Page 25 - 1959-09
P. 25
/biblioteca Centrală !
1 ‘ ¦'
Regionali
[ Hunedoara-Oeva Ţ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
MMI ca
F w a je 4 <mŞMtmi;mfmu•
!rv K
Himulsocialismului pesraţpu iapnraă
Furajele însilozate au o
importanţă deosebită în hra-
•na animalelor. Colectiviştii'
\din Rîu Bărbat au construit'
încă din 1957 un siloz cu\
\două încăperi avînd o capa-'
citate de două vagoane fie-*
care. Anul trecut, in afara]
[acestui siloz construit din be
Anul Xi Nr. 1464 Marţi 8 septembrie 1959 J 4 pagini 20 bani J ton, ei au mai săpat în pă-
\mint o altă groapă, pe care''
¦ W M B M a B eM M B— 8BM au ars-o şi in care au însi- ,
LA C. S. HUNEDOARA lozat o mare cantitate de fu-
; raje.
Zilele trecute colectiviştii
După 6 zile de întrecere \din echipa care lucrează la]
[grădină, sub îndrumarea teh- ,
\nicixmei zootehniste Cornelia]
Hotărîţi să cîştige întrecerea nile de pian. Numai în luna cu iMoariţ, au început acţiunea,
cu reşiţenii, siderurgiştii Com rentă, în perioada 1-7, ei au , de însilozare-a furajelor. In-,
binatului siderurgic Hunedoara produs cu 405 tone fontă mai !ziua de 4 septembrie, de pil-
desfăşoară o însufleţită întrecere mult decit era planificat. [dă, a fost cărat de la grădină1
pentru depăşirea cît mai simţi Succese frumoase nu repurtat costreiut (iarba care creşte'
toare a sarcinilor planului de şi furnaliştii secţiei 3 l-a fur \printre cuiburile de cartofi)\
producţie. Acest fapt a făcut ca nale. In acelaşi interval ei au ’şi foile de varză, au fo s tr
în intervalul 1-7 septembrie a.c. reuşit să producă cu 179 tone [apoi tocate şi presărate cu\
să se producă însemnate canti mai multă fontă. Acest succes sare. Pînă seara, colectiviştii^
tăţi de metal şi cocs metalurgic constituie pentru ei un nou pas au însilozat cantitatea de\
peste plan. pe drumuf recuperării rămînerii \20.000 kg. furaje. Printre cei'
în urmă din lunile precedente, care au lucrat efectiv la aceas- ]
PeraUrii îu rn a ijşS j un nou pas pe drumul îndepli ta se numără şi colectiviştii]
nirii angajamentelor luate în
Colectivul bateriilor de cocs loan Stoica, Gh. Gabor.
din Combinatul siderurgic Hune întrecere. Colectivul de •lucră
tori de la furnalul nr.
doara a muncit cu mult entuzi Sporesc producţia de oţel In satul Aurel Vlalcu 2 al Uzinei „Victoria“-
asm în această perioadă pentru Călan, şi-a îndeplinit
planul lumi august cu
Tinărui Nicolae Colhon este un ul 'din cel mai apreciaţi strungari a da îurnaliştilor cantităţi tot In vederea ducerii la îndepli S ă rb ă to rire a Zilei trei zile mpi devreme.
de la secţia IIP a metalurgică a fa bricii chimice Orăşlie. Muncind cu mai mari de cocs metalurgic. nire a angajamentului de a ela A viaţiei R.P. R.
pricepere şi hărnicie, işi depăşeşte. lună de_ lună norma In medie cu 25-30 Sporirea indicelui de utilizare bora pînă la sfîrşitul anului Fotografia noastră !prezintă o
la sută. a bateriilor de cocsificare a căr 28.000 tone oţel peste plan, o- Duminică s-a sărbătorit Ziua unde urma să se desfăşoare mi parte a 1acestki colectiv : de la
bunilor, traducerea în viaţă a ţelarii secţiei oţelărie Martin nr. Aviaţiei R.P.R. In regiunea tingul. stingă la dreapta: Eronim Fordy,
Ne scriu activişti ai stalurilor populare propunerilor de măsuri tehnico- 1 desfăşoară o însufleţită între noastră sărbătorirea Zilei Avia prim jurnalist, ’ Vasile ' Tălişcă,
organizatorice făcute de munci cere. Roadele acestei întreceri ţiei R.P.R. a avut loc în satul La tribuna frumos împodobi L&ontin Puşcaş şi loan Stăniloiu,
Comisia permanentă tori, munca politică de masă vorbesc despre hărnicia lor, des Aurel Vlaicu, locul unde s-a năs tă au luat loc tovarăşii Şuluţiu furnalişti.
de gospodărire comunală desfăşurată de către comunişti pre dorinţa ior de a da patriei cut marele pionier al aviaţiei ro-
în masa cocsarilor, au fost cîţi- tot mai mult metal. mîneşti, Aurel Vlaicu. De prin Alexandru, prim-secretar al Co Contribuţia
In ultimul timp, în comuna Brănişca chisă şi s-au extras pînă în prezent va din factorii care au dus la toate colţurile raionului Orăştîe, mitetului raional de partid, Pe- p
au fost întreprinse o seamă de acţiuni prin munoa voluntară a cetăţenilor obţinerea unor rezultate de sea După ce au încheiat luna au din Cugir şi Vinerea, de la Şi- truţă Cornel, vicepreşedinte al femeilor
cu caracter gospodăresc. In mare parte, 1.156 m.c. piatră folosită Ia pietruirea mă. Astfel, în primele 6 zile ale gust cu o depăşire a sarcinilor bot şi Ceru Băcăinţi, din Bato- Sfatului popular raional', fuga
aceste acţiuni se datoresc comisiei per unui drum pe o lungime de 4 km. lunii curente îurnaiiştii au pri de plan de aproape 3.000 tone mir şi Gelmar, oameni ai mun loan, prim-secretar al Comitetu Jn acţiunea de contribuţie voluhw
manente de gospodărire comunală. mit din partea cocsarilor cu oţel, ei au muncit în primele 6 cii, colectivişti şi întovărăşiţi lui raional U.T.M., loan Vlaicu. tară a maselor pentru realizarea de
Numeroasele propuneri iăcute de aceas Tot la propunerea comisiei perma 1.428 tone cocs metalurgic mai zile din septembrie cu multă în s-au adunat aici pentru a parti fratele aviatorului, activişti de lucrări gospodăreşti cum sînt con
tă comisie, privind construirea de nente de gospodărire comunală am în mult decît prevedeau sarcinile sufleţire reuşind să mai producă cipa ia mitingul închinat Zilei partid, reprezentanţi ai organi strucţiile de şcoli, cămine culturale,
şcoli, cămine culturale, drumuri, poduri ceput să extragem din albia Mureşu de plan. în contul angajamentului încă Aviaţiei şi memoriei bravilor zaţiilor obşteşti, ostaşi şi ofi lucrări de hidroamelioraţiuni etc.. co
etc. se refereau în special la descope lui pietriş şi nisip. Aceste agregate 323 tone oţel. pionieri ai aviaţiei romîneştr ţeri. mitetele de femei din raionul Hune^
rirea de resurse locale care să reducă le-am folosit cu succes la turnarea Sporind indicii de ufiiizare Traian Vuia şi Aurel Vlaicu. La doara au sprijinit efectiv sfaturile
preţul de cost al lucrărilor gospodă fundaţiilor căminului cultural din Bră- ir această sărbătoare au venit oa După intonarea Imnului R.P.R. populare pentru realizarea a:estor o-
reşti. uişca, căminului cultural din Tîrnava Furnaliştii care deservesc cele meni ai muncii şi din satele ra mitingul a fost deschis de tov. biective de interes obştesc. In ulti
şi la şcoala elementară din Bicău. Me mai mari furnale ale ţării-furna- In aceeaşi perioadă oţeiarii ioanelor Alba, şi Sebeş, precum Marcu Nicolae. secretar al Co mele luni si îndeosebi în luna august,
Astfel cîhd s-a pus problema constru ritul acestei comisii constă şi în faptul lele 5 şi 6 — şi-au îndreptat a- care deservesc cuptoarele elec şi delegaţi ai şcolii de a- mitetului raional de partid O- au participat ia munci voluntare. în
irii unor cămine culturale In satele că a antrenat cetăţenii Ia realizarea tenţia înspre sporirea indicelui trice ale combinatului au reuşit viaţie „Traian Vuia“ din răştie. întreg raionul aproape 4.000 de p e
Brănişca şi Tîrnava şi a unei şcoli lucrărilor amintite. In momentul do de utilizare a agregatelor, mij Mediaş. Participanţii la ser rnei, prestîndu-şe astfel peste 33.000
elementare în sătul Bicău; comisia faţă toate aceste lucrări au ajuns în loc sigur de sporire a volumu să producă peste sarcinile de Despre Ziua Aviaţiei cît şi ore de muncă voluntară a căror va
lui producţiei. Acest lucru le-a plan aproape 180 tone oţel spe bare au vizitat „Casa memori- despre viaţa şi activitatea pio loare se ridică la peste 82.000 lei.
dat posibilitatea ca lună de lună cial. Această cantitate, finind aiă Aurel Vlaicu“, unde sînt ex nierului aviaţiei romîneşti —- In satul Poiana Răchiţele, comuna
să-şi depăşească simţitor sarci puse primele aparate de ?zbor — Aurel Vlaicu — a vorbit fov. lo Cerbăl, de exemplu, unde nu de mult
cont de capacitatea de producţie în miniatură, piese de diferite cotenent colonel Mânu Lauren- a fost terminată construcţia unei şcoli
a secţiei, constituie un adevărat motoare şi numeroase fotografii ţiu, de la şcoala de aviaţie. de 4 ani, o bună parte din cele 1.200
record. înfăţişînd diferite aspecte din După ce •a scos în evidenţă ore de muncă voluntară au fost pres
munca şi viaţa aviatorului. tate de femei. La construcţia unei
permanentă de gospodărire comunală a roşu iar o parte au şi fost acoperite. minunatele realizări obţinute de şcoli au efectuat muncă voluntară si
Deosebit de impipsionant a fost către oamenii muncii, de către femeile din satul PetrenI, comuna Bă-
întreprins utl studiu amănunţit privind Tot cu sprijinul comisiei permanente Muncă însufiefiită la uzina ostaşii şi ofiţerii Forţelor Arma cia. Colectivistele din raionul Hune
materiale de construcţie. In urma aces de gospodărire comunală am putut ter pentru vizitatori cît şi pentru fa te ale R.P.R., sub conducerea în doara aduc 6 contribuţie de seamă la
milia- aviatorului Aurel Vlaicu, ţeleaptă a partidului nostru pe realizarea construcţiilor din G.A.C.-uri.
tui studiu a propus ca în raza comu mina Ia timp lucrările de renovarea „Victoria" Calar» drumul construirii socialismului, Astfel, ele au efectuat un mare vo
nei să se d,eschldă o carieră pentru şcolii elementare din Brănişca. De darul oferit de efectivul şcolii vorbitorul a evocat minunata fi lum de muncă voluntară la termi
de aviaţie „Traian Vuia“ gură a lui Aurel Vlaicu, subli narea de grajduri, magazii, etc., în
extragerea pietrei de var. Acest lucru menţionat că în toate aceste acţiuni Colectivul de muncitori, tehni să dea patriei tot, mai nsultă din Mediaş -— un album niind preţuirea pe care o acordă deosebi în G.A.C. din Sînfandrel, Bu
a fost acceptat de către comitetul exe membrii comisiei au fost sprijiniţi în. cieni şi ingineri din cadrul uzi fontă, semicocs, piese turnate. cu diverse fotografii prin- regimul nostru democrat popu nda, Rapolt şi altele. O însemnată
cutiv şi s-a reuşit ca în scurt timp să deaproape de către cetăferfl printre nei „Victoria“-Călan desfăşoară tre care şi cea a aparatului do lar acestui mare pionier al avi contribuţie au adus femeile şl 1a cele
se extragă de aici şi să se prepare care Nicodim Ungur, Gâşpar Crişan, o susţinută întrecere pentru a-şi Drept urmare, numai în peri zbor „Vlaicu 2“, aparat recon aţiei romîneşti. două şantiere raionale de îmbunătăţiri
prin muncă voluntară peste 5.000 kg. Francisc Brăneţ, Gheorghe Dobrei, Pe duce la bun sîîişit angajamen oada 1-5 septembrie a.c. furna struit în mărime naturală de că funciare din Hăşdat şi Rapolt ca şi
var care va îl folosit pentru terminarea tele luate la începutul. anului. liştii uzinei au produs cu 65,3 tre această şcoală şi oferit Mu După miting a urmat un bo la cele comunale din Teliuc, Peştîş,
lucrărilor începute. De asemenea, co tru Curcă şi mulţi alţii. După ce au încheiat luna august tone fontă mai mult decît pre zeului militar din Bucureşti, gat program artistic la care Călan şi Streisînglorgiu.
misia amintită a propus ca în locul cu realizări frumoase, ei au por vedeau sarcinile de plan. fn a- şi-au d at’ contribuţia formaţiile
denumit „Cornet" din satul Boz să se PETRU URSA al nit din nou la muncă hotărîţi celaşi interval colectivul semi- precum şi macheta unui reactor. artistice de amatori din Cugir, In fruntea acţiunilor voluntare s-au
deschidă o carieră pentru extragerea preşedintele comitetului executiv Orăştie şi diferite sate ale raio situat tovarăşele Maria Costea, E1I-
pietrei de pavaj. Cariera a fost des cocseriei a livrat- Hunedoarei cu ...Ora 11. întreaga asistenţă nului. sabeta Pătruţ, Maria Artean, Stela
Sfatului popular comunal se află în faţa monumentului lui Pară, Margareta Furca, Ameţia For
Brănişca 184 tone mai muit semicocs. te, Elisabeta Bedea ş.a.
Rezultate frumoase au obţinui La îndemnul
comitetelor de fem ei
Mi neri tnîntrecere şi turnătorii. Ei şi-au depăşii
sarcinile, de plan cu 21 tone Femeile din raionul Sebeş se stră*
piese turnate. Cele mai frumoa duiesc ca în raport cu posibilităţile
pe care le au să contribuie la mă
ntre brigăzile de la „Mina trecerii s-au încadrat şi orta întrecerea dintre brigăzi a se rezultate s-au înregistrat !a Aurel Vlaicu. Se depun coroane Preluări rirea fondului de produse vîndute -stas
centrală" şi cele -de la cii lui loan Mateş de la secto fost cîştigată de cea a lui loan sortimentele piese mecanice, ra de flori. Se păstrează apoi, în din contractări tulul la preţ de achiziţii. Astfel, la
„Pădurea o r a ş u lu is a u între rul III şi cei ai lui loan Ai. Enăşcău, care numai în a doua memoria acestui curajos aviator, îndemnul comitetelor comunale şi al
cele de la atelierul mecanic Popa. loan Enăşcău şi-a strîns jumătate a lunii ¦august, ( adi diatoare, cazane încălzire cen un moment de reculegere, In su Gospodăria agricolă colectivă comisiilor de femei, femeile din ra
şi cele de la sectorul de trans în jur noii tovarşi de muncă, că de atunci de cînd a preluat trală. netele fanfarei-de la Cugir asis „Drumul socialismului!1 din Rîu ionul Sebeş au vîndut statului pînă
port, s-a pornit în luna tre a reorganizat schimburile şi a conducerea noii brigăzi), a dat Bărbat a contractat cu coope în prezent, la preţul de achiziţii, un
cută "o întrecere mai aprigă pornit la treabă. Planul brigă peste plan 232 tone de mine I. FEKETE tenţa se îndreaptă spre locul rativa „P lu g a r u ld in Pui can număr de 392.522 ouă, 433 kg. carne
ca oriănd. In luna august se zii a fost lăsat ¦în urmă din reu. Rezultate bune a obţinut titatea de 13.000 kg. grîu-seca- de pasăre şi alte produse. In această
sărbătoreau două evenimente primele zile. Rezultate la fel şi brigada lui loan Mateş, ca corespondent ră. Tot aşa au procedat şi ţă acţiune, fruntaşe pe raion sînt femei
le din comuna Gîrbova, care au vîn
P rin m a g a z in e dut pînă acum cooperativei din loca
litate 4.000 ouă, 50 păsări şi 3.500
importante, pe care minerii de de frumoase au obţinut şi fos re a extras 111 tone itv afara Magazinele de textile, încălţă In special tricotajele pentru ranii muncitori din satul Galaţi kg. cartofi.
planului lunar. minte şi confecţii din Ghelar cu copii, tricotajele din fire sinte care au contractat cu aceeaşi
ta Teliuc doreau să le îniim- tii ortaci‘a lui loan Enăşcău, nosc o vie afluenţă de cumpără tice. costumele bărbăteşti şi im cooperativă alte 6.655 kg. cerea
R oadele întrecerii dovedesc tori după reducerea de preţuri. permeabilele sînt articolele cele le. Zilele acestea, în cele două
pine cu succese deosebite. Con conduşi acum de Ludovic recunoştinţa minerilor fa mai solicitate. sate treierişul a fost termi
ţă de grija ce le-o poaiiă par Valoarea mărfurilor vîndute
ducerile sectoarelor au ¦întoc Nagy.- Cine va- oiştiga între tidul, dovedesc hotărîrea lor prin aceste magazine în lunile Şi în magazinul fero-metal se nat. Oamenii şi-au respectat în
fermă'' de a-şi aduce contribu iulie şi august..se ridică la suma constată aceeaşi vie animaţie.
mit noi planuri de măsuri, în cerea ? . ţia la construirea mai devreme de- peste 470.000 lei. Aceasta re Aici, într-o singură zi gestiona tocmai angajamentul: colecti
a socialismului în ţara noastră. prezintă o creştere a desfaceri ra Cristina Alic a vîndut numai
care au acordat o atenţie deo încă un obiectiv lor de mărfuri cu peste 120.000 ceasuri în valoare de peste viştii au predat 13.013 kg. grîu-
sebită sprijinirii brigăzilor în N. ANDRONACHE lei faţă de lunile mai şi iunie 18.000 lei, 10 aparate de radio,
ale acestui an. şi alte articole ale căror preţuri, secară, realizind astfel un ve-.
Mabataje. Chiar din primele zi inerii au introdus printre
obiectivele întrecerii şi în urma hotărîrii plenarei G.G. nit de 19.520 lei, iar gălăţenii,
le ale lunii, aprovizionarea cu
al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. au pe lingă cele 6.655 kg. contrac
materiale a funcţionat mai bi- calitatea minereului. Aşa că şi scăzut în mod simţitor.
tate şi predate in întregime, au
ne, la fel şi transportul, acest lucru avea o mare greu-
mai valorificat prin achiziţii alte
!1 Membrii şi candidaţii de par* tate in desemnarea cîşiigătoru- 650 kg. griu-secară.
tid au desfăşurat o muncă po- lui. După două decade însă, --- - ¦ o • ------- ------------
litică de masă mai activă, reu- ' la toate sorturile de minereu,
şind să atragă în întrecere pe atît la- cele pentru Hunedoa-
fiecare muncitor al întreprin- ra, cît şi la cele pentru Călan,
derii. De asemenea, exemplul normele de calitate au fost cu
tor pozitiv a constituit un fac mult depăşite. La limonita TÎT ÎN RAIONUL PRAŞTIE
tor deosebit de important în pentru Hunedoara, de exem
reuşita întrecerii. Ca urmare, plu, norma de calitate a fost Ritmul însilozărilor poate li grăbit
tonele peste plan au început întrecută cu 6 procente, iar la
să se numere cu zecile şi apoi cea pentru Călări, cu :2,54 la Electricianul An Insilozarea furajelor este sar enţă bogată au acumulat şi gos an insilozarea a fost pregătită
cu sutele. sută. Aşa dar, tot tonele tre drei Bozinţean, de cina care stă în momentul de podăriile colective din raionul din timp. La secţia agricolă a
buiau să hotărască. la termocentrala din faţă în centrul activităţii tuturor Orăştie. Insilozînd în anul tre raionului Orăştie s-au întocmit
Iniţiativa Gurabarza, dă do unităţilor agricole. De realiza cut porumb furajer, colectiviştii planuri operative şi s-au stabi
* Fruntaşii vadă de multă con rea hranei suculente necesară a- s-au convins de avantajele lui. lit tehnicienii care au sarcina să
ştiinciozitate şi pri nimalelor pe timpul iernii de De aceea, anul acesta problema ajute cele 19 gospodării colecti
P e la jumătatea lunii au D in luna august s-a scurs cepere in muncă. pinde obţinerea producţiilor mari însilozărilor a fost privită de ve din raion în problema însl-
gust minerii de ta Teliuc şi ultima zi. Oamenii ci de lapte şi carne Ia un preţ de către gospodăriile colective şi în fozării. Datorită acestei preocu
au aflat despre iniţiativa cu frelor aveau de lucru mai mult Fotografia ni-l cost mai scăzut. Nutreţul-siloz tovărăşirile agricole din raionul pări s-a reuşii ca în raionul O-
noscutului fruntaş în produc ca orieînd. Dar cu fiecare o- înfăţişează la lo este un nutreţ ieftin cu valoa Orăştie cu mai multă seriozita răştie pînă la data de 3 septem
ţie Nicolae Militaru din Bucu peraţiune aritmetică făcută, cul de muncă. re nutritivă ridicată şi el te faţă de anii trecuţi. Toate brie a.c. să se însilozeze canti
reşti, de a prelua conducerea trăiau şi ei sentimente de :nes- este posibil de realizat în toate tatea de 800 tone din cele 8.500
unei brigăzi codaşe. A doua pusă bucurie. Pe sectoare, cel 1LL gospodăriiie de stat, colective şi gospodăriile colective au plani- planificate.
zi după acest eveniment, mi- mai ‘mare procent ¦de depăşire întovărăşiri agricole. Exnerienţa ficat să însilozeze furaje în can
nerul loan Enăşcău a ¦cerut să a planului l-a obţinut sectorul anilor trecuţi a dovedit din plin, tităţi cît mai mari astfel ca să Gospodăriile colective mai
i se dea ¦conducerea unei e- III (7,26 la sută) : minerii poată asigura pe cap de vită mari din raion în care consiliile
chipe rămase in urmă. Tot sectorului 11 au extras peste că acolo unde a existat preocu mare cîte 4-5 tone nutreţ. In de conducere s-au preocupat de
odată, el a chemat la întrecere planul lunii august mai bine scopul realizării şi depăşirii pia asigurarea hranei animalelor pe
fosta sa echipă şi a răspuns la de 600 tone. Pe mină, planul pare în problema însilozărilor nului colectiviştii au semănat în timpul iernii au început însilo-
chemarea pe care i-a făcut-o a fost depăşit cu aproape 960
fratele său, Sabin Enăşcău, tot tone de minereu. producţia de lapte pe cap de primăvara acestui an suprafeţe • , IOSEFINA COSTEA,
şef de brigadă. In iureşul în- mari de porumb siloz. In com
W W A #— vacă furajată s-a menţinut ridi paraţie cu anul trecut în acest (Continuare în pag. 3-a)
cată şi în timpul iernii. Experi-