Page 3 - 1959-09
P. 3
Nf. 1458 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
LA DEPOUL C. F. R. SIMERIA WM Purtător I Diplomei É mmn
Îndeplinirea angajamentelor
preocupare princi o [. C. ol U. î. ffl.
In faţa muncitorilor, tehnicie cerea socialistă a fost ridicată vire la creşterea nivelului de trai — Pe Ionel al meu îl căutaţi? care an el a realizat cete. mai mâl- ?
nilor şi inginerilor de la depoul pe o treaptă superioară. Ea are al oamenilor muncii, a făcut să te zile-muncă. Şi asta pentru că ^
de locomotive C.F.R. Simeria, un caracter permanent, concret crească elanul muncitorilor în Pe meleagurile Amu a luat-o prin grădină. S-a nu s-a îndeletnicit numai cu fieră- /
stă sarcina de a satisface la şi mobilizator. Toate acestea au lupta pentru obţinerea de noi Sebeşului întîl- dus la colectivă să ducă sacii. ria, ci de fiecare dată în im p u i z
timp şi în bune condiţiuni de si condus la depăşirea celor mai realizări în producţie. neşti deseori tete liber a ieşit la munca cîmpulai. *
guranţă a circulaţiei, cu un preţ importanţi indici ai planului de şi băieţi îmbră Numa ce i-a descărcat. Aur nu Numai în acest an a efectuat pînă \
de cost cît mai redus, cerinţe producţie, la creşterea producti In urma dezbaterii largi a do caţi în pitoreşti în prezent, 213 zile-muncă pentru s
le de transport mereu crescînde. vităţii muncii şi reducerea pre cumentelor plenarei, însufleţit de costume naţiona altceva! }P ţ care a primit ca prim avans 1.600 >
Planul de transport pe acest an ţului de cost etc. Ca urmare a măsurile luate de partid, colecti le. kg. grîu, 1.200 lei şi alte produse.
este cu mult mai mare ca cel realizărilor obţinute în întrece vul de aci, analizîndu-şi posibi Şi nana Rozatia strecura prin /W V \A
•din anul trecut; el este un plan rea cu celelalte depouri ale re lităţile şi hotărît să-şi aducă IN CLIŞEU: tre degete boabele aurite de griu In calitate de secretar al organi
mobilizator. Depoul are la dis gionalei C.F.R. Timişoara colec contribuţia la realizarea de cît tinere fete din care, din primul avans al fecioru
poziţie mijloace de transport su tivul depoului Simeria s-a mai multe economii, şi-a luat comuna Gîrbova, lui ei, s-au ridicat la 1.600 de kg.
ficiente, iar colectivul de munci clasat pe tocul I şi a primit angajamentul să realizeze pînă raionul Sebeş în
tori este harnic şi priceput, în diploma de unitate fruntaşă pe la sfirşitul anului încă 600.000 — Fain fecior este Ionel. Din
stare să îndeplinească şi să de regională. Tot pentru realizările lei economii la preţul de cost.
păşească prevederile planului pe obţinute în îndeplinirea sarcini portul naţional ’52, de cînd este în colectivă, se zaţiei U.T.M. din gospodărie antre
1959. lor de plan, colectivul acestui Lupta pentru îndeplinirea nou săsesc.
depou a fost evidenţiat pe ţară lui angajament se desfăşoară cu menţine tot frun nează tinerii la 'V v V v
Creşterea sarcinilor de plan pe ocupînd locul 11 In întrecerea entuziasm. Comuniştii sînt în taş. De-aia îl şi toate acţiunile me
1959 a făcut să crească şi răs dintre depouri. frunte. Exemplul lor este urmat respectăm cu toţii nite să dwcă la
punderea organizaţiei de bază, a de toţi muncitorii. Noile angaja — adăugă şofe dezvoltarea mulţi- Ş
comuniştilor faţă de soarta pro Activitatea politică şi organi mente prind viaţă. In luna iulie, rul colectivei din ^ laterală a colecti
ducţiei. Pentru a mobiliza şi în zatorică a organizaţiei de bază, productivitatea muncii a crescut llia. vei lor. De altfel
sufleţi întregul colectiv în lupta munca însufleţită a întregului cu 3,57 ta sută faţă de sarcina
pentru realizarea sarcinilor de colectiv au dus la obţinerea de planificată, preţul de cost a fost Ni-l închipuiam în deoursul anilor
producţie, organizaţia de partid realizări însemnate în îndepli pe colectivistul Io colectivistul Io
desfăşoară o susţinută muncă nirea planului de producţie şi redus sub cifra admisă realizîn- nel Florea un om nel Florea a repre
politică şi organizatorică. Sub a angajamentelor luate. Astfel,
îndrumarea ei, conducerea de planul de producţie pe semestrul du-se 77.287 lei economii, iar ca vînjos care se zentat cu cilfiste
poului a elaborat un plan con I a fost depăşit cu 2,04 la sută, urmare a reducerii consumului
cret de măsuri tehnico-organiza- productivitatea muncii a crescut specific de combustibil cu 14,37 -8®- joacă cu barosul, tinerii din colec
torice menite să asigure îndepli cu 6,35 la sută faţă de plan, la sută faţă de norma tehnică
nirea planului, iar comitetul de parcursul mediu între două re s-au realizat 105.840 lei eco Fruntaşi, gospodari, mi altceva. Ne-am tivă la tocile ma
întreprindere a trecut la orga paraţii generale a fost depăşit nomii. făcut această pă nifestările organi
nizarea întrecerii socialiste pe cu 2,14 la sută, consumul speci
bază de obiective concrete între fic de combustibil a fost redus Aceasta dovedeşte că harnicul rezultate rere după spusele IONEL FLOREA zate pe plan local
brigăzi, echipe şi pe om. cu 9,50 la sută faţă de norma colectiv al depoului din Simeria însoţitorului care a sau regional. Chiar
tehnică şi s-au realizat 1.105.635 îşi îndeplineşte cu cinste noul ţinut să preci- şi la ultimul
Discutarea sarcinilor de plan lei economii. Numai ca urmare angajament. Organizaţia de par
cu întreaga masă de muncitori a a reducerii consumului de com tid, comuniştii de aci, legînd şi Celor de la mina Petrila Ie-a de pildă în duna aprilie, cu 5,2 zeze că Ionel este fierarul colecti- festival regional al tinerelului el a
dus la luarea de angajamente mai strîns munca politică de mers vestea de buni gospodari. m.c. lemn de mină mai puţin vei. Dar, ne-am în şe la t; Ionel Fio- fost prezent ca delegat. Aici i s-a
concrete, mobilizatoare: colecti bustibil s-au realizat 435.006 lei sarcinile economice, muncind şi Anul acesta, de patru ori, co decît era planificat. In luna mai rea pare mai mult un flăcăiandru. umplut inima de bucurie cînd a
vul depoului C.F.R. Simeria s-a pe mai departe cu aceeaşi ab muniştii din mai multe sectoare consumurile specifice au fost de
angajat să îndeplinească planul economii. Acestea sînt roadele negaţie de care au dat dovadă, ale minei au pus în centrul dis asemenea reduse cu mult. De fapt, nici nu şi-a satisfăcut ser auzii că printre cei distinşi cu Di
anual pînă ta 20 decembrie a.c. ţinînd sus steagul întrecerii so cuţiilor lor problema păstrării
şi să realizeze economii în va muncii politice a organizaţiei de bunului obştesc şi realizarea de In perioada 1 ianuarie — 1 viciul militar. Acum aşteaptă să ploma de onoare a C.C. al U.T.M.
loare de 916.000 lei. cialiste şi făcînd din realizările economii. iulie, odată cu realizarea de e- îmbrace haina de ostaş. E mic de
bază, ale activităţii comuniştilor, conomii la energie şi materiale, r
Roadele muncii politice obţinute pînă acum un punct de Şi dacă comuniştii, cîteva sute care se ridică la peste 2.164.000
care sînt în fruntea luptei pen la număr, au pornit la treabă, lei şi planul de producţie a fost se afla şi el. Tinerii l-ati felicitai L
de masă plecare pentru dobîndirea de noi grija pentru fiecare cui sau per depăşit cu peste 12.000 tone de
tru îndeplinirea planului. forator, pentru fiecare instala cărbune. statură şi subţirel, in schimb e nu şi l-au îmbrăţişat.
* Organizaţia de bază de aici succese în producţie, va reuşi să ţie sau bucată de lemn a înce
desfăşoară o permanentă muncă Noile angajamente put să devină în abataje şi pe Entuziasmul în muncă al co mai suflet. A intrat în colectivă din Cînd s-a întors în colectivă, a 2
politică de masă în rîndurile conducă colectivul acestui de galerii o preocupare de zi cu zi muniştilor de la Petrila, a dus
muncitorilor pentru a-i antrena prind viajă Ia situarea minei lor în rîndul i 1952 şi a crescut odată cu ea. Pen avut o bucurie şi mai mare. Coma- )
în întrecerea socialistă în vede pou spre noi victorii şi să ocu a miilor de muncitori mineri ai celor fruntaşe pe bazin.
rea îndeplinirii sarcinilor de 'Apariţia hotărîrii G. C. al minei. tru t început a îndrăgii meseria de niştii din organizaţia de bază i-au \
plan şi a angajamentelor luate. P.M.R. din 13—14 iulie c.u pri pe şi în viitor un loc fruntaş în
In centrul atenţiei muncii poli luliu Haidu, Erou al .Muncii fierar. Aproape că nu există piesă pus in discuţie cererea de a fi pri
tice a stat antrenarea mecanici întrecerea cu celelalte depouri. Socialiste, sau Mihai Ştefan, cu
lor, fochiştilor şi meseriaşilor în de ia atelajele gospodăriei care să mit în rîndurile lor. Toţi cei care
aplicarea metodelor avansate în N. BADIU noscut fruntaş în întrecerea pe
exploatarea locomotivelor,- prin bazin, cînd intră în mină verifi nit fi irecwt prin mina lui. In fie- au luat cuvîniul cu această ocazie
tre care remorca rea trenurilor că prima dată starea sculelor şi
cu tonaj sporit, prelungirea par felul cum ortacii au folosit ma au spus numai cuvinte de laudă
cursului mediu între două repa terialele. Dacă găsesc vreun cui
raţii generale, economisirea com aruncat sau un lemn tăiat fără despre numea şi comportarea colec
bustibilului, uleiurilor şi lubre- socoteală îşi adună ortacii şi le
fianţilor, reducerea consumului spun : Zi de monee vokm fară în G. A. C. tivistului Ionel Florea. iar el s-a
de materiale, îmbunătăţirea ca „Valea Banului1 angajat că nu va dezminţi această
lităţii reparaţiilor, îngrijirea şi — Ca să fii miner fruntaş tre încredere. Şi, comuniştii din cadrul
întreţinerea locomotivelor în per buie să fii şi bun gospodar. Ni
fectă stare de funcţionare. între mic nu trebuie risipit, totul e al La îndemnul organizaţiei de lexandru Duma şi alţii, CU cită'* gospodăriei agricole colective „Dru-
nostru. partid şi a conducerii, gospodă
La Doştat cultu riei, colectiviştii din gospodăria hărnicie şi pricepere muncesc la} mul lui Lemn“ din llia sînt siguri
Rezultatul: în ultimele 6 luni agricolă colectivă „Valea Banu-
Activitatea consumul specific de aer com ridicarea zidurilor. Alături de eiy de acest lucru,
este slabă primat a fost redus pe tona de tlui" din setul Bampotoc, au or lucrează lemnari pricepuţi cal
cărbune extras cu circa 50 m.c. ganizat de curînd o zi record bătrinul Petru Vlaicu împreună) ( MANEA
A scăzut cu mult şi consumul de de muncă voluntară. In această
energie electrică, iar la fiecare zi, încă înainte de răsăritul soa cu fiul său loan Vlaicu şi alţii,' yv ^
1.000 de m.c. de săpături subte relui, colectiviştii au început să
In ultima vreme, în comuna lor la cămin şi de pregătirea u- rane s-a folosit pentru susţineri, transporte cu căruţe piatră pen care nu se lasă mai prejos.
Doştat din raionul Sebeş, se nor spectacole. Ar fi bine ca or tru grajdul gospodăriei.
desfăşoară o slabă activitate ganele locale să ia măsurile ne Peste 80 de PtfeTdîViştt,--băr
cultural-artistică. Şi aceasta, se cesare pentru ca cel puţin de
datoreşte nu faptului că cetăţe baţi şi femei, a ii luat parte la
nii de aici nu ar fi dornici să
facă parte din diferite formaţii muncă voluntară, preistînd circa
artistice. Totul porneşte de la
tov. Isiina Oţoi, directoarea că aici înainte să existe la cămi Toţi meşterii zidari din ca 800 de ore. Au. muncit în mod
minului cultural, care nu se drul gospodăriei, în număr de deosebit colectiviştii loan Ruja,
preocupă de antrenarea tineri nul cultural din Doştat o activi
peste 15, au venit aici pentru a Petru Morar, Nicolae Bortea,
tate cultural-artistică mai bo da ajutor la ridicarea zidurilor, Dumitru Albu şi alţii.
gată.
V. VARTOVSCHI lată-i pe meşterii zidari Simion S. FILIMON
corespondent Dehelean, Petru Dehelean, A- corespondent
^ CCO0g00Og000000DC00ac0000000CTX }Q 0 {X X H X y x X i« « ^^n « o n o Q O ^^
Cerinţelor consumatorilor După înfiinţarea sa, bufetul provizionare şi deservire a con lucru nu a deranjat însă -perso
expres îşi crease o reputaţie bine nalul! restaurantului.
meritată. Pe lîngă o bună de sumatorilor. y
servire, aici se găsea un bogat Condica de sugestii şi recla
mai multă atentie! sortiment de preparate culinare, Mai mulţi consumatori, prin maţii trebuie considerată ca o CARÍE APĂRUTÂ
bine pregătite. Astăzi, consem tre care N. Rău Deva şi M. formă de comunicare între cum IN CIN5TBA
Intri într-un magazin oarecare dustriale din oraş se poate con şi, respectiv, 22 august atitudi nează un consumator în condica Constantin din Bucureşti, recla părători şi lucrătorii din comerţ.
cu sau fără hotărîrea de a cum stata că atitudinea lucrătorilor nea necuviincioasă a ospătarului de reclamaţii, bufetul expres este mă că îngheţata se serveşte De alceea, cerinţelor exprimate de CELEI DEA%-A i w m f â l m
păra ceva. Lucrătorii unităţii ie ţaţă de cumpărători este civili Gîndea, care a refuzat să le ser altul. De ce ? Ne întrebăm şi noi moale, aproape lichidă. Nici la oamenii muncii pe această cale AELIBERĂRI! PATRIE!.
întîmpină cu amabilitate. Ai o zată, conştiincioasă. In multe vească masa în grădina restau acelaşi lucru. Este oare atît de această sezisare nu s-a dat nici trebuie să li se acorde toată a-
mulţumire sufletească, eşti satis din condicile de sugestii se gă rantului, în timp ce altor clienţi greu ca o unitate să-şi păstreze un răspuns. De altfel lipsa de tenţia, să fie rezolvate în cel IN EDITURA TINERE.?ULUI'
făcut de comportarea civilizată sesc aprecieri pozitive la adresa — salariaţi ai T.A.P.L. — li se atenţie faţă de cerinţele îndrep mai scurt timp şi cu competen
a lucrătorilor. lucrătorilor. servea masa în grădină. buna reputaţie ? Gredem că nu. tăţite ale consumatorilor rezultă ţă. Ele trebuie considerate cerin r v—»/—>i—> n n r n n n n p rI r- j - , .
Este însă necesar să se ia mă din faptul că din 14 martie, deşi ţe îndreptăţite. •B» 1
— Gu ce vă putem servi ? Vă Nu acelaşi lucru se poate spu Un grup de tineri din Valea suri ca aici să nu se mai ser s-au făcut aproximativ 17 recla Lf A N Ou Nr e i ¦-]]
oferim ceva mai bun, mai ele ne însă despre unităţile de ali Jiului, participanţi la ceil de-al vească mîncare rece sau prea maţii, nu s-a mai răspuns la V. FURIR
gant ! Sînt cuvinte cu care 'lu mentaţie publică. La multe loca- IlI-lea festiva! regional reclamă sărată iar berea să fie rece şi nici una.
crătorii din unităţile comerciale faptul că în ziua de 24 august nu caldă etc. Deşi la bufetul ex
din oraşul Deva se adresează ^ifiiiiiniiiînniiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiitii. la acest restaurant au fost ser pres sînt puţine reclamaţii în La bufetul „Păltiniş", dacă [ Uniunea Centrată a Coope- ]
1cumpărătorilor care intră în ma Răsfoind condicile viţi cu băuturi cu lipsă la gra scrise în condică, majoritatea consulţi condica de sugestii şi
gazine. maj. lor au însă acelaşi conţinut. reclamaţii, ai impresia că aici. [ rativelor de Consum — !
de sugestii şi reclamaţii Este necesar ca părerile oame treburile merg bine. In condică
Gert este şi faptul că organi din unităţile comerciale In majoritatea lor, reolamaţi- nilor muncii să fie luate în sea nu este însă scrisă nici o suges [CENTROCOOP — pregăteşte i
zaţiile comerciale din oraşul ile . tăcute de cumpărători sînt mă şi rezolvate în mod favora tie sau reclamaţie. Şi nu fiindcă
Deva au acordat în ultimul timp din Deva juste. Acest lucru îl recunosc bil. nu ar ti nimic de sezisat ci fiind Lcadre pentru unităţile coope-]
o mai mare atenţie calificării verbal şi tovarăşii de aici. Din
profesionale a lucrătorilor din u- furi, în condicile de sugestii şi păcate însă nimeni nu ia mă La cofetăria din oraşul Deva, !•raţiei de consum în speciali-']
nităţile comerciale. îmbucurător reclamaţii sînt înscrise observa suri de îndreptare. Este cu totul consultînd condica de sugestii şi
este şi faptul că majoritatea lor ţii privind slaba preocupare pen inadmisibil şi poate fi calificat reclamaţii, constaţi că atît tos- că condica nu este ţinută în lo [ tăţile contabili şi merceologi,!
lucrătorii din comerţ desfăşoară tru desfăşurarea unui comerţ ci ca o.lipsă de atenţie faţă de se- tul cît şi noul gestionar tratează cal, la loc vizibil, ci... în biroul
o muncă conştiincioasă, fac un vilizat: operativitatea în deser zisările oamenilor muncii tap- cu indiferenţă sugestiile şi recla- responsabilului. Aceasta înseam [prin şcolile tehnice de coope-^
comerţ civilizat. vire, conştiinciozitatea, curăţe tull că din 17 iulie responsabilul maţiile oamenilor muncii. nă că nimeni în afară de gestio
nia, calitatea produselor etc. Să unităţii n-a dat nici un răspuns nar nu are acces Ia condică. t raîie din localităţile Buzău,
Despre acest lucru vorbesc şi răsfoim cîteva din condicile de la cele aproape 10 reclamaţii şi De pildă, la începutul anului, LBr'ăila, Curtea de Argeş şi O-']
condicile de sugestii şi reclama sugestii şi reclamaţii ale aces nici nu a luat măsuri de îndrep gestionarul I. Diaconu, şi-a gă
ţii din unităţile comerciale, a- tor unităţi. tare. Responsabilului acestei u- sit timp să răspundă la cele cî [ radea şi în specialitatea con-!
ceastă formă de comunicare din nităţi nu-i este îngăduit să trea teva reclamaţii privind atitudi
tre cumpărători şi lucrătorii din La restaurantul „Mureşul“, de că cu vederea faptul că mai nea necuviincioasă a ospătarelor, Lipsă de răspundere faţă de [ tabili prin şcolile tehnice de T
comerţ. Faţă de anii trecuţi nu pildă, condica se păstrează 'la... mulţi consumatori reclamă ati motivîndu-le în tel şi ch ip ; nu
mărul sugestiilor şi reclamaţiilor bucătărie, iar cînd este solicita tudinea necuviincioasă şi de fa a făcut însă acelaşi lucru faţă păstrarea condicii de sugestii şi Lcooperaţie din Bucureşti, Ca-
înscrise în aceste condici a scă tă de consumatori este adusă cu voritism a ospătarului Cîndeă. de sezisările privind 'lipsurile în
zut mult. Astfel, la magazinul mare întîrziere. Acest lucru îl împotriva acestor manifestări aprovizionarea cofetăriei. Numai reclamaţii este şi la restaurantul ]¦racal, Sf. Gheorghe şi Vaslui. ]
'de confecţii din oraşul Deva confirmă sezisarea făcută în ziua trebuie luate măsuri. aşa se poate explica faptul că
s-au făcut pînă acum de la în de 25 iulie de către cetăţeanul cetăţeanul M. Roth din Deva re „Bucegi“ ‘din oraşul Deva. Aici, [ Durata de şcolarizare este ]
ceputul anului doar două recla Giurebe Grigore care arată că Consumatorul N. Stoian din clama la 14 martie, iar ing. Ivan
maţii şi acestea nu în legătură i s-au sergit mici alteraţi, iar Bucureşti semnalează că aici [ de 2 ani.
cu munca personalului ci cu ca cînd a cerut condica, aceasta i-a ospătarii deservesc cîte 20 de Ovidîu din Bucurbştt la 15 mar
litatea unor produse puse în fost adusă după multe insistenţe mese, ceea ce îngreunează ope de cîteva zile a dispărut condica [• Pentru anul şcolar 1959/1960, ^
vînzare, cu defecte de fabricaţie (abia după 40 de minute). rativitatea în deservire, că feţele tie lipsa cafelei cu lapte, pentru de sugestii şi reclamaţii. Acest
Mai mulţi consumatori, printre de mese sînt murdare rupte, că r se primesc în anul I absol- ]
De asemenea, numărul sezisărl- care loan Resiga, V. Alexandru funinginea de la coşul bucătă ca în 24 şi 25 martie acelaşi M.
lor şi reclamaţiilor este mic şi la şi alţii, sezisau în zUleie de 20 riei. din lipsa unei site, cade în Roth să facă aceeaşi sezisare. [ venii ai şcolilor medii de cu!- ]
magazinele „Textila“ şi „încăl farfuria cu mîncare etc. Toate Nici ta prima şi nici la o doua
ţăminte“ din oraşul Deva. In acestea sînt cerinţe îndreptăţite reclamaţie nu s-a răspuns, iar [tu ră generală, cu diplomă de)
general în unităţile de desface care se cer rezolvate.
rea produselor alimentare şi in la cofetărie cafeaua cu lapte a ( maturitate, între 17-25 ani, pe 1
continuat să lipsească zile şi
chiar săptămîni la rînd. Şi a- j- baza examenului de admitere.]
ceasta numai fiindcă a lipsit pre
ocuparea pentru o mai bună a- ( Elevii care îndeplinesc con- •>
i difiile cerute, primesc lunar j
I burse. T
[ Examenul de admitere ?n- !
[ cepe la data de 25 septembrie ]
r a.c., ora 8 dimineaţa, la sediul!
[ şcolilor. ]
[• înscrierile se primesc pînă ]
ţ Ia data de !5 septembrie a.c., ¦]
[la serviciul organizare şi ca-!
[ dre al Uniunii raionale a co-T
operativelor de consum în ca-^
t drui căreia domiciliază can-]
[ didaţii, de unde se pot lua in- -j
[ formaţii amănunţite. )
r| u - ' u J u / u u u J i j u « - / ^ w .j ___