o contribuţie de seamă la însilozare, iar deşeuri de zarza Pe regiune, din cele 46.000
muncă, folosirea din plin a tim din intensitate. Lucrul acesta suma de 33.560 lei. lupta generală pentru traduce
pului de lucru şi a capacităţii nu ne-ar aduce decît rău. produse industriale rea în viaţă a sarcinilor trasa vaturi şi alte furaje suculente tone de diferite fugaje prevăzute
agregatelor şi utilajelor. Cifrele arată că s-a realizat te de recenta plenară a G.C. al
Dîndu-şi seama de acest lucru, In ultimul timp magazinul ceva, dar nu pe măsura posibi P.M.R. sînt din abundenţă, în gospodă a se însiloza, nu s-au însilozat
Pentru agitatorii din secţia biroul organizaţiei de bază ne-a „Metalo-chimid“, unitatea " tir. lităţilor. Realizările ar fi fost
noastră principala sarcină este atras atenţia ca şi noi agitato 160 din Simeria a cunoscut o -mult mai mari dacă serviciul de Faptul că furnalul nr. t nu riile colective şi întovărăşirile decît 1.620 tone. Deoarece acum
în momentul de fa.ţă menţine rii, alături de toţi comuniştii, să afluenţă crescindă de cumpă aprovizionare şi desfacere s-ar a' intrat în funcţiune, con
rea însufleţirii în întrecerea facem ca întrecerea socialistă rători. Cei mai mulţi dintre fi preocupat în mai mare mă stituie' într-adevăr o oare zootehnice din raioanele Haţeg,' este timpul optim, organele de
socialistă. In acest scop noi nu să se menţină mereu vie, în aceştia solicită biciclete,, apara sură de valorificarea prafului de care greutate pentru furna-
trebuie să slăbim nici o clipă sufleţită. Pentru aceasta ne pro te de radio, frigidere şi cocs, dacă s-ar fi străduit pen lişfi. Tocmai de aceea este ne Brad şi îlia, însiiozăriîe încă partid şi de stat trebuie să ia
munca cu oamenii, să le ţinem punem să scriem mai multe ar maşini electrice de spălat rufe. tru obţinerea la timp a canti cesar să-şi mobilizeze toate for
mereu trează atenţia asupra an ticole la gazeta de perete, să Numai în ultimele -zile ale- lu- - tăţilor de şpan necesare pentru ţele. Realizările precedente tre n-au început. Acest fapt este cu măsuri potrivite pentru ca rit
nii august, s-au vîndut apro furnale. buie şi pot fi îmbunătăţite, de
Sprijiniţi fiind de către sfa te 200 ore de muncă voluntară. ximativ 80 biciclete şi peste 20 oarece posibilităţi există. atît mai grav cu cît în raioanele mul însilozării lurajelor să fie
tul popular comunal şi mobili S-au evidenţiat în această lu de maşini electrice de spălat Din angajamentul sporit, luat
zaţi de către organizaţia U.T.M., rufe. Printre cumpărători se a- de colectivul uzinei în urma a- Un sprijin preţios pentru si- amintite şeptelul este mal dez grăbit. Este necesar acest lucru
tinerii din satul Stănculeşti, ra crare utemiştii Ionel Viorrel, flă şi fochistul Traian Costeade pariţiei hotărîrii plenarei G.G. deriirgişti îl pot dat construc
ionul Brad, au participat la Stane Nicodim şi cetăţenii Da- la depoul de locomotive, A- al P.M.R. din 13—14 iulie pri torii Î.G.S.H. din Gălan. Gră voltat decît în restul regiunii. • ţinînd seama că furajele însllo-
construirea unui drum nou. vid Stane, Nicolae Soica, Vic lexandru Kander vopsitor la vind reducerea preţului de cost, bind termenul de dare în folo
tor Stane şi aitii. atelierele C.F.R., Aurelia Sîrbu, furnaliştilor le revine o sumă sinţă a furnalului nr. 1, îi vor Numai în raionul Haţeg sînt zate au calităţi apropiate celor
In trei zile, utemiştii din a- croitoreasă la cooperativa ajuta din plin să-şi realizeze
I. STANC „Munca colectivă“, Francisc Ka- peste 30.000 bovine cljn care cir verzi şi sînt ieftine. Prin însilo-
luja, brutar la sectorul de pa
nificaţie si alţii. ca 12.000 vaci. zarea unor cantităţi cît mai
M. SABIN Şi în raionul Alba sînt multe mari de furaje, se aduce o con
animale, dar pînă la 4 septem tribuţie de seamă la sporirea
brie nu s-a însilozat decît 0,40 producţiei de carne şi lapte şi
corespondent destul de mare, pentru realiza- angajamentele. * GH. c. Ia sută din cantitatea de furaje la reducerea preţului de cost al
ceastă localitate au prestat pes corespondent planificată. Nici în raionul Hu acestora.
Pentru contismi tarifare a producţiei peste 4.100 kg. la ha., la ovăz Odată cu înfiinţarea staţiunii Realizările obţinute în activi Una din problemele care vă
M M fn le in repnia noastră 2.700 kg. la ha, la fructe s-a
obţinut 181 kg. caise-pom, şi 85 (anul 1957) şcoala a trecut sub tatea staţiunii pot fi atribuite în trebui să stea în viitor în cen
kg. prune-pom, eto.
îndrumarea acesteia. In această mare măsură personalului teh trul preocupărilor cercetătorilor;
De asemenea, staţiunea produ
ce material săditor de bună perioadă condiţiile de şcolariza nic al staţiunii. Acesta a adus de la staţiunea Geoagiu — a
calitate şi legume necesare apro
vizionării centrelor muncitoreşti re au fost îmbunătăţite simţitor. o contribuţie efectivă la îndepli spus tov. ing. Vasile Popa, di
din regiunea noastră.
Baza materială a staţiunii ser nirea sarcinilor trasate de par rectorul Staţiunii experimentale
Rezultate bune s-au obţinut şi
pe linia învăţământului, în spe veşte în acelaşi timp şi instru tid privind transformarea socia pomicole din Bilceşti — este
cial în perioada de cînd şcoala'
Gu cîteva zile în urmă a avut celor doi ani de existenţă, su rite şi anum e: sectorul 'de cerce funcţionează în cadrul staţiunii. irii practice a elevilor. Prezenţa listă a agriculturii, a sprijinit problema legată de prevenirea1
loc la Staţiunea experimentală prafaţa staţiunii a crescut la 330 tare format din laboratoarele de Trebuie amintit că şcoala a luat
pomicolă din Geoagiu şedinţa ha. Pe terenurile noi afectate, pomicultură, agrochimie, legu- fiinţă în anul 1891. In evoluţia tuturor ramurilor de producţie a- acţiunea al cărui rezultat este eroziunii solului, aceasta cu atît
Consiliului lărgit al Institutului staţiunea a făcut plantaţii de micultură, economie, protecţia acesteia se pot desprinde trei
de cercetări hortiviticole din pomi ce se întind pe o suprafaţă plantelor şi meteorologie, fiecare perioade de activitate. Pînă în gricolă, îndrumarea profesorilor colectivizarea complectă a co mai mult cu cît în regiunea Hu
R.P.R. de 32 ha., plantaţii de vii pe o dintre acestea fiind încadrate cu anul 1948, şcoala a funcţionat
suprafaţă de 10 ha., grădini- de cercetători şi muncitori cu o ca cu un număr redus de elevi şi şi a inginerilor cercetători asi munei Geoagiu. nedoara se găsesc numeroase
Lucrările consiliului au avut legume pe o suprafaţă de 50 ha. lificare înaltă ; sectorul de pro cu un profil necorespunzător.
drept scop analiza activităţii din care 23 ha. sînt culturi iri ducţie care-şi desfăşoară activi Neţinîndu-se seamă de caracte gură o temeinică instruire teo Cuvîntul participanţilor astfel de terenuri.
ştiinţifice de producţie ş i învă- gate. Staţiunea mai posedă îna- tatea în ramura de producţie a- rul pomicol al fostului judeţ Hu retică şi practică a elevilor. Deosebit de importante au
ţămînt a Staţiunii experimentate fara acestor plantaţii, pepiniere gricolă, pomicolă, viticolă, legu nedoara, şcoala din Geoâgiîi dă
pomicole Geoagiu de la înfiin pomicole în suprafaţă de 75 ha. micolă şi zootehnică; sectorul dea absolvenţi cu pregătire in In sprijinul sectorului Pe marginea dării de seamă fost problemele ridicate de tov.
ţarea sa şi pînă acum, precum care vor da anual 160-r80.000 de învăţămînt format dintr-un ferioară în agricultură generală. de producţie prezentată de tov. Emanoil Ma ing, I. Lascu, vicepreşedintele
şi analiza proiectului de plan te pomi de calitatea l-a din speti- centru şcolar horticol cu o şcoa Gu o bază materială slabă, fără nughevici au luat cuvîntul nu Sfatului popular regional Hune
matic al Institutului pe anul ile şi soiurile raionaţe regiunii. lă de maiştri şi o şcoală profe o îndrumare substanţială din
1930. sională horticolă unde sînt şco partea forului tutelar, şcoala n-a Un rol deosebit îl are staţiu meroşi tovarăşi printre c a re : doara. VorbitoruRa insistat asu
Executarea lucrărilor agroteh larizaţi anual un număr de~ 120 reuşit să se impună şi să satis nea în sprijinirea sectorului de prof. I. G. Teodorescu, prof. Ghe- pra măsurilor ce vor trebui luate
Darea de seamă privind acti nice la un nivel tehnic ridicat este elevi. facă nevoile regiunii în această producţie. In acest scop staţiu rasim Gonstantinescu, *Rudoli în viitor pentru refacerea bazi
vitatea Staţiunii experimentale asigurată printr-un utilaj cores perioadă. nea activează prin : difuzarea în Palacsay, ing. V. Juncu, prof. nului pomicol Geoagiu, asupra
Qeoagiu, prezentată de către punzător ou care este înzestrată In toate sectoarele amintite producţie a rezultatelor ştiinţi N. Gonstantinescu, ing. I. Lascu. măsurilor ce se impun a se lua
torc ing. Manughevici Emanoil, staţiunea. Staţiunea posedă şi o s-au obţinut rezultate deosebit începînd ou anul 1948, în ur fice, îndrumarea tehnică orga ing. Vasile Popa, ing. D. Gvas- în viitor pentru combaterea dău
directorul staţiunii, a scos în e- fermă de animale alcătuită din de semnificative. In sectorul de ma reformei învăţămîntului, s-a nizatorică a G.A.G. şi întovără nîi, ing. Gh. Moruju, ing. I. Se- nătorilor, semnalaţi în număr
videnţă reallizările şi lipsurile 20 vaci cu lapte din rasa cercetare, dintre rezultatele obţi trecut la organizarea şi reprofi şirilor, organizarea de vizite, gedi şi ing. Gh. Stanclu.
constatate în activitatea staţiunii Schwitz. nute pînă acum pot fi amintite: larea şcolii. Profilul 'şcolii ă fost destul de mare în .regiune, asu
în timpul de cînd ea a luat fiip-i lucrările privind studiul din stabilit în deplină concordanţă
ţă. ha înfiinţare, staţiunea ă dis punct de vedere pomicol din re cu specificul regiunii de deser schimburi de experienţă, confe Vorbitorii au subliniat faptul pra sprijinului pe care Staţiu
pus de mijloace fixe în valoare giunea Hunedoara (cu această vire. Â luat fiinţă şcoala medie
In doi ani de existentă de aproximativ 600.000 lei. La ocazie s-a identifica! şi descris tehnică horticolă care a avut rinţe, demonstraţii, cursuri de că în aceşti doi ani de cînd e- nea pomicolă din Geoagiu este
sfîrşitul anului 1958 valoarea pentru Pomologia R.P.R. un nu sarcina să dea absolvenţi cu
Staţiunea experimentală pomi- mijloacelor fixe s-a ridicat la măr de 16 soiuri pomicole autoh pregătire horticolă, atît de nece scurtă durată, publicaţii, difuza xistă staţiunea, harnicul colectiv datoare să-l acorde G.A.S.,
eolă Geoagiu şi-a început activi peste 4.000.00Q lei, ceea ce re tone) — s-a stabilit situaţia bo sari refacerii şi extinderii acestui
tatea în anul 1957 ca o. necesi prezintă o creştere de peste 6 lilor şi dăunătorilor principali ai patrimoniu din regiunea Hune rea de foi volante, organizarea de cercetători de •aici a obţinut G.A.C. şi ţăranilor muncitori
tate în rezolvarea sarcinilor, tra pomilor fructiferi din regiune —
sate de Congresul al Il-lea al ori faţă de anul 1957, iar în s-au întocmit 7 lucrări ştiinţifice doara. Seriile de absolvenţi pe de expoziţii etc. succese demne de toată lauda. Ei pentru dezvoltarea pomiculturif
P.M.R. cu privire la refacerea şi care au fost susţinute în sesiu
extinderea sectorului hortiviticol cursul anului 1959, pînă în pre nile de referate organizate de care i-ă dat şcoala în această In perioada1 de cînd ea există, au insistat însă asupra proble etc.
din regiunea Hunedoara. Sarcina către Institutul de cercetări. melor care vor trebui rezolvate *
principală a staţiunii Geoagiu zent, mijloacele fixe ale staţiu perioadă au împînzit centrele po staţiunea a organizat un număr în timpul cel mai scurt la Sta Timp de aproape două zile,
este aceea de a elabora metode In sectorul de producţie, prin de 10 puncte de sprijin demon ţiunea experimentală pomicolă lucrările Consiliului ştiinţlîic au
menite să asigure dezvoltarea nii au ajuns la aproximativ aplicarea complexului de lucrări micole din regiune şi din alte strativ în G.A.S. şi G.A.G., punc din Geoagiu. Printre altele, s-a
producţiei horticole din zona dea te care urmăresc promovarea în vorbit despre necesitatea lărgi continuat cu discutarea proiectu
lurilor din vestul ţării şi îndru 5.000.000 lei. agrotehnice la un nivel înalt regiuni ducînd cu ei noua ori producţie a rezultatelor ştiinţi rii profilului staţiunii pomicole, lui de plan tematic al Institutu
marea aplicării lor în producţie. fice. S-au organizat 27 schim lui de cercetări hortiviticole pe
Cele îres sectoare s-au obţinut recolte mari. Astfel, entare a ppmiculturii. buri de experienţă, vizite şi con mai ales în sectoarele legumi anul 1960.
Staţi'-nea şi-a început activi
tatea avînd la dispoziţie doar o de activitate la cultura orzului de toamnă s-a sfătuiri, 6 cursuri agrozootehni col şi viticol, această reprofilare Planul tematic al institutului
suprafaţă de 76 ha'. In cursul este orientat spre rezolvarea ur
Din punct de vedere organi- obţinut o producţie medie 3e ce de scurtă 'durată şi 49 con fiind cerută de însăşi necesită gentă a sarcinilor ce decurg din
ferinţe. S-au publicat 64 ţile regiunii de deservire. Mulţi documentele partidului cu privi
zatorio, staţiunea îşi desfăşoară articole de îndrumare' teh dintre cei Gare au luat cuvîntul re Ia dezvoltarea sectorului hor-
nică, s^au tipărit şi di
activitatea în trei sectoare dife
fuzat 5 foi volante de îndruma au accentuat asupra necesităţii fiviticol din ţara noastră.
re pomicolă şi s-au dat în fiecare comasării celor 7 trupuri ale sta Gu acest prilej, s-au stabilit
an cîte un număr de 6 averti ţiunii care datorită faptului că problemele principale care intră
zări pentru combaterea bolilor sînt răspândite la distanţe mullţ îp preocupările Institutului în toa
şi dăunătorilor din pomicultură. prea mari, crează unele greutăţi te sectoarele de activitate — po
A fost de asemenea organizată micol, viticol, legumicol şi în
o expoziţie pomicolă care a fost în privinţa controlului ce tre sectorul de protecţie a plante
vizitată de peste 5.500 pşrsoane. buie efectuat. lor.
