Page 29 - 1959-09

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA. C ififi în pag, IV-a T ELEGRAMĂ

Mercuri 9 septembrie 1959 t~ împotriva experienţelor Tovarăşului TODÖR JIVCOV prim-seerstar
cu bomba atomică în Sahara. al Comitetului Central

— Sukarno: „Acordurile de al Partidului Comunist Bulgar
la Geneva să fie aplicate la
actualele probleme din Laos". Tovarăşului ANTON IUGOV preşedintele
Consiliului de Miniştri
— La 11 septembrie se în­
truneşte Comisia O.N.U. pen­ al Republicii Populare Bulgaria
tru dezarmare. Tovarăşului D1MITAR GANEV preşedintele

— Mesajul adresat de Fam Prezidiului Adunării Populare
Van Dong Iui Javahar'ial a Republicii Populare Bulgaria
Nehru.
' x- SOFIA

Conducători de partid şi de stat Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Bulgaria —
cea de-a 15-a aniversare a eliberării de sub jugul fascist, vă transmitem, vouă
în Regiunea Autonomă Maghiară dragi tovarăşi şi întregului popor bulgar, un salut fierbinte şi cele mai
sincere felicitări din partea C.C. al PJVl.R., a Consiliului de Miniştri, a
In ziua de 6 septembrie au sosit în Regiunea dăriilor colective cu privire la dezvoltarea eco­ Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. cit şi din partea tuturor
Autonomă Maghiară tovarăşii Gheorghe Gheor­ nomică a acestora. De asemenea au stat de oamenilor muncii din ţara noastră.
ghiu-Dej, Chivu Stoica, Petre Borilă, Leonte vorbă cu participantele la consfătuirea de schimb
Râutu, Mihai Florescu, ministrul Industriei Pe­ de experienţă privitoare la munca în rîndurile In ziua marii dv. sărbători, poporul rcmîn se bucură din toată inima
trolului şi Chimiei. In gara Tîrgu Mureş ei au femeilor din mai multe comune — consfătuire ce de succesele de însemnătate istorică obţinute pe dramul construirii socia­
fost întîmpinaţi de tovarăşii Csupor Ludovic, a avut loc în această zi la Nazna. lismului de oamenii muncii bulgari, care în cei 15 ani de muncă liberă
prim-secretar al Comitetului regional de partid, şi creatoare sub conducerea gloriosului lor partid comunist, au transformat
Lukacs Vasile, preşedintele Comitetului execu­ Apoi a fost vizitat Institutul medico-farmaceu- Bulgaria într-o ţară socialistă, înaintată. în plină dezvoltare.
tiv al Sfatului popular regional, membri ai bi­ tic din oraşul Tg. Mureş, unde conducătorii par­
roului Comitetului regional P. M. R. şi ai tidului şi guvernului au stat de vorbă cu nu­ Poporul rotnîn acordă o înaltă preţuire prieteniei romîno-bulgare, care sa
comitetului executiv al Sfatului popular regional meroşi profesori şi studenţi. dezvoltă .şi se adînceşte neîncetat, slujind înfloririi economice şi culturale a
şi alţi activişti de partid şi de stat din regiune. ţărilor noastre vecine şi frăţeşti, întăririi unităţii de monolit a lagărului
După-amiază s-a făcut o vizită în oraş. socialist în frunte cu U.R.S.S
Conducătorii de partid şi de stat au examinat Aflînd de prezenţa conducătorilor de partid şi de
pe teren împreună cu specialiştii, propunerile de stat, mii de oameni ai muncii s-au adunat pe Vă dorim din toată inima, dragi tovarăşi, dv. şi poporului bulgar noi
amplasare a noului combinat de chimizare a ga­ străzi salutîndu-i cu entuziasm. succese în lupta pentru înflorirea patriei voastre socialiste, pentru întărirea
zului metan, ce va îi construit în imediata apro­ continuă a prieteniei romîno-bulgare şi pentru triumful cauzei păcii şi co­
piere a oraşului Tîrgu Mureş. In faza îinajă combi-. Seara conducătorii partidului şi guvernului au
natul va fabrica anual circa jumătate milion tone asistat, în Palatul culturii al oraşului Tîrgu Mu­ laborării între popoare.
îngrăşăminte cu azot cît şi cantităţi importante reş, la un reuşit concert la care şi-au dat con­
cursul grupul de pionieri al ansamblului secu­ GH. GHEORGHIU-DEJ CHIVU STOICA
de produse chimice derivate din acetilenă, pen­ iesc de stat, precum şi echipele de cor şi de
tru industria maselor plastice, firelor. şi fibre­ jocuri din întreprinderile şi satele regiunii. Prim-secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului de Miniştri
lor sintetice. In cadrul combinatului se va con­
I n . ziua de 7 septembrie au fost vizitate fa­ al Partidului Muncitoresc Romîn al Republicii Populara Romine
strui o termocentrală cu o putere instalată de brica de mobilă şi fabrica de zahăr din Tg. Mu­
150.000 kw. De asemenea, s-a examinat pro- • reş, precum şi întreprinderea I.F.I.L. din Re­ ION GHEORGHE MAURER
blema regularizării cursului rîului* Mureş şi a ghin; conducătorii partidului şi guvernului s-au
utilizării potenţialului său energetic. Pentru mun­ Preşedintele Prezidiului Marii Adunări
citorii noului combinat se vor construi locuinţe interesai în amănunţime dc procesul de produc­ Naţionale a Republicii Populare Romîne
la Tg. Mureş, ceea ce va contribui la dezvolta­
rea urbanistică a oraşului. ţie, întreţinîndu-se cu muncitorii, inginerii şi teh­ Să pregătim temeinic
nicienii.
In cursul zilei conducătorii de partid şi de stat deschiderea noului
In aceeaşi zi tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej,
au vizitat gospodăriile colective din Nazjna şi an şcolar!
Chivu Stoica şi ceilalţi tovarăşi au plecat din
Curteni din raionul Tîrgu Mureş. Tovarăşii Peste • cîteva zile, se va deşcfiide 7 ani cu 18.700 elevi, 19 şcoli medii
Regiunea Autonomă Maghiară. noul an şcolar. Elevii, mulţi dintre cu 4.335 elevi, mai mult cu 76 de
Gheorghe Gheorghiu-De], Chivu Stoica, Petre Bo­ ei întorşi din taberele de odihnă, vor clase şi cu peste 6.000 de elevi faţă
La plecarea dc la Tg. Mureş şi Reghin un începe încă un an de învăţătură, încă de anul trecut. Pe 'lingă aceste şcoli,
rilă şi ceilalţi tovarăşi au vizitat construcţiile un an de eforturi pentru însuşirea a vor mai .funcţiona 8 şcoli medii sera­
mare număr de oameni ai muncii au făcut căl­ cît mai multe cunoştinţe. In anul şco- le ale . marilor întreprinderi şi 10 sec»
gospodăreşti şi au dat sfaturi conducerii gospo- .lar ce urmează s-au efeat condiţii mai ţii serale şi fără frecvenţă pe lingă
duroase manifestaţii de simpatie conducătorilor bune de învăţătură faţă de anul tre­ şcolile medii de zi cu peste 4.000 e-
levi din rîndurile tinerilor muncitori,
de partid şi de stat. cut. Astfel, în regiunea noastră vor mai mult cu 50 la sută faţă de anul
funcţiona în anul acesta 569 şcoli de trecut.
Noi consfrucfii Constructorii de la I.G.S.H. din Călan execută ultimele lucrări' de re­ 4 ani, cu 39.000 elevi, 135 şcoli de
în G .A .S, Prin grija organelor şi organiza­
construirea furnalului nr. 1. ruríSwf.*' ţiilor de partid şi a sfaturilor popu­
lare s-au obţinut pînă în prezent
in clişeu : Aspect de la montarea sacului de praf al furnalului; frumoase realizări în ce priveşte pre­
gătirile în vederea deschiderii noului
Şeptelul gospodăriei de stai din DIN AMINTIRILE UNUI FURNALIST HUNEDOREAN (III) an şcolar. In vara acestui an, in cin­
Petreşti s-a dezvoltat simţitor în a- stea zilei de 23 August, au fost ter-
cest an. Numărul vacilor, de pildă, Ex •minatc un număr de 3 7 -săli de cla­
a crescut pînă în prezent de la 60 ... ,. ¦-ţ • . * 'V ------*«•.;. x- să noi. S-au construit şcoli la Călări,
capete cîte au fost în anul trecut, la Ilia, Petroşani etc. Numai în raionul
In Hunedoara de acum 12 dacă se zice" — ne, ,spuneam noua oţelărie Martin, era un Hunedoara s-au dat în folosinţă .7
102. şcoli cu 11 săli de clasă şi un inter-
ani erau două străzi mai acă- noi. Drept să fiu, nu-mi prea depozit de lemne şi un şir lung ,.nat. La unele şcoli mari, ca de exem­
Pentru adăpostirea animalelor, nu plu la Aninoasa, Haţeg etc., s-au fă­
de mult, la secţia din Petreşti a în­ tării. Nici tiu-ţi vine să crezi zdrobeam pe atunci capul cu de nuci: De cu vară u băteam cut reparaţii generale care au costat
ceput construcţia a două grajduri cu sute de mii de lei. Pînă în prezent,
o capacitate de 102 bovine fiecare, cum s-au putut schimba lu- lucrurile astea. Da de uitat cu toţii-cu pietre ş i' mlncam la peste 90 la sută din localurile da
in prezent acestea sînt în stadiul de şcoli ale regiunii noastre au fost e-
finisare. Pînă în prezent, la construc­ crurile. Acolo unde azi e Pia- n-am uitat. Ştiu că într-o du- nuci. Mai încolo, cam pe un- fectuate reparaţiile necesare şi zugră­
ţia lor s-au economisit peste 10.000 velile, iar la restul şcolilor, acesta
lei. ţa Libertăţii, era înainte tot o pâ-masă ne-am încolonat noi, de vine azi staţia de conexiuni lucrări sînt în curs de execuţie. In
această muncă de terminarea lucră­
Şi la trupul din Vlngard a gospo­ piaţă, în care femeile din jur brigadierii, în hainele de oraş era arena de fotbal. Pe acolo rilor, bine se prezintă raioanele Hune­
doara şi Brad. Rămase în urmă sînt
dăriei de stat Petreşti, a început nu şi oltenii precupeţeau pepenii, şi-am pornit-o înspre acolo, curgea Cerna şi mai erau săl- raionul lila şi oraşul Deva.

de mult construcţia unui grajd pen­ varza şi castraveţii. Acum e, Lume ca la bilei. Vreo cîţiva cii pletoase, multe, de-ţi părea In majoritatea cazurilor, condu«-
cum s-ar spune, centrul ora- au sgpat 0 groapă şi-au pus seara că-s nişte babe puse pe rile şcolilor şl sfaturile populare, sub
tru 50 capete de tineret bovin. şului de jos, parc cu bănci, !n ea 0 piatră. Cică piatra fun- sfadă. In 'dosul gării vechi, îndrumarea şi cu sprijinul organiza­
fîntină arteziană, lumină de damenlală a oraşuiui. In jur, ştiu că era un zid de zgură şi ţiilor de partid, au găsit sursele e-
" Tăcătuşut Achim Pregătesc terenul poţi citi cit îi noaptea de Iun- verde, pomi, iarbă. „V.ezi-ţi de murdărie de vreo cîteva sute efectuărli acestor lucrări. Pe Ungă lu-
huţ, lucrează la 'sec-: pentru însămînţările de toamnă gă. Prin ’47, după ce se lăsa treabă, oraş aici ?" — spuneau de vagoane, crărlle efectuate din fondurile prevă­
iorut mecanic al Fa* 'fflfjst* zute în acest scop, s-au obţinut reali-
bricii chimice din !Ei&gQ negura, puteai trage cu puşca «m7. Doi stegari strâjuiau De cocserie, fabrică de aglo- zări frumoase şi prin contribuţia u-i
Orăştic. Fiind. mun­ fară să te temi că omori pe piatra, fanfara cînta şi am în- merare, termocentrală, blu- nor întreprinderi care patronează u-
citor priceput, el reuşeşte să-şi de­ nele şcoli, cît şi prin munca voluntari
păşească norma lunară în medie Colectiviştii clin tînăra gos­ cole „7 Noiembrie“ din Vinţu cl™va- , - - o r* ’ tin s -o horă de cit pe ce să ming, nici pomeneală. Combi- prestată de către părinţii elevilor. E-
cu 25 de procente. podărie colectivă „Unirea“-Alba de Jos pregătesc o parte din xemple pot fi date multe. La şcoala
Iulia au început pregătirea te­ cele 300 ha. care vor fi însă- Şi acolo sus,, in OM., aco- md lase bunătatea de sandale, natul era asa, cit să-l siringi de 7 ani nr. 3 din oraşul Hunedoara!
In clişeu,} Tov. Achim 'instalea­ renurilor pentru însămînţările mînţate în comun cu grîu. In lo unde stau si eu, înainte era 'Apoi au început intr-adevăr Intr-un pumn. 'Avea furnalele de pildă,' instalaţia electrică a fost
ză un şeping, care 3 !ost repa­ de toamnă. Ei au stabilit un scurtă vreme, la această înto­ un. deal' cu porumbişti, livezi [ucrdr{[e% j[u vend z idarii, s-au astea vechi, hala construcţiilor executată în mod gratuit de către
rai. lot de 100 ha. care va fi în- vărăşire s-au arat cu ajutorul Trustul de utilaj greu, iar colectivul
sămînţat xu grîu şi altul, de 20 tractoarelor 65 ha. De aseme- de pruni şi bălării. Ciţwa din adus cărămizile> scmdura> L metalice, asta de s-a înnoit . termocentralei Paroşeni a construit
ha. pentru orz de toamnă. In menea, întovărăşiţii au trans­ pentru fiii muncitorilor de aici un lo­
portat în cîmp circa 100 oare pruni au, mai rainas pe costi- menţui / 0 f0rf0td de maşini acu, oţeldria Martin veche, la- l cal nou de şcoală de 7 ani.
aceste loturi s-au inclus cele 15 de îngrăşăminte naturale. şa de dincolo de „Corvinut . ?i de Qameni pe ch[z{d - & minond de m ?i citem afe_ -
¦ha. pe care a fost trifoi, 3 hă. In ultimii ani, tot mai multe 'cadre
A C Y IUU N II Pregătirea terenurilor pentru jonsruc ia oraşului a in- venea să crezi. Am lu- Uere de nu-ţi venea s ă 'in tr i didactice de pe cuprinsul regiunii
' §11 ÎL \V II C SE de pe care s-a recoltat bor- însămînţările de toamnă a în­ ceput p n n 49, dacă nu m ă in- craf ^ aco/o< ^ q / m W e în ele Dacă u _ar f . spus cine. noastre au primit apartamente con­
ceagul, 14 ha. de pe care s-a ceput în multe alte gospodării fortabile. Şi în acest an, o serie de
La chemarea făcută de către cosit ovăzul furajer şi alte tere­ colective şi întovărăşiri din ra­ înain,te .ha.ine n,,oi d, e ,la corn- sdeă„ corăf ?n-anmou îtnmvăfţat-a-siPacgaotspino‘- c0r sp‘ aţii verzi,' te-ai fi ut- cadre didactice din Hunedoara, Va­
ocolul silvic din Simeria, utemlş- ionul Albă. Pînă în ziua de 5 bm at, haine albe de doc.,şan- m- anil c g de M fe *t ca la o arătare. De lea Jiului ca şi din alte părţi, ur­
tii din gospodăria agricolă co­ nuri. Pînă sîmbătă seara, din septembrie, în raion s-au arat mează să primească locuinţe, fapt ce
lectivă a satului Găoî, raionul cele 52 ha. eliberate de culturi peste 300 ha. şi s-au transpor­ dale pentru oraş, salopete fi frumos ar o.M.-ul nostru nomi nu mai spun nimic, atît va permite o încadrare corespunzătoa­
Ilia, au participat la săpatul so­ s-au arat 48 ha. Arăturile pen­ tat în cîmp însemnate cantităţi re a şcolilor din aceste localităţi.
lului în jurul puieţilor de pe o de gunoi de grajd. opinci pentru uzind. Să m a ji dacă , & — tot spus.
tru însămînţări s-au efectuat cu Cu toate aceste însemnate realizări
suprafaţă de 3 ha. Ei au efec­ văzut. Mit de chipeş , eram. Pă- cade_ După cum am zis în '50 am obţinute în ce priveşte lărgirea şl
ajutorul a două tractoare de la pregătirea spaţiului pentru şcolarizare,
tuat un număr de 300 ore de S.M.T., care lucrează atît ziua cat ca n-am făcut poze. D numai oraşul piecat la militdrie. Patru, ani în unele localităţi mai persistă încă
muncă voluntară, realizînd eco­ cît şi noaptea. S-a evidenţiat Upsit di" hunedoara. La lipsuri care trebuie rezolvate de urgen­
încă înainte se tot zvonise ^ ţă. Astfel, la Hunedoara şi Cugir nu
nomii în valoare de 1.000 lei. prin depăşirea normei zilnice este rezolvată complect problema spa­
că va sa inceapa acolo pe Chi- S tii dumneata cum arăta corn- \naP^ere sa nu-mi cred ochi- ţiului pentru şcolile medii serale. Mul­
In această acţiune s-au evi­ şi efectuarea unor lucrări de zid lucrări mart. „Aşa o fi, hihaM înaM e memQ ? te localuri de şcoli de la oraşe sînt
denţiat utemiştil Ioan Z.asloţi, tor. I e lăsasem toate cum ştii. ocupate ca locuinţe, de către diferiţi
calitate, tractoristul Vasile Ga- tovarăşi, de multe ori care nu au nici
Petru Muntean, Cornel Josan şi ?Vv/V.. ici, pe locul ăsla unde e fur- a !urnfofol 6, bunăoară, în- o contigenţă cu învă'ţămintul şi care
role. naiul 5 şi în jur, era o fabri- cePusera / ucfările. La înapoie- îngustează spaţiul de şcolarizare. E-
că de cărămidă, o fabrică de re. lurnfojşta de la 6 aveau xempîe de acest fel se găsesc la De­
Şi membrii întovărăşirii agri­ dotomită, bomba de spart zgu- s‘ea8 ll‘ de fruntaşi pe ţară. Ce- va, Orăştie, Hunedoara etc.

alţii. Tînăra şefă de ră, fabrica- de oxigen cea care (Continuare in pag. 3-a) Cu bogatul material didactic primit
a ars. Acolo unde e acum de la M.I.C. cît şi cu cel confecţionat
pe plan local de către elevi, cu spri-
GH. COCIOABA brigadă Schcau Pa-
corespondent ILIE AVRAM
raschiva dc la sec­ Creşte reţeaua cooperaţiei inspector metodist la secţia de
ţia croi a fabricii învăţămînt şi culiură a sfatului
Insilozează. furaje „Ardeleana“ con­ de consum -» ! popular regional
stituie un bun e-
In aceste zile lucrătorii de Succese la însilozări s-au ob­ xemplu pentru mun­ Zilele trecute, în satul Pre- ca Ioan Stănilă, Traian Haneş, ?Continuate In pag, 2-a)
citoarele din briga­ saca din raionul Alba a fost dat
la G.A.S. Petreşti, depun efor­ ţinut şi la trupurile din Vingard dă. Ea îşi depă­ în folosinţă un nou magazin Dumitru Irimia, F.Iorica Gligor
şeşte zilnic norma mixt al cooperaţiei de consum. şi alţii.
cu 30—33 la sută La construirea magazinului, ţă­
turi sporite pentru asigurarea şi Clinic, unde sînt responsa­ şi realizează în­ ranii muncitori din sat au pres­ Nu de mult s-a dat în folo­
semnate economii tat manual 4.236 ore de muncă sinţă şi magazinul universal din
hranei animalelor pe perioada bili comuniştii Ernest Friichn de piele. Numai în voluntară iar cu atelajele 360 Benic, la construcţia căriţia, prin
10 zile din luna ore. Ei au reuşit astfel să eco­
de iarnă. Im secţia din Pe­ şi Mihai Gorfij. Astfel, pe gos­ august a economi­ nomisească peste 38.0(50 iei la munca voluntară a membrilor
sit 332 dm. p. de cooperatori s-au economisit pes-
treşti, de exemplu, tractoriştii podărie s-au însilozat pînă la piele. construcţia magazinului, mo- te 10.000 lei. De asemenea, s-a
dern, cu 3 încăperi, îri care se
Gheorghe Vlad, candidat de 8 septembrie peste 1.000 tone In clişeu : Schenu poate practica acum un comerţ ridicat în roşu construcţia unui
Paraschiva execu- civilizat. Cu deosebit elan au cuptor modern pentru uscarea
partid, şi Elst Toma, utemist, de porumb, din cele 1.700 tone muncit Ia efectuarea construc­
tînd croitul feţelor ţiei tov. Ioan Nicula, secretarul
transportă cu remorcile din zori cit sînt planificate a se însiloza. organizaţiei de bază şi preşe­
de pantofi. dinte al consiliului sătesc al co­
şi pînă în noapte porumb fura­ Peste cîteva zile, odată cu operativei, Romulus Nicula, pre­ fructelor, la centrul cooperatist
şedintele comitetului de iniţiati­ de semiindustrializare, din Alba
jeri de pe cîmp la cele două recoltarea sfeclei de zahăr, lu­ vă şî numeroşi ţărani muncitori Iulia. La această construcţie, sa­
lariaţii U.R.C.C.-Alba au prestat
tocători mecanice. ¦ Tocăiorile crătorii din G.A.S.-Petreşti, vor

sînt întrebuinţate din plin. La însiloza şi 400 tone din ¦frun­

ele muncesc lucrători harnici, zele acestei plante. Ei sînt ho- peste 200 ore de muucă vojun-
tară.
cum sînt Nicolae Bpteligă, E- tăriţi ca prin asigurarea unei

lena Vîrje, Elena Stoian şi al­ cantităţi corespunzătoare de Economiile înregistrate prin

ţii. In numai 5 .zile, ei a u r e ii-• nutreţ-siloz să hrănească cit contribuţie şi muncă voluntară,

şit să toace şi să, însilozeze pes­ mai bine animalele, pentru ca se ridică pînă în prezent la

te 400 tone de porumb-siloz. acestea să dea producţii mărite. 137.000 lei; >‘