Page 30 - 1959-09
P. 30
Pag. 2 mu MUZ SUC! ALISMULUI Nf. 1465
aa
Sâ pregătim temeinic Brigăzi artistice de In campionatul regional de fotbal
deschiderea noului an Dupo primele douâ etape
şcolar I S-au consumai două etape din cam In seria 11-a, o echipă de asemenea
pionatul regional de fotbal. Şi după iinără în componenţa jucătorilor, se
aceste două etape, se poale jaoe un anunţă a fi revelaţia campionatului şt
•’ (Urmare din pag. b a ) toţi învăţătorii şi profesorii să şl poa La festivalul regional al ti scurt bilanţ asupra comportării echi anume Sebeşul. După ce în prima
tă organiza munoa, să-şi planifice ma
jinul cadrelor didactice, s-au înfiin teria. Întregul colectiv didactic al neretului, brigada artistică de pelor. etapă a învins cu greu pe Recolta
ţat laboratoare pe lingă toate şcolile şcolilor trebuie să muncească pentru
de 7 ani din regiune, iar la şcolile pregătirea deschiderii noului an şcolar agitaţie a căminului cultural In seria I-a, Minerul Aninoasa, e- Deva, datorită sistemului strict de a-
medii au luat fiinţă laboratoare în deoarece de felul cum vor face a-
care se ţin şi lecţii. De asemenea, 35Q ceastă muncă, vor depinde în maro din Dala, raionul Sebeş a o- chipa care a cîşiigat campionatul a- parare practicată de aceasta, în cea
şcoli au fost dotate cu loturi experi măsură rezultatele de viitor. întrea
mentale, iar pe lingă unele există a- ga muncă de pregătire va trebui să cupat locul I. : ţiului 1958—1959, se menţine şi în a- de-a doua etapă, tinerii jucători au
teliere de lăcâtuşerie şi tîmplârie pen se desfăşoare pe baza unei analize
tru lucrări practice, care permit des temeinice a muncii din anul trecut, cest an, aşa după cum ne arată pri practicat un fotbal frumos, clar, cu
făşurarea unui învăţâmînt temeinic, le analiză care s-a făcut cu ocazia di
gat de practica construcţiei socialis feritelor consfătuiri. Pe această bază mele rezultate, la aceeaşi valoare. A execuţii tactice bine gindite. După
te din patria noastră. se va întocmi din timp planul de
muncă general al fiecărei unităţi de obţinut două victorii la 2—0 şi 5—0, două etape, Sebeşul Sebeş se află în
Pînă la ora actuală, combustibilul învăţămînt din care apoi se vor de
necesar încălzirii şcolilor a fost asi falca sarcinile mai amănunţite şi cele sUuîndu-se astfel în fruntea clasamen fruntea clasamentului. Bună compor
gurat în proporţie de 80 la sută ur- survenite, în programe lunare şi săp-
mînd ca restul să se realizeze pe tămînale. In aceasiă perioadă se vor tului seriei. O comportare constantă tare a avut în cele două etape şi e-
parcurs. Aprovizionarea elevilor cu fixa din timp elevii pe săli de clasă,
manuale şcolare şl rechizite este de profesorii şi învăţătorii pe ore şi cla a avut şi echipa Dacia Orăştie, care chipa U.M. Cugir care a obţinut două
asemenea în curs de rezolvare. Ea se de elevi, diriginţii, respectîndu-se
se face prin librării şi cooperative principiul continuităţii în muncă. Se în acest an a promovat cu curaj în victorii. Echipa Minerul Deva în a
săteşti. Este bine ca nici o şcoală va organiza de asemenea învăţăţnîn-
să nu întîrzie comanda manualelor, ful ideologic, cercurile pedagogice şi echipă mulţi juniori. Tinărul debutant doua etapă a arătat că poate face
far pentru cele needitate după noul comisiile metodice.
plan de învăţămînt să se organizeze Contor, se anunţă a fi revelaţia cam mai mult, s-a apropiat de valoarea
schimbul celor vechi între elevi. Experienţa din anii trecuţi ne-a
dovedit că acolo unde există un co pionatului. Din cele 7 goluri înscrise, componenţilor echipei.
in .prezent, deşi elevii sînt încă în lectiv didactic unitar, unde conduce
vacanţă, secţiile de învăţămînt şi cul rile şcolilor şl organizaţiile de partid 5 au fost realizate de el. Din echipele nou promovate în a-
tură, direcţiile şcolilor, cadrele didac s-au preocupat din timp de toate pre
tice, lucrează intens pentru . pregătirea gătirile necesare începerii noului an Fruntaşă este şi brigada ar Un bun start în acest campionat ceastă serie, merită o menţiune bună
deschiderii în condiţii optime a nou de învăţămînt, rezultatele au fost cît tistică de agitaţie a cooperati a luat şi echipa Victoria Călan, care C.F.R. Teiuş şi Locomotiva Alba lu
lui an şcolar. La şcoli se fac înscrie se poate de bune. Astfel de exemple, vei meşteşugăreşti „Drum nou1“ a ciştigat ambele focuri In faţa a lia. Şi aici, elementul tinereţe in ria
rile elevilor. Cu această ocazie va tre sînt, şcoala medie „Horia, Cloşca şl din Hunedoara. La cel de-al două echipe bune (Minerul Vulcan — dul jucătorilor şi-a spus cavintul. De
bui să se depună toate eforturile pen Crişan" din Alba lulia, Şcoala de Ill-lea festival regional al ti în deplasare şi C.F.R; Simeria — a- reţinut este focul tînărului Canifa de
tru cuprinderea tuturor copiilor de 7 ani Sarmizegetusa, Şcoala de 7 neretului, această brigadă a o- casă). la C.F.R. Teiuş.
vîrstă şcolară în clasele I—IV, iar ani din Vulcan etc. Dar în această cupat locul III.
în clasa a V-a a tuturor absolvenţilor direcţie pot fi citate şi exemple ne Cele două echipe nou promovate în Celelalte echipe nou promovate, că
de clasa lV-a din localităţile cu şcoli gative, unde se indică a se lua de cadrul seriei l-a, Minerul Ghe Recolta Deva, Şurianul Petreşti, Rapid
de 7 ani şi din satele apropiate în grabă măsurile necesare. Este vorba
vederea generalizării învăţăinîntului de de şcoala de 4 ani din Veţel, raionul ţar şi Minerul' Petrila, au satisfăcut Deva, Recolta Bucureşci, au o
7 ani. In acest scop este necesar a Mia, Şcoala de 4 ani din Orăşlie etc.
se face deplasări, a se sta de vorbă doar în parte. Duminică, Minerul comportare slabă. 'Aceste echi
cu părinţii elevilor pentru a se com Recenta Hotărîre a C.C. al P.M.R.
bate retragerile pe parcursul anului şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. Ghelar, după ce în prima etapă sufe pe s-au prezentat la startul campioj
şcolar. Secţiile de învăţămînt şi cul cu privire ia creşterea salariilor ca
tură îşi definitivează în prezent lucră drelor didactice şi introducerea gra rise o înfrîngere, a realizat un joc natului regional de fotbal cu echipe
rile de încadrări a şcolilor cu învăţă delor de învăţămînt dovedeşte încă
tori şi profesori. In acest an au fost o dată grija deosebită pe care parti ¦3E®as) frumos cu Panngul Lonea, acumulînd insuficient pregătite mai ales ta con-
repartizaţi 40 profesori, 27 învăţători dul şi guvernul o poartă cadrelor di pînă acum un punct. In schimb, la dlfia fizică, unele din ele folosind
tineri absolvenţi din anul 1958—1959, dactice din ţara noastră. La această
oameni bine pregătiţi, plini de elan grijă, cadrele didactice vor răspunde CUM PREGĂTIM SEM INŢELE Minerul Petrila se observă că echipa jucători in vîrstă fără putere de luptă.
şi energie, care vor întări colectivele 'şi âe această dată depunlnd toate e- nu a fost încă bine pusă la punct Cu mat multă preocupare din partea
existente. Este bine ca ultimele defi forturile în activitatea lor nobilă de pentru a putea face faţă campionatu antrenorilor şi mai multă sîrguinţă din
nitivări în legătură cu încadrările să instruire şi educare a tinerei gene
fie făcute cît mai urgent pentru ca raţii. PENTRU SEMANAT lui regional. Este de datoria antre partea jucătorilor şi aceste echipe vor
norului să insiste mai mult la pre putea face faţă au succes în campio
gătirea jucătorilor din punct de vedere nat.
Deschiderea campaniei de în- man al culturilor. Ele ăy o ca întreaga cantitate de sămînţă a fizic, iacTic şi tehnic. De altfel., sîntdm 'doar la începutul
sămîn|ări se apropie cu paşi re pacitate de înmulţire foarte fost selectată şi omogenizată, campionatului, iar timpul va putea să
pezi. Puţine sînt zilele care ne mare, puterea de încolţire şi astfel ca probele luate să aibă In rest echipele s-au comportat nor ne confirme sau infirme cele de mai
mai despart de data cînd pe o- străbatere este mult mai mare aceleaşi însuşiri ca şi lotul res mal. Doar echipa Victoria Haţeg se sus.
goarele regiunii noastre va înce decît a cerealelor. Ele reuşesc pectiv de sămînţă. Puritatea se pare că a pornit în acelaşi „ritm“ ca
pe din plin însămînţarea orzu să înăbuşe lanul de grîu răpind minţelor trebuie să fie de 98-99 in campionatul irecut. V. FURIR
lui şi grîului de toamnă. Pentru astfel lumina, hrana şi căldura
a asigura o recoltă bogată şi necesare grîului. Tocmai din a- la sută, puterea de încolţire tre Clasamentul campionatului
deci o producţie mare de boabe ceste cauze trebuie să lupiăm buie să fie de 92-95 la sută iar
la hectar, e necesar ca sămînţa cu buruienile încă de Ia înce
care va da noua cultură de grîu put din faza de sămînţă. Iată de greutatea a .1.000 de boabe 40- regional de fotbal
şi orz să fie de soi şi cu cali ce, înainte de semănat, cu_ cel 46 gr.
tăţi superioare. Sămînţa de soi, puţin trei săptămîni, întreaga
¦selecţionată, este unul din factorii cantitate de sămînţă trebuie cu Tratarea seminţelor Seria î-a
cei mai importanţi care contri răţată de toate corpurile străine
buie ia’ obţinerea unei producţii şi în special de seminţe de bu împotriva bolilor şi T. Minerul Aninoasa 2 2 0 0 7:0 4
sporite la hectar. Soiurile de ruieni. Gurăţirea seminţelor de dăunătorilor 2. Dacia Orăştie 4
sămînţă selecţionate dau sporuri corpuri uşoare, c a . paie, .pleavă, 3. VVLicwbtCo/1ril'aU. GwUă4lUanii 2 2 0 0 7:1 MAc
de producţie cu 10-20 la sută praf, se face cu vîniurătoarea. 2 9 n n\) 5-9
mai mult decît sămînţa obişnu Seminţele de buruieni, partico-
ită, neselecţionată. De asemenea, lele de pămînt, pietricelele şi se Cerealele sînt atacate de dife 4. Parîngul Lonea 21 i0 1:0 3
din sămînţa selecţionată re minţele de grîu şi orz mai mici rite boli care aduc pagube în re 5. Dinamo Orăştie 21 i0 3:2 3
zultă plante mai rezisten trebuie îndepărtate cu selec coltă de 10-15 ia sută; iar cînd 6. G.F.R. Simeria 2- 1 01 8:3 2
te la boli, la atacul insec toarele sau frioarele. Această lu anii sînt favorabili dezvoltării 7. Minerul Vulcan 20 11 2:3 1
telor, la secetă şi la ger. crare e foarte necesară şi frici acestor boli, pagubele pot atinge 8. Minerul Ghelar 20 1.1 1:2 1
nu se admite semănatul-fără-^e- 40-45 la sută din recoltă. Dintre 9. Şantierul Hunedoara 10 01 1:2 0
Pentru regiunea noastră sînt re xecutarea ei.
comandate să se cultive soiurile bolile cele-mai des întîlniteşi care 10. Corvinul Hunedoara 1 0 0 1 0:1 0
de grîu .de toamnă Cenad 117, Şl de calităţile seminţelor se pot combate mai uşor sînt-
Odvoş 241, Bankut 1.201. Pen mălura şi tăciunele. Tratamen-’ 11. Victoria Haţeg 2 0 0 2 0:7 0
tru orz de toamnă este indicat depinde sporul de recoltă
Rodnic schimb de experienţă soiul Genad 396 iar pentru se 12. Minerul Petrila 2 0 0 2 0:12 0
cară soiul Petkus. Aceste soiuri După ce întreaga cantitate de
s-au dovedit superioare celor co sămînţă a fost vînturată şi se -tul - contra mălurii griului ''este Etapa viitoare:
mune dînd producţii mult mai lectată, e necesar să ne convin
IK"Th cadrul măsurilor 'de' colaborare ’ atribuţiile şi modul de funcţionare a ridicate. Gospodăriile colective gem dacă ea este capabilă să uşor şi se face ciin-prafurile'o-- Victoria Haţeg — Şantierul DâCia Orăştie — Minerul Petri
şi întovărăşirile agricole din re dea o cultură încheiată şt ca a- trăvifoare Granosan, Germisan Hunedoara; Corvinul Hunedoa-
'dintre ceferiştii complexului ¦ C.F.R. kiroului de programare, luarea în pri giunea noastră trebuie ca anul tare o producţie bună. Trebuie sau Abavit, Seminţele destinate ra — Minerul Vulcan ; Victoria la ; Minerul Ghelar — C.F.R
acesta să cultive numai soiuri să-i cunoaştem puterea de în însămînţărilor se introduc în Călan — Minerul A ninoasa; Simeria ; Dinamo Orăştie Pa
Simeria şi feroviarii Combinatului' si mire a trenurilor de către echipa com selecţionate. colţire şi de străbatere, purita porzolatoare peste care se toar rîngul Lonea.
tea, starea de sănătate şi greu nă şi. 200 gr. praf otrăvitor la
derurgic Hunedoara, zilele trecute fe plexă, felul în care şeful de- tren face Sămînţa curată — recoltă tatea a 1.000 de boabe. Toate
aceste calităţi sînt determinate
roviarii himedoreni au v iz ita t' stafia recunoaşterea: ' brutului- pentru trenul bogată la laboratorul de control al se Seria Ii-a
minţelor, din'Alba lulia. O par
C.F.R. Simeria Triaj. Aici au fost¦ in- ce urmează să-l conducă ele., lucruri Nu e suficient ca sămînţa pe te dintre gospodăriile colective 100 kg, sămînţă. Se astupă por- 1. Sebeşul Sebeş 2 2 0 0 5:0 4 !
care o .cultivăm să fie ,de. soi, din regiunea noastră au dus
iimpindţi ¦de' un grup de ceferişti. Du ce . vor găsi aplicare practică şi pe să aibă bobul mare, sănătos şi probe ia analiză, dar cea maţ zolatorul şi se dau 50 de învîr- 2. G.F.R. Teiuş 2 2 0 0 7:1 4 >
cu luciu caracteristic. Ea trebuie mare parte nu. E timpul ca toa
pă vizitarea birourilor de mişcare şt liniile Combinatului siderurgic Hune să fie şi curată, să nu conţină te unităţile agricole să ducă ne- tiţuri a stfel, ca fiecare bob să •3. U.M. Gugir 2 2 0 0 5:1 4
sămînţă de buruieni,1pietricele, întîrziat probe de sămînţă la a-
tranzit, unde feroviarii himedoreni au doara. .v pămrnt şi boabe şiştave. Buruie naliză. Probele, se iau .după ce fie acoperit de substanţa otră 4. Minerul Deva 2 1 1 0 5:1 3
nile constituie cel. mai' mare duş vitoare. ' 'A:-- 5, Locomotiva Alba
văzut ultimele măsuri 'luate in legă Cît de rodnice :'sîni aceste schim 1 1 0 0 2:1 2 '
tură cu siguranţa circulaţiei’¦ au- as buri de experienţ㦺i cît de bună s-a
cultat un referat 6ii tema-: „Organi d o v e d itin iţia tiv a înfiinţării „Marţei Orzul se tratează contra tă 6. Aurul Zlatna 2 1 0 1 4:3 2 :
zarea lucrului îhir-o staţie de triaj“. feroviarului“ o dovedesc rezultatele
obţinute de feroviarii- himedoreni, care ciunelui cu soluţie de formalină 7. Metalul Cugir 2 'I 0 1 3:3 2:
Pe marginea referatului s-au purtai Itotărîţi să deă viaţă an'gajarhentelor în concentraţie de 40 la sută. Se .1 .
vii discuţii, care 'au scos în relief, luaie, au reuşii ca în luna august pune într-un vas de lemn 0,300 8. Unirea Alba lulia 1 0 I 0 LI 0
în special, părţile negative ce fanea să reducă la zero tei¦locaţiile, să ¦rea litri formalină în 1,00 litri apă. 9. Aurul Certej 0
ză exploatarea între C.F.R. şi Căile lizeze o economie de 49.000 ore va In această soluţie se scufundă 1 0 0 1 1:2 0
feraie industriale. A urmat apoi o de gon,- asigurind în acelaşi timp o a- sămînţa de orz pusă în coşuri 0
monstraţie practică ta cocoaşa de provizionare -şi evacuare ritmică a -fur de nuiele timp de 10 minute, a- 10. Şurianul Petreşti 2 0 0 2 1:5 0
triere, avînd ca iernă: „Descompune poi se scoate şi se ţine în gră
rea şi compunerea simultană a tre nalelor, oţelăriilor şi a celorlalte sec madă, acoperită cu saci, timp de’ 11. Recolta Deva 2 0 0 2 1:6
nurilor“.
ţii productive ale combinaiulut. două ore, după care se întinde 12. Rapid Deva 1 0 0 1 0:4
Attt referatul oii şi demonstraţia şi se usucă. Acest tratament e
13. Recolta Bucureşci- 2 0 0 2 0:7
Aurul Brad nu a jucat.
Etapa viitoare
U. M. Cugir — Unirea Alba Locomotiva Alba lulia ; Şurianu
necesar să se facă numai cu o zi lu lia ; Aurul Brad — Recolta Petreşti — Aurul Certej.
practică, au îmbogăţit cunoştinţele fe N. NEGRU înainte de semănat. Bucureşci; Minerul Deva — Me
roviarilor himedoreni în. special privind corespondent Ing. IOSEF1NA COSTEA talul Cugir ; Aurul Zlatna — Şcoala Tehnică de Arhitectură
Recolta D eva; C.F.R. Teiuş — şi Construcţia Oraşelor
Rapid Deva ; Sebeşul Sebeş — Bucureşti, Bd. Coşbuc, nr. 24
Brigada zootehnică de la G.A.S.Mintia aceasta e principala cauză care bolilor. In timpul răcoros Ii se ANUNŢ anunţă concursul de admi
a dus la obţinerea realizărilor pune porcilor aşternut de paie tere pentru anul şcolar 1959/
se mîndreşfe cu realizări de seamă arătate. care se ţine în permanenţă us Grupul Şcolar Sanitar din 1960 care are Ioc între 25 şi
cat şi curat, iar hrana se încăl Oradea, str. Vişinschi nr. 13, | 30 septembrie a.c. la urmă
Ge metode au fost Folosite V zeşte şi se administrează la tem toarele probe:
Da gazeta de perete a organi cu care se munceşte, s-au obţi planificat. In acelaşi timp s-au Să începem . cu purceii., Aceştia peratura corpului lor. face cunoscut că pentru anul;
zaţiei de bază din gospodăria de nut 17 purcei înţărcaţi în medie realizat, însemnate economii de primesc o alimentaţie suplimen 1. -desen liber (un ordin de
stat Mintia au fost publicate mai pe cap de scroafă şi la o greu furaje. Astfel, pentru 1 kg: de tară compusă din amestec uscat Printre muncitorii din această şcolar 1959-1960 şcolarizează arhitectură)
multe articole. Ele oglindesc re tate de 15,4 în loc de 13 kg. De spor în greutate -s.-au folosit nu de concentrate, începînd de la brigadă care au depus multă
alizările obţinute de muncitorii păşirea totală în greutate obţi mai 4,283 în loc de 5 unităţi vîrstă de 3 zile. După înţărcare străduinţă în muncă, se numără absolvenţi ai şcolilor medii,1 2. desen ornamental (după
din această gospodărie, scot în nută peste plan la purceii înţăr nutritive cît este planificat. purceii primesc hrană de 3 ori tov. Almăşan Loghin,. Luca un model de ipsos)
evidenţă elanul cu care ei mun caţi este de peste 1.600 kg., sau, la zi, la aceleaşi ore: 6, 12, şi Ioan, Dubar ' Aron, Luţ Rafila, cu diplomă de maturitate. I
cesc ca drept răspuns la recen exprimată valoric, de- ei-rca Rezultate similare au fost ob 18,30. Raţia e compusă dintr-un 3. matematici (scris şi oral)
tele hotărîri ale partidului şi gu 20.000 lei. ţinute şi la crescătoria de pră amestec de concentrate după şi Imbrea Aurel., Merită apreci Absolvenţii acestei şcoli 4. fizică (oral)
vernului cu privire la sporirea şii ă. cum urmează.: porumb 40 la ată şi priceperea şi interesul cu
salariilor şi pensiilor, şi reduce In sectorul creşterii purceilor sută, orz 40 la sută, tărîţe 15 la obţin diploma de tehnician de< înscrierile se fac zilnic între
rea preţurilor la un număr în de la înţărcare- şi pînă la 30 kg. Pe întreaga brigadă s-au eco sută, şroturi 5 la sută. In afară care munceşte tov. Ioan Chifa, gradul I, fiind repartizaţi i-< 10 şi 22 septembrie a.c., de-
semnat de sortimente de măr au fost obţinute de asemenea re nomisit peste 55.000 kg. furaje de aceasta, în amestec se mai şeful acestei brigăzi, precum şi
furi. zultate demne de toată lauda. concentrate în valoare de peste pune şi trifoi sau lucernă toca preocuparea ce o are pentru evi mediat în producţie. punîndu-se următoarele acte s
Planul prevede ca în acest sec 66.000 lei. Valoarea cărnii rea tă, în proporţie de 20 la sută. tarea risipei şi realizarea de e- — certificat de naştere (co
Unul dintre articole este foar tor să se obţină un spor zilnic lizată peste plan se ridică la conomii. In cadrul şcolii vor funcţio
te interesant prin conţinutul său. în greutate de 0,280 kg. pe cap 86.500 lei. In total, brigada., zo In acest caz se scade procentul pie legalizată)
El scoate în evidenţă realizările otehnică din Şoimuş a realizat respectiv din unul sau din mal Să vedem acum ce cîştig rea na următoarele secţii : — diplomă de maturitate
muncitorilor de la brigada zo de grăsun. S-a realizat un spor de la începutul anului şi pînă multe furaje- concentrate. De e- lizează un muncitor din brigadă.
otehnică din Şoimuş. Ia mediu zilnic de 0,340 kg. pe cap la 1 septembrie economii în va xemplu, dacă se adaugă 20 !a Iată cîteva exemple. Almăşan Pentru băieţi (în original)
tă cîteva din realizările, de grăsun. Important este de a- loare de peste 150.000 lei. sută lucernă sau trifoi tocat, a- Loghin primeşte un salariu lu
rătat că 1 kg. de spor în greu nar de 1.220 lei. Luca Ioan pri — tehnicieni de medicină — certificat de sănătate
cu care se mîndresc mun tate s-a realizat cu numai 4,190 Cum a fost posibilă obţinerea tunci se scade acelaşi procent meşte 1.251 lei, Dubar Aron (care să cuprindă analiza
în loc de 5 unităţi nutritive cît acestor realizări ? In primul rînd la porumb, rămînînd numai 20 1.272 lei, Luţ Graţian 1.235 lei generală Wassermann şi radioscopia
citorii din această brigadă. Pe este planificat, economisindu-se trebuie arătat că planul de pro la sută în loc de 40 la suta. etc. pulmonară)
scurt s-ar. putea spune că au astfel peste 20.000 unităţi nutri ducţie a fost dezbătut cu toţi Hrana nu se dă la discreţie, ci — tehnicieni igienişti
depăşit planul la toţi indicii, cu tive. muncitorii, aşa că fiecare dintre se administrează în raport cu In urma hotărîriior partidului — certificat tip de starea
excepţia planului la fătări. In ei şi-a cunoscut bine sarcinile. greutatea fiecărui porc. şi guvernului cu privire la spo —- laboranţi clinici materială (vizat de sfatul
afară de aceasta au realizat şi Sporul total în greutate obţi Organizaţia de bază din gospo rirea salariilor şi reducerea im Pentru fete popular).
însemnate economii. Dar pentru nut în sectorul creşterii purcei dărie a îndrumat pe muncitori Curăţenia are şi ea un rol pozitului pe salarii, veniturile
ca. cititorul să .poată, avea, o i- lor înţărcaţi - este de aproape să folosească metode înaintate hotărîtor în ce priveşte obţinerea lor au crescut simţitor. Pentru — medicală — 3 fotografii (format le
magine mai complectă asupra 5.000 kg., iar exprimat valoric unor rezultate bune. De aceea a răspunde prin fapte la aceste gitimaţie).
succeselor obţinute de . această de peste 60.000 lei. de hrănire şi îngrijire a porci muncitorii de la brigada zooteh măsuri ale partidului şi guver — pediatrie
brigadă, vom da cîteva amănun lor, să lucreze cu hărnicie .şi nică a G.A.S. Mintia îi acordă nului, muncitorii de la brigada Intre 1, şi 22 septembrie a,c,
te. Planul de producţie prevede Sînt evidente şi realizările din răspundere pentru . realizarea o atenţie deosebită. Boxele şi zootehnică Şoimuş, ca şi cei din — ocrotire % se ţin la sediul şcolii cursuri
să se obţină anual în medie pe sectorul îngrăş’ătorie. Aici 'S-a sarcinilor de plan, să dea dova padocurile se curăţă bine de cel — obstetrică de iniţiere la desen. E-levii din
cap de scroafă cîte 14 purcei în realizat un spor zilnic în greu dă de disciplină. în muncă. Fără puţin două ori pe zi, iar jghea întreaga gospodărie, s-au anga provincie beneficiază de ca
ţărcaţi, la o greutate de 1’3 kg. tate, pe cap de porc, de 0,659 îndoială, muncitorii au urmat în burile se. spală înainte de fiecare — laborator clinic •> zare şi masa la cantină, con
fiecare purcel.; Datorită, atenţiei demnul organizaţiei de bază şi jat să obţină succese şi mai în tra cost.
kg. faţă de 0,500 kg. cît a fost alimentare. Au îost luate de a- înscrierile se fac zilnic, la)
şemenea măsuri de prevenire a semnate în lupta pentru depăşi Cursurile şcolii durează 3
secretariatul şcolii, între ore-ţ ani.
rea sarcinilor de plan şi. reali
zarea de economii. te 7-15. > Absolvenţii primesc titlul
de tehnician arhitect.
Examenul de admitere se va
ţine între 17 şi 25 septembrie; Lămuriri suplimentare sc
dau la secretariatul şcolii prin
L a.c. şi va consta din următoa-' telefon 13.02.05 sau 14.94.98.
Zrete : examen scris şi oral la<
L anatomie şi fiziologia omului;
s şi chimie, examen oral la îi-1
< zică. -
> Examenul de admitere este1
) precedat de vizita medicală<
< obligatorie.
' S /V X ^ Z V X /W W N A A A A /W W W *'?
