Page 27 - 1959-09

Nr. 1464
Organizafiile de partid pregătesc
deschiderea noului an ş c o la rfl
La mina Ghelar
In vederea deschiderii în bune
condiţiuni a noului an şcolar
al învăţămînţului de partid, Co­
mitetul de partid .al minei Ghe-
Iar a luat din timp' unele mă­
suri. Aşa de exemplu, s-a tăcut
din timp recrutarea celor mai
buni propagandişti din rîndu-
rile membrilor de partid, frun­
taşi în producţie, mineri, ingi­
neri şi tehnicieni. Numărul a-
cestora se ridică la 45, sufi­
cienţi pentru a cuprinde toate
formele de învăţămînt care vor
funcţiona în cadrul minei. Prim
tre viitorii propagandişti se nu­
mără şi minerii Constantin
Ghervasia, Gheorghe Gristea,
maistrul miner Dumitru Toma,
tehnicianul Aurel Harban etc.
O parte dintre propagandişti
(12), au fost pregătiţi la cursiv
rile organizate la Deva de că.-
tre Comitetul regional de par­
tid, iar restul au participat la
pregătirea de la punctul de con­
sultaţie organizat la Ghelar de
către comitetul raional de par­
tid. Printre lecţiile predate la
pQnctul de consultaţie, deosebit
de interesantă şi educativă a
fost lecţia „Industrializarea so­
cialistă a ţării"' susţinută' de
tov. irrg. Varachim Voina. Prin­
tre propagandiştii oare au urmat
cu regularitate pregătirea de la
pUrnitul de consultaţie se' nu­
mără şi minerul Schiamei Ga­
rd , maistrul miner Anton
Lucaci, inginerul Ioachim Ve-
sa, Ioan Stanca şi alţii *
In total, la mina Ghelar vor
funcţiona anul acesta 24 cercuri
şi cursuri ale învăţămînttilui de
partid. Pot fi amintite cursuri­
le serale, cercuri speciale pen-
Penfru infensificarea
depunerilor la C .L C .
De curînd a avut loc la Ha­
ţeg constituirea unei comisii co­
ordonatoare pentru sprijinirea
acţiunii de economisire şi pre­
gătirea desfăşurării „Săptămînii
economiei". Din această comisie
fac parte mai mulţi tovarăşi cu
munci de răspundere din oraşul
Haţeg.
Comisia şi-a întocmit un plan
de muncă în ca’re se prevede,
printre altele, reorganizarea co­
misiilor de sprijin care funcţio­
nează pe lingă toate instituţiile
şi întreprinderile din raion, scri­
erea de articole la gazetele de
perete prin care să se arate a-
vantajele depunerilor la C.E.C.,
prezentarea de programe artis­
tice cu subiecte privitoare lă e-
conomisîre, schimburi de expe­
rienţă etc.
NICU SBUCHEA
. corespondent
cx>oo& ooooooc8uocaK ?D âoosuoo3cxxx>ocxxxxxxx3ooooo(
NOTE DE DRU
^Aâieâna - ozalid
. Avionul începe să coboare Iar
în zare se proiectează silueta
majestoasă a mii de . blocuri,
zvelte, luminate de un soare pu­
ternic de august, trecut cu vreo
5-6 palme de jumătatea cerului
de azur. Aterizăm pe aeroportul
Vnukovo din preajma Moscovei,
' printre mulţimea de „TU-uri“
de toate tipurile, printre avioa­
nele bi şi cvadrimotoare cu dra­
pelele statelor de democraţie
populară şi a diferiteilor compa­
nii de transport europene —
SABENA, „Compania aeronauti­
că scandi>navă“, avioane ale al­
tor ţări din apus şi de peste o-
cean.
Un prim indiciu a ceea ce este
azi Moscova : puternTo centru
internaţional al lumii. Vo­
cea crainicei de-la staţia aero­
portului, care anunţă plecările
pe rutele: Kuibîşev, Irkutsk", U- jul 18, etajul 25, etajul 28... Sînt la înălţimea aceasta, iar pietonii un pîlc de plute îşi taie drum rea Sovietului, casa - aceasta a
lan-Bator, ori Leningrad, ori
Minsk sau Odcsa, întăreşte con­
vingerea căpătată "îa primul con­
tact cu aeroportul.
După ce sîntem conduşi la
aerogară, ne urcăm în maşinile
„turist“ care alunecă pe auto­
strada lată — smălţuită parcă
— înspre Moscova. Ochii îţi sînt
furaţi de peisajul minunat ce îm-
p-ejmuieşte Moscova — păduri'
de stejari şi mesteceni, cu scoar­
ţa căruntă şi cu frunzele tremu-
rînde în adierea borii de serni- Primii paşi i-am făcut spre pofteşte, cu un zîmbet prie­ Kremlinului, cllădirea Sovietului
¦iftmSfiwii
tru mineri, cercurile de studie­
re a Istoriei P.M.R., cele de
studiere a Statutului P.M.R., de
economie concretă etc.
Mai mult deciît în anii tre­
cuţi, organizaţiile de partid de
la mina Ghelar au urmărit ca
viitorii cursanţi să fie încadraţi
în forme de învăţămînt superi­
oare celor pe care le-au urmat
în amil şcolar precedent. A cres-
oîit numărul celor care studia­
ză cercul de eteonomie concre­
tă, unde au fost încadraţi mai
ales ingineri şi tehnicieni, mai­
ştri, tovarăşi din conducerea mi­
nei etc.
In scopul unei frecvenţe bu­
ne a cursanţilor la lecţii, Comi­
tetul de partid al minei Ghelar
a stabilit ca predarea lecţiilor
să se desfăşoare pe schimburi
de producţie, lucru pentru care
fiecărui schimb i-a fost reparti­
zat cîte un propagandist.
Merită subliniat şi faptul că
la pregătirea deschiderii, noului
an şcolar al învăţămînţului de
partid, organizaţiile de partid din
Ghelar •au primit un preţios
sprijin din partea- tov. Mozaş
Gheza,. directorul cabinetului
raional de partid Hunedoara.
G H . ti. în curs de pregătire la cabinetul
La cocseria C. S. H.
Organizaţia de bază â tras
învăţămintele necesare din mo­
dul în care s-a desfăşurat în­
văţămîntul de partid în cursul
anului trecut. Un neajuns care
a împiedicat desfăşurarea în
bUne condiţiuni a înVăţămîntu-
lui a fost acela că la nici o lec­
ţie nu erau prezenţi toţi cursan­
ţii din cauză că aproximativ o
treime din ei erau la muncă.
Pentru a înlătura acest nea­
juns, biroul organizaţiei de ba­
ză a luat măsura ca în noul
an şcolar cercurile şi cursurile
să fie organizate pe schimburi.
VEŞTI DIN TELIUC
Penfru şcoala satului
Anul trecut, deputaţii din sa­
tul TeliuCul Superior au iniţiat
o acţiune de procurare a mate­
rialelor necesare construirii ri­
nei şcoli noi în localitate. La
chemarea deputaţilor, cetăţenii
au răspuns, participlnd prin
contribuţie voluntară la procu­
rarea a 16.000 bucăţi cărămizi,
Anul acesta, sătenii din Teliu-
cui Superior, mobilizaţi de co­
mitetul de cetăţeni, au făcut
prin muncă voluntară alte
10.000 bucăţi cărămidă. In cu­
rînd vor începe lucrările de con-
&mminl
amurg, ici-colo oîte o aşezare o-
meneasGă, GÎte o căsuţă din bîr-
ne, minunat ornamentată în ju­
rul ferestrelor şi la pridvoare,
lanuri de grâu, în parte secerate,
maşini agricole şi oameni care
adună de zor recolta bogată din
acest an. Distanţa dintre aero­
port şi oraş e înghiţită pe ne­
simţite de către zetile de maşini
care se îritind cît vezi cu ochii
pe şosea. Trecem printre cvarta­
lele de blocuri cu 8-10 etaje,
blocuri din cărămidă lustruită,
construite în ulltimif a n i; privim
cCf nesaţ noile construcţii ce se
înalţă- săgeiînd prin impetuozi­
tate cerul ce le acoperă.
Ne apropiem de hotelul „U-
craî-na", unde' sîntem ca­
zaţi. Etajul 12,. etajul 15, eta­
cifre cu care parcă-ţi vine greu
să te obişnuieşti. Dar liftul, în
mai puţin de un mi-nut a pus
zăgaz gînduritor n oastre: pe e-
cranul luminos în interiorul său
apare cifra 18, apoi uşile se des­
chid şi sîntem îmbiaţi să păşim
pe splendidul „persan“ de la e-
tajul 18 iar de aci pe preşurile
persane, lucrate în arabescuri
vii, pînă la camera 1.816.
Aceasta va permite tuturor
cursanţilor să frecventeze cu
regularitate învăţămîntul. In a-
cest sens, a fost pregătit un nu­
măr mai mare de propagandişti
care vor conduce activitatea
cercurilor. Organizarea îrtvăţă-
mîntului de partid pe schimburi
permite încadrarea unui număr
mai mare de tovarăşi în-Cercuri.'
Comisiile create pentru a sta
de vorbă CU fiecare membru Şi
candidat de partid, precum şi
cu tovarăşii din activul fără de
partid, au fost formate pe gru­
pe de partid şi sînt în curs de
definitivare a sarcinii ce le au.
In noul an şcolar, cursanţii
vor fi încadraţi în 3 forme de
învăţămînt: cercurile de studie­
rea Statutului P.M.R., şi a Is­
toriei P.M.R., iar o parte dintre
membrii şi candidaţii de partid
Vor fi încadraţi în cercul de e-
conomie concretă ce va fi creat
pe întreaga uzină coosochimică.
La grupul IV I. C. S. H.
•
Dintre cei 5 propagandişti re­
crutaţi pentru noul an şcolar, 2
au fost deja pregătiţi ou scoa­
terea din producţie, iar 3 sînt
raional de partid.
Cercurile şi cursurile oare vor
funcţiona în acest an aparţin
formelor: Statutul P.M.R., curs
seral anul I şi II, Istoria P.M.R.
şi Istoria P.G.U.S.
Comisia t creată cu scopul de
a discuta eh fiecare cursant în
parte asupra formei în care va
fi încadrat, şi-a îndeplinit sar­
cina. Nu s-a stat încă de vorbă
Cu tovarăşii plecaţi îri conce­
diu de odihnă.
Numărul celor încadraţi în
învăţămînt este mult mai mare,-
decît cel de anul trecut. Au fost
atraşi spre învăţămînt un număr
mai mare de tovarăşi din acti­
vul fără de partid.
strucţie a noii şcoli. Plriă ta
sfirşitul anului, şcoala va fi ter­
minată în roşu.
Işi repară drumul
In prima zi a lunii septem­
brie, 100 de cetăţeni din comu­
na Teliuc, au participat volun­
tar la acţiunea de reparare a
drumului Hunedoara— Teliuc. Ei
au transportat şi aşternut pe
şosea circa 200 m.c. de piatră.
Printre cei mai activi depu­
taţi care au mobilizat pe ce­
tăţeni la repararea acestui drum,
sînt tovarăşii Alexandru şi
Gheorghe Herban, Lupu Lăscuţ
si alţii.
tLitef iţii
geam, şi, sprijinit, împreună cu
tovarăşul de cameră, pe bordura
de marmură albă, am privit cu
respiraţia tăiată minunata pa­
noramă a Moscovei, de la gea­
mul hotelului şi pînă la Coli­
nele Lenin -unde, palatul Uni­
versităţii „Lomonosov“ domină
întreaga Moscovă asemeni unui
simbolic casteil din 1.001 de cova în, toată splendoarea amur­ a rosturilor' lor de a z i; privim
nopţi. La poalele Golinelor Le­ gului de toamnă, în tataia ra­ ; cu ;aceeaşi băgare de seamă la
nin se întinde parcă în nesfîr- zelor portocalii. Ia tă ; clâdiitea casă memorială Geaikovski, la
şire stadionul „Lenin" şi întreg Ministerului de Externe şi a Go- casâHn care a locuit Puşkin, la
complexul sportiv din jurul său.. merţului Exterior, falnic sihastru' clădirea Teatrului Mare, a tea­
In stingă' — staţia Kievskaia iaf 'între blocurile ce se întind pînă trului de'dram ă şi nici nu ştim
în dreapta; şi pe tot cuprinsul, departe de rîul Moscova. In sfîn- cînd s-a' făcut seară şi s-au a-
blocuri ailbe-portocaliî sutîzînd ga, înspre Piaţa Revoluţiei o prins luminile împădurind Mos­
în soarele ce coboară spre a- clădire tot atît de impetuoasă, covă într-o feerie de lumini mul­
pus, Gîtă frum useţe! Ce minu­ de aceleaşi .proporţii. Este clă­ ticolore.
nat! •
— N-ar strica o excursie prin tamente pentr.u moscoviţi.
Moscova — îi-spusei eu tovară­ Pe rîul Moscova lunecă un anunţă toate evenimentele mâl
şului meu — în timp ce priveam vaporaş de un alb imaculat, iar, de seamă pe care le-a trăit ora­
autoturismele, mici Gîţ şapca, de în zare, un remorcher urmat do' şul luminăm !/Aici se află clădi­
ceva- mai răsăriţi, ca degetele.
— Nu, n-ar strica. Să cob.o-
rîm! . .
Peste un minut ne aflăm în
holul de la intrarea princ-îpailă.
Dinir-iin lift coborau cîţiva indi­ dovsk'aiă, strada bătrînilor ne-'
eni, iar pe fotoliile din faţa lif­ gustori moscoviţi, cu bătrînele
turilor, vreo trei americani în
vîrstă îşi fumau liniştiţi trabucu­ gem în apropiere de Kremlin,
rile. Din restaurantul din dreap­
ta intrării se apropiau liniştiţi
vreo patru negri discutînd, cu
un grup de tineri sovietici, în
limba franceză. Liftiera îi
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
RAID-ANCHETA
Există posibilităţi
Bobinatoarea E- de reducere a preţului
lena Rădulescu de
la Filatura Lu-
peni, deşi este tî- de cost?
nără, se bucură de
o deosebită apre­ Recunoscători grijii ce li se poartă, Rupă cum se vede, sînt angaja­
oamenii muncii din întreprinderile de mente frumoase, care oglindesc preo­
ciere din partea industrie uşoară ale regiunii noastre cuparea colectivelor respective pentru
şi-au luat angajamente valoroase în obţinerea de economii. Din acest an-
colectivului dato­ vederea reducerii preţului de cost al gajamént însă, deşi rie găsim în luna
produselor. Aşa, de exemplu, cele două septembrie, s-a realizat foarte puţin.
rită hărniciei şi fabrici din oraşul Sebeş („Sebeşul" şi Acest lucru a , ie şit. în evidenţă cu
„Simion Bărrtuţiu“), s-au angajat să prilejul unu! raid-anchetă organizat
priceperii de oare realizeze, în acest an, economii ia zilele trecute lâ ceie două întreprin­
preţul de cost în valoare de aproape deri din oraşul Sebeş. Publicăm mai
dă dovadă în 620.000 lei. jos o paste din constatării-; făcute.
timpul lucrului. Ea
îşi depăşeşte nor­
ma zilnica cu 15—
17 ia sută.
In clişeu : Elena
Rădulescu la locul
de muncă. n Cîieva din cauzele „obiective“
Colectivul fabricii „Simion Bărnuţiu'.' tru reducerea consumurilor specifice
din Sebeş s-a angajat la- începutul a- de materii prime şi • materiale, pentru
nului curent să economisească la pre micşorarea -consumurilor de combus;
(ui de cost suma de 126.000 lei. Da- tibil industrial şi de energie electri­
că e întrebat de situaţia realizării a- că. Făptui că fabrica nu dispune de
In raionul Oră ştie cestui angajament, tovarăşul ¦director motoare electrice de putere mică, şi
Ritmul însilozârilor poate al fabricii obişnuieşte să răspundă că deci este nevoită să accepte deocam-
„din cauze obiective, angajamentul dată — din oauza unui sistem ne-:
n-a putut fi dus la îndeplinire“ dar economic de transmisie —¦ funcţiona-,
că „pînă la sfîrşitut anului, cuvîritul rea neraţională a 'utilajelor, tul jus-
dat va fi respectat“. Se naşte însă; tifică întrutotul depăşirea chCltuie-
¦întrebarea: cum vor reuşi muncilorii Iilor la acest Căpitol. Dacă ar fi exis-:
acestei fabrici să realizeze în 4 luni tot o mai susţinută preofcupare peri-:
,, ( Urmare dtn pag. l-a) Gospodăria colectivă din Tur- ceea ce n-au reuşit în 8 luni ? Să tru organizarea procesului de produc-,
daş care deţine tocătoare proprie vedem totuşi care sînt cauzele „obiec- ţie, astfel îrrcît funcţionarea th gol a
zările încă din săptămîna trecu­ şi care are un plan de însHo- tive“, pentru care nu s-au realizat utilajelor să fie minimă, depăşirile lâ
tă. Astfel, gospodăria colectivă - zări, doar de 200 tone, să economiile preconizate. cheltuielile pentru energie electrică at
din Mărtineşti a însilozat. pînă grăbească însilozarea astfel Este ştiut că acest Colectiv a .în- fi fost mult nfai mici. Dâf pentru a-
Ia data' de 3 septembrie, 80 tone ca tocătoarea să poată fi tîmpinat serioase greutăţi din pricina ceasta trebuia antrenat întregul co-
furaje din cele 280 tone planifi­ întrebuinţată contra cost şi .unei defectuoase aprovizionări cu ma- lectiv de muricitori, domeniu de 'asii-
cate. de celelalte unităţi vecine. De a- ferie primă. Fireşte că acest lucru a vitate îrt oafe organizaţiile de partid
De asemenea gospodăria co­ semenea consiliile de conducere contribuit în mare măsură îa reali- şi sindicală au rămas deficitare,
lectivă din Turmaş, a însilozat, din gospodăria colectivă din zarea unor depăşiri la fondul de sa- In urma plenarei (3.(3. al P.M.R. din
80 tone din cele 170 planificate Mărtineşti şi Turmaş precum şi larii şi la cheltuieli indirecte. De fapl, 13—14 iulie a.c., studiind Cu multă
iar la gospodăria colectivă din tovarăşul inginer Eugen Drogea- cam acestea sînt principalele moiivo atenţie posibilităţile de care dispUrte
Pricaz s-au însiiozat 70 tone din nti care răspunde de aceste u- obiective. Dar ele nu pot justifica fabrica pentru reducerea preţului de
cele 860 planificate. Sînt reali­ nităţi să impulsioneze ritmul în­ suma de 118.000 lei, cu care a fost cost, colectivul de muncă de aici a
zări bune, în sensul, că raionul silozârilor. Acelaşi lucru îl pu­ depăşit preţul de cost planificat îf) ajuns la concluzia că poate recupe-:
Orăştie este primul raion din re­ tem spune gospodăriei colective cursul primului semestru. fa rămînerea în urmă dih cursul pri-
giune care a reuşit să însiioze- din Pricaz care a început însilo­ Conducerea fabricii „Simion Bărnu- mului semestru şi mai poate obţine şi
ze furaje în procent de 0,4! la zarea de aproape o săptămîna ţiu“ nu aminteşte însă nimic' de slâba economii suplimentare în valoare de
sută faţă de plan. Dar totuşi a- dar care a realizat totuşi prea activitate în dofneriiu.1 muncii cu oa- 126.000 lei. ,
cest procent este scăzut ţinînd puţin. menii. Or, se ştie că cea mai valo­ Prtncipalia direcţie în care şl-â în­
seama de posibilităţile ce există Organizaţiile de partid, sfa­ roasă rezerva' internă pentru realiza­ dreptat colectivul fabricii „Simiofî
în raionul Orăştie, rea de cît mai multe economii o con­ Bărnuţiu“ atenţia este reducerea Con­
turile populare şi tehnicienii care stituie antrenarea întregului colectiv sumurilor specifice. Numai po această
în această acţiune. PenlŢu exempli­ Cale S-a apreciat că în Secţia tăbă-
Din constatările făcute, reie­ răspund de gospodăriile colective ficare dăm următorul exemplu. Uti-
se, că în toate gospodăriile co­ din raionul Orăştie au datoria
lective din raion gropile pentru- să ajute substanţial pe colecti­
însilozare sînt pregătite săli sînt vişti în munca de însilozare. E lajele fabricii sînt vechi, din care cati- cărie poâte fi economisită o sumă ce
în faza de-finisare. - Greutatea necesar ca pînă la începerea în- ză necesită un mare volum de repâ- depăşeşte 130.000 lei. Reducerea C6rt-
constă în aceea că întreg raionul sămîrfţărHor de toamnă însilo­ raţii. Acest lucru este folosit drept sumurilor specifice poate fi efectuată
nu este deservit decît de trei to­ zarea în raionul Orăştie să fie justificare de conducerea fabricii atu-nd. în fiecare sCCţie, ăşa că posibilităţile
cători. Dar şi acestea ar fi su­ • terminată sau cel puţin realizată ,cînd este întrebată de ce s-âu depă- obţinerii de econbfnii Sporesc şi mai
ficiente dacă li se vor folosi în-' în procent de 85-90 la sută. E şit cheltuielile pentru întreţinere. Dacă mult.
treaga capacitate de lucru, daca necesai* acest lucru deoarece a- însă s-ar fi m uncit¦mai mult cu oa- * ' ^Propuneri preţioase au. făcut mun-
rhuncâ ăr'începe din zori şi ar cum munca c mai puţin agTorhm menii, dacă fiecare muncitor ar fi ciiofiT de aici şi îfl direcţia reducerii
fi susţinută cu aceeaşi intensita­ rată avînd’ astfel la dispoziţie fost atras în acţiunea de întreţinere rebuturilor, precum şi referitor la uti-
te în tot cursui zilei. Muncind braţele de muncă şi mijloacele în bune condiţiuni a utilajelor, volu- Uzarea maximă a mijloacelor de tram
astfel, cantitatea de nutreţ tocat de transport necesare însifozării. mul reparaţiilor ar fi scăzut şi, fireş­ sport de oare dispune fabrica, în lo-
va putea atinge zilnic peste 200 Raionul Orăştie poate şi trebuie te, s-ar fi putut obţine însemnate e- cuTcelor străine (I.R.T.A,), o altă sur­
tone. să urgenteze însilozarea deoa­
‘j . : .• ; ' '' eonomii. sa valoroasă pentru realizarea de în­
E de datoria tehnicienilor care rece aici sînt create toate con­
Aceeaşi oale trebuia urmată şi pen- semnate, economii, J!
răspund de această lucrare, în diţiile desfăşurării acestei lu­
gospodăriile colective, să ajute crări. Nutreţul siloz e bun pentru Greutăţile trebuie învinse
consiliile de conducere să orga­ însilozare iar colectiviştii s'înt Coledivwl de muncă ăl !abtitii „Se- iele primului semestru ar fi fo it CU
nizeze munca la recoltarea şi convinşi de avantajele lui. Tre­ boşul“ din Sebeş şi-ă c lşlig d <5 fru­ siguranţă ăltele.
buie numai ca tehnicienii secţiei moasă reputaţie datoniiă siiCâăşelor
transportul furajelor la tocătoare pe care ie-a obţinut in anii trecuţi, Plenară C.C. al P.M.R. din 13—14
în aşa fel încît tocătoarea să agricole şi cei ai sfaturilor co­ In cursul acestui an, Insă, ă avilt dă
nu-şî înceteze lucrul din cauza munale să acorde ajutorul teh­ întimpinat o seamă de greutăţi cauză- iulie ă.c. l-ă găsit deci pe mtUiCitOrU
de dtet intr-o Situaţie puţin favorabi­
lipsei furajului. nic tuturor unităţilor agricole. lă sporirii angajamentului. $ i totuşi
xscooooooooosooocceioooiooooooooc ie in mare parte de reprofilarea fa­ el au descoperii o seamă de rezerve
bricii. Ca atare, conducerea fabricii încă nefolosite, pe care şi-au propus
tenesc să se -urce în lift, a- Suprem, apoi ocolim bise­ s-a găsit In faţa unui nou produs, cu să le valorifice. Astfel ca urmare a
poi dispar, nu ştiu la ce înălţi­ rica Vasili Blajenîi şi ajun­ oameni necalificafi pentru acest lucru unor măsuri tehnico-OrganikaloricS (re-
şi cu maşini care necesitau modificări. iriCOtarea Obligatorie a manşetelor de
me. Un marinar scandinav, ce gem în Piaţa Roşie. Din turnul la ciorapii tebutaţi, recuperarea de­
ţine între dinţii înconjuraţi de o Spaski, orologiul anunţă, prin Cu toate acestea, răspumlnd chemă­ şeurilor, etc.), muncii la materie primă
barbă roşietică, de veritaFil lup cele 7 lovituri, apropierea serii. rii celor opt întreprinderi bucureşte- se va putea realiza pitiă ta sfirşitul
de mare, o pipă asemeni semnu­ Se schimbă garda' la' Mausoleu. ne, muncitorii acestei fabrici s-au an­ anului o econpmie de 160.000 -lei, De
lui de întrebare răsturnat, pri­ Sutelor de moscoviţi li se alătu­ gajat să economisească lă preţul de asemenea, la u‘ itreţinerea şi repararea
vea cu nedumerire la ornamen­ ra cei din provincie să privească cost suma de 300.000 lei, In primele utilajelor, precum şi la amoriismentul
tele din hol, l a .scările largi, la acest moment solemn. Numai 6 luni nu numai că nu s-a realizat .mijloacelor fixe, cheltuielile pot fi re­
candelabrele de cristal ce se pro­ într-un colţ, în dreapta, cîţiva nimic din acest angajament, in schimb duse Cil peste 120,000 lei.
filau pe tavanul din dreapta lui. s-a înregistrat o depăşire de- peste
Sîntem anunţaţi că vom face copii dau de mîncare blînzilor 50.000 lei. Toate aceste, economii, rezultate in
pprumbei ce ciugulesc din p.al’me Urma preţioaselor propuneri făcute de
o excursie prin Moscova. ,Ne ur­ firimituri de pîine...- Explicaţia acestui Insucces poate fi muncitori, - plus angajamentul iniţiat
căm în maşină şi ne îndreptăm căutată în faptul că planutile de mă­ împreună cu pierderea înregistrată in
înspre Golinele Lenin. înconju­ Străbatem apoi alte străzi: suri, deşi conţineau o seamă de obiec­ primul semestru, conturează angaja-,
răm uriaşa Clădire a Universi­ Puskin, Gorkj, pe oprim în pia­ tive importante, n-au fost puse in a- meniul colectivului acestei fabrici de
tăţii „Lomonosov“ apoi ne oprim a reduce preţul de cost-, in cursul a-
pentru cîteva minute- sus. Spriji­ ţă manejului, în' faţa hotelului pltcare. Cu toate greutăţile tntimpina- cestui an, la mai bine de 440,000 leii
niţi pe balustradele de marmură „Adoscova“, în piaţa Sverdjovsk, te, consumurile specifice puteau fi re­ Este un angajament valoros, care poa-
roşietică privim cu riesaţ Mos-' admirăm străvechile monumente duse, se puteau obţine economii lă ie fi dus la îndeplinire. Greutăţile e*
de artă, ni se dau explicaţii a- întreţinerea utilajelor puteau fi în­ xistente pot fi depăşite. Fabrica „Se­
supra vechimei, a importanţei, beşul" are un colectiv de muncitori
registrate mat puţine rebuturi etc. In cu multă dragoste de muncă. Preo-
fabrica aceasta, există mulţi comu­ tupindu-se necontenii de ridicarea ca­
nişti, ' oameni cu un bogat bagaj de lificării muncitorilor, de atragerea -în­
cunoştinţe, cu multă experienţă, care tregului colectiv la bunul mers a l . tre­
burilor. fabricii, colectivul., de condu­
nit irăbtiiau să Se lase copleşiţi de cere. de aici va putea, ca la sfîrşitut
greutăţi. Dacă ar fi fost mobilizat în­ anului să raporteze partidului că . an­
tregul colectiv pentru a se obţine e- gajamentul a fost . îndeplinit. .
conomit, dacă organizaţia de partid
şi organizaţiile de masă ăr !1 muncit
direa ce cuprinde 540 de apar­ Glasul liniştit al Anei Mih’al- măi mult tn această direcţie, rezultă-
lovna, însoţitoarea noastră, ne ?>
Se constată din cele de mai sus că aibă continuitate; iar planurile întoc­
posibilităţi de reducere a preţului de mite să fie aplicate întocmai şi îa
Cost există la amîndouă fabricile. A- timp în practică. Pînă la sfirşitul a*
prin apa lină, pufăind agale. fuftei cînd sînt chemate, cele două nului, a mai rămas puţină vreme, dar
...Din nou străbatem străzile fost mutată cu treizeci de metri colective găsesc suficiente măsuri ca­ suficientă pentru • ca să se facă ceva
mai la stingă iar aici — fiţi a- re să permită obţinerea de economii. în această direcţie. Se impune deci
în viteza maşinilor. Fîntîna ar­ tenţi — s-au construit aceste Numai că această acţiune trebuie sa mobilizarea tuturor forţelor pentru ca
teziană'din dosul universităţii cu două clădiri din piatră de gra­ angajamentele luate să prindă viaţă.
izul ei răcoritor a* rămas de nit trimisă de Flitler să-i~se ri­
mult în urm ă.. înaintăm pe Sa- dice un monument după ce va Concursul de admitere In învăiămîntul superior seral
cuceri Moscova“.
şi fără frecventă
case pitice, apoi cotim şi ajun­ Am rîs — im rîs sănâfos, opti­
mist — şl ne-ăm dat seamă încă Ministerul Învăţămînţului şi fără frecvenţă se prelungeşte de
fumuriile ce străjuiesc- zidurile o dată că nu s-a născut şi că Culturii, anunţă că data pînă la 12 septembrie a.c. la 22 sep­
înalte din jurul Kremlinului se nu există o forţă ucigaşă capa­ ta care se pot face înscrieri tembrie a.c. Înscrierile se fac
profilează pe cer. Privim peste bilă să ucidă zîmbetuil Mosco­ pentru concursul de admitere în direct la instituţiile de inbăţă-
vei, oraşul tinereţii omenirii. învăţămîntul superior seral şi mînt superior.
rîul Moscova marele palat ai
PETRE TIRAU