Page 30 - 1959-09
P. 30

Pag. 2                                                                                                                           mu MUZ SUC! ALISMULUI                                                                                                                             Nf. 1465
                                                                                                                                                                                                                                                           aa

Sâ pregătim temeinic Brigăzi artistice de                                                                                                                                                                              In campionatul regional de fotbal

deschiderea noului an                                                                                                                                                                                        Dupo primele douâ etape

        şcolar I                                                                                                                                                                                             S-au consumai două etape din cam­                 In seria 11-a, o echipă de asemenea

                                                                                                                                                                                                             pionatul regional de fotbal. Şi după iinără în componenţa jucătorilor, se

                                                                                                                                                                                                             aceste două etape, se poale jaoe un anunţă a fi revelaţia campionatului şt

       •’ (Urmare din pag. b a )            toţi învăţătorii şi profesorii să şl poa­                                                                                  La festivalul regional al ti­ scurt bilanţ asupra comportării echi­ anume Sebeşul. După ce în prima
                                            tă organiza munoa, să-şi planifice ma­
jinul cadrelor didactice, s-au înfiin­       teria. Întregul colectiv didactic al                                                                                      neretului, brigada artistică de pelor.                                                  etapă a învins cu greu pe Recolta
ţat laboratoare pe lingă toate şcolile      şcolilor trebuie să muncească pentru
de 7 ani din regiune, iar la şcolile        pregătirea deschiderii noului an şcolar                                                                                    agitaţie a căminului cultural         In seria I-a, Minerul Aninoasa, e- Deva, datorită sistemului strict de a-
medii au luat fiinţă laboratoare în         deoarece de felul cum vor face a-
care se ţin şi lecţii. De asemenea, 35Q     ceastă muncă, vor depinde în maro                                                                                          din Dala, raionul Sebeş a o- chipa care a cîşiigat campionatul a- parare practicată de aceasta, în cea
şcoli au fost dotate cu loturi experi­      măsură rezultatele de viitor. întrea­
mentale, iar pe lingă unele există a-       ga muncă de pregătire va trebui să                                                                                         cupat locul I. :                      ţiului 1958—1959, se menţine şi în a- de-a doua etapă, tinerii jucători au
teliere de lăcâtuşerie şi tîmplârie pen­    se desfăşoare pe baza unei analize
tru lucrări practice, care permit des­      temeinice a muncii din anul trecut,                                                                                                                              cest an, aşa după cum ne arată pri­ practicat un fotbal frumos, clar, cu
făşurarea unui învăţâmînt temeinic, le­     analiză care s-a făcut cu ocazia di­
gat de practica construcţiei socialis­      feritelor consfătuiri. Pe această bază                                                                                                                           mele rezultate, la aceeaşi valoare. A execuţii tactice bine gindite. După
te din patria noastră.                      se va întocmi din timp planul de
                                           muncă general al fiecărei unităţi de                                                                                                                              obţinut două victorii la 2—0 şi 5—0, două etape, Sebeşul Sebeş se află în
   Pînă la ora actuală, combustibilul       învăţămînt din care apoi se vor de­
necesar încălzirii şcolilor a fost asi­     falca sarcinile mai amănunţite şi cele                                                                                                                           sUuîndu-se astfel în fruntea clasamen­ fruntea clasamentului. Bună compor­
gurat în proporţie de 80 la sută ur-        survenite, în programe lunare şi săp-
mînd ca restul să se realizeze pe           tămînale. In aceasiă perioadă se vor                                                                                                                             tului seriei. O comportare constantă tare a avut în cele două etape şi e-
parcurs. Aprovizionarea elevilor cu         fixa din timp elevii pe săli de clasă,
manuale şcolare şl rechizite este de        profesorii şi învăţătorii pe ore şi cla­                                                                                                                         a avut şi echipa Dacia Orăştie, care chipa U.M. Cugir care a obţinut două
asemenea în curs de rezolvare. Ea           se de elevi, diriginţii, respectîndu-se
se face prin librării şi cooperative        principiul continuităţii în muncă. Se                                                                                                                            în acest an a promovat cu curaj în victorii. Echipa Minerul Deva în a
săteşti. Este bine ca nici o şcoală         va organiza de asemenea învăţăţnîn-
să nu întîrzie comanda manualelor,          ful ideologic, cercurile pedagogice şi                                                                                                                           echipă mulţi juniori. Tinărul debutant doua etapă a arătat că poate face
far pentru cele needitate după noul         comisiile metodice.
plan de învăţămînt să se organizeze                                                                                                                                                                          Contor, se anunţă a fi revelaţia cam­ mai mult, s-a apropiat de valoarea
schimbul celor vechi între elevi.              Experienţa din anii trecuţi ne-a
                                            dovedit că acolo unde există un co­                                                                                                                              pionatului. Din cele 7 goluri înscrise, componenţilor echipei.
   in .prezent, deşi elevii sînt încă în    lectiv didactic unitar, unde conduce­
vacanţă, secţiile de învăţămînt şi cul­     rile şcolilor şl organizaţiile de partid                                                                                                                         5 au fost realizate de el.                        Din echipele nou promovate în a-
tură, direcţiile şcolilor, cadrele didac­   s-au preocupat din timp de toate pre­
tice, lucrează intens pentru . pregătirea   gătirile necesare începerii noului an            Fruntaşă este şi brigada ar­                                                                                       Un bun start în acest campionat                ceastă serie, merită o menţiune bună
deschiderii în condiţii optime a nou­       de învăţămînt, rezultatele au fost cît        tistică de agitaţie a cooperati­                                                                                   a luat şi echipa Victoria Călan, care             C.F.R. Teiuş şi Locomotiva Alba lu ­
lui an şcolar. La şcoli se fac înscrie­     se poate de bune. Astfel de exemple,          vei meşteşugăreşti „Drum nou1“                                                                                     a ciştigat ambele focuri In faţa a                lia. Şi aici, elementul tinereţe in ria­
rile elevilor. Cu această ocazie va tre­    sînt, şcoala medie „Horia, Cloşca şl          din Hunedoara. La cel de-al                                                                                        două echipe bune (Minerul Vulcan —                dul jucătorilor şi-a spus cavintul. De
bui să se depună toate eforturile pen­      Crişan" din Alba lulia, Şcoala de             Ill-lea festival regional al ti­                                                                                   în deplasare şi C.F.R; Simeria — a-               reţinut este focul tînărului Canifa de
tru cuprinderea tuturor copiilor de         7 ani Sarmizegetusa, Şcoala de 7              neretului, această brigadă a o-                                                                                    casă).                                            la C.F.R. Teiuş.
vîrstă şcolară în clasele I—IV, iar         ani din Vulcan etc. Dar în această            cupat locul III.
în clasa a V-a a tuturor absolvenţilor      direcţie pot fi citate şi exemple ne­                                                                                                                               Cele două echipe nou promovate în                 Celelalte echipe nou promovate, că
de clasa lV-a din localităţile cu şcoli     gative, unde se indică a se lua de                                                                                                                               cadrul seriei l-a, Minerul Ghe­                   Recolta Deva, Şurianul Petreşti, Rapid
de 7 ani şi din satele apropiate în         grabă măsurile necesare. Este vorba
vederea generalizării învăţăinîntului de    de şcoala de 4 ani din Veţel, raionul                                                                                                                            ţar şi Minerul' Petrila, au satisfăcut Deva, Recolta Bucureşci, au o
7 ani. In acest scop este necesar a         Mia, Şcoala de 4 ani din Orăşlie etc.
se face deplasări, a se sta de vorbă                                                                                                                                                                         doar în parte. Duminică, Minerul comportare slabă. 'Aceste echi­
cu părinţii elevilor pentru a se com­          Recenta Hotărîre a C.C. al P.M.R.
bate retragerile pe parcursul anului        şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R.                                                                                                                           Ghelar, după ce în prima etapă sufe­ pe s-au prezentat la startul campioj
şcolar. Secţiile de învăţămînt şi cul­      cu privire ia creşterea salariilor ca­
tură îşi definitivează în prezent lucră­    drelor didactice şi introducerea gra­                                                                                                                            rise o înfrîngere, a realizat un joc natului regional de fotbal cu echipe
rile de încadrări a şcolilor cu învăţă­     delor de învăţămînt dovedeşte încă
tori şi profesori. In acest an au fost      o dată grija deosebită pe care parti­                                                ¦3E®as)                                                                     frumos cu Panngul Lonea, acumulînd insuficient pregătite mai ales ta con-
repartizaţi 40 profesori, 27 învăţători     dul şi guvernul o poartă cadrelor di­                                                                                                                            pînă acum un punct. In schimb, la dlfia fizică, unele din ele folosind
tineri absolvenţi din anul 1958—1959,       dactice din ţara noastră. La această
oameni bine pregătiţi, plini de elan       grijă, cadrele didactice vor răspunde          CUM PREGĂTIM SEM INŢELE                                                                                            Minerul Petrila se observă că echipa              jucători in vîrstă fără putere de luptă.
şi energie, care vor întări colectivele    'şi âe această dată depunlnd toate e-                                                                                                                             nu a fost încă bine pusă la punct                 Cu mat multă preocupare din partea
existente. Este bine ca ultimele defi­      forturile în activitatea lor nobilă de                                                                                                                           pentru a putea face faţă campionatu­              antrenorilor şi mai multă sîrguinţă din
nitivări în legătură cu încadrările să      instruire şi educare a tinerei gene­
fie făcute cît mai urgent pentru ca         raţii.                                        PENTRU SEMANAT                                                                                                     lui regional. Este de datoria antre­ partea jucătorilor şi aceste echipe vor
                                                                                                                                                                                                             norului să insiste mai mult la pre­ putea face faţă au succes în campio­

                                                                                                                                                                                                             gătirea jucătorilor din punct de vedere nat.

                                                                                             Deschiderea campaniei de în-        man al culturilor. Ele ăy o ca­       întreaga cantitate de sămînţă a       fizic, iacTic şi tehnic.                             De altfel., sîntdm 'doar la începutul
                                                                                          sămîn|ări se apropie cu paşi re­       pacitate de înmulţire foarte          fost selectată şi omogenizată,                                                          campionatului, iar timpul va putea să
                                                                                          pezi. Puţine sînt zilele care ne       mare, puterea de încolţire şi         astfel ca probele luate să aibă          In rest echipele s-au comportat nor­           ne confirme sau infirme cele de mai
                                                                                          mai despart de data cînd pe o-         străbatere este mult mai mare         aceleaşi însuşiri ca şi lotul res­    mal. Doar echipa Victoria Haţeg se                sus.
                                                                                          goarele regiunii noastre va înce­      decît a cerealelor. Ele reuşesc       pectiv de sămînţă. Puritatea se­      pare că a pornit în acelaşi „ritm“ ca
                                                                                          pe din plin însămînţarea orzu­         să înăbuşe lanul de grîu răpind       minţelor trebuie să fie de 98-99      in campionatul irecut.                                                               V. FURIR
                                                                                          lui şi grîului de toamnă. Pentru       astfel lumina, hrana şi căldura
                                                                                          a asigura o recoltă bogată şi          necesare grîului. Tocmai din a-       la sută, puterea de încolţire tre­              Clasamentul campionatului
                                                                                          deci o producţie mare de boabe         ceste cauze trebuie să lupiăm         buie să fie de 92-95 la sută iar
                                                                                          la hectar, e necesar ca sămînţa        cu buruienile încă de Ia înce­
                                                                                          care va da noua cultură de grîu        put din faza de sămînţă. Iată de      greutatea a .1.000 de boabe 40-                       regional de fotbal
                                                                                          şi orz să fie de soi şi cu cali­       ce, înainte de semănat, cu_ cel       46 gr.
                                                                                          tăţi superioare. Sămînţa de soi,       puţin trei săptămîni, întreaga
                                                                                          ¦selecţionată, este unul din factorii  cantitate de sămînţă trebuie cu­      Tratarea seminţelor                                               Seria î-a
                                                                                          cei mai importanţi care contri­        răţată de toate corpurile străine
                                                                                          buie ia’ obţinerea unei producţii      şi în special de seminţe de bu­       împotriva bolilor şi                            T. Minerul Aninoasa                     2 2 0 0 7:0     4
                                                                                          sporite la hectar. Soiurile de         ruieni. Gurăţirea seminţelor de            dăunătorilor                               2. Dacia Orăştie                                        4
                                                                                          sămînţă selecţionate dau sporuri       corpuri uşoare, c a . paie, .pleavă,                                                  3. VVLicwbtCo/1ril'aU. GwUă4lUanii      2 2 0 0 7:1     MAc
                                                                                          de producţie cu 10-20 la sută          praf, se face cu vîniurătoarea.                                                                                               2 9 n n\) 5-9
                                                                                          mai mult decît sămînţa obişnu­         Seminţele de buruieni, partico-
                                                                                          ită, neselecţionată. De asemenea,      lele de pămînt, pietricelele şi se­      Cerealele sînt atacate de dife­      4. Parîngul Lonea                               21    i0   1:0  3
                                                                                          din sămînţa selecţionată re­           minţele de grîu şi orz mai mici       rite boli care aduc pagube în re­       5. Dinamo Orăştie                               21    i0   3:2  3
                                                                                          zultă plante mai rezisten­             trebuie îndepărtate cu selec­         coltă de 10-15 ia sută; iar cînd        6. G.F.R. Simeria                               2- 1  01   8:3  2
                                                                                          te la boli, la atacul insec­           toarele sau frioarele. Această lu­    anii sînt favorabili dezvoltării        7. Minerul Vulcan                               20    11   2:3  1
                                                                                          telor, la secetă şi la ger.            crare e foarte necesară şi frici      acestor boli, pagubele pot atinge       8. Minerul Ghelar                               20    1.1  1:2  1
                                                                                                                                 nu se admite semănatul-fără-^e-       40-45 la sută din recoltă. Dintre       9. Şantierul Hunedoara                          10    01   1:2  0
                                                                                          Pentru regiunea noastră sînt re­       xecutarea ei.
                                                                                          comandate să se cultive soiurile                                             bolile cele-mai des întîlniteşi care    10. Corvinul Hunedoara 1 0 0 1 0:1 0
                                                                                          de grîu .de toamnă Cenad 117,          Şl de calităţile seminţelor           se pot combate mai uşor sînt-
                                                                                          Odvoş 241, Bankut 1.201. Pen­                                                mălura şi tăciunele. Tratamen-’         11. Victoria Haţeg                              2 0 0 2 0:7 0
                                                                                          tru orz de toamnă este indicat         depinde sporul de recoltă
Rodnic schimb de experienţă                                                               soiul Genad 396 iar pentru se­                                                                                       12. Minerul Petrila                             2 0 0 2 0:12 0
                                                                                          cară soiul Petkus. Aceste soiuri          După ce întreaga cantitate de
                                                                                          s-au dovedit superioare celor co­      sămînţă a fost vînturată şi se­       -tul - contra mălurii griului ''este                              Etapa viitoare:
                                                                                          mune dînd producţii mult mai           lectată, e necesar să ne convin­
IK"Th cadrul măsurilor 'de' colaborare ’ atribuţiile şi modul de funcţionare a            ridicate. Gospodăriile colective       gem dacă ea este capabilă să          uşor şi se face ciin-prafurile'o--       Victoria Haţeg — Şantierul                     DâCia Orăştie — Minerul Petri
                                                                                          şi întovărăşirile agricole din re­     dea o cultură încheiată şt ca a-      trăvifoare Granosan, Germisan         Hunedoara; Corvinul Hunedoa-
'dintre ceferiştii complexului ¦ C.F.R. kiroului de programare, luarea în pri­            giunea noastră trebuie ca anul         tare o producţie bună. Trebuie        sau Abavit, Seminţele destinate       ra — Minerul Vulcan ; Victoria                    la ; Minerul Ghelar — C.F.R
                                                                                          acesta să cultive numai soiuri         să-i cunoaştem puterea de în­         însămînţărilor se introduc în         Călan — Minerul A ninoasa;                        Simeria ; Dinamo Orăştie Pa
Simeria şi feroviarii Combinatului' si­ mire a trenurilor de către echipa com­            selecţionate.                          colţire şi de străbatere, purita­     porzolatoare peste care se toar­                                                        rîngul Lonea.
                                                                                                                                 tea, starea de sănătate şi greu­      nă şi. 200 gr. praf otrăvitor la
derurgic Hunedoara, zilele trecute fe­ plexă, felul în care şeful de- tren face           Sămînţa curată — recoltă               tatea a 1.000 de boabe. Toate
                                                                                                                                 aceste calităţi sînt determinate
roviarii himedoreni au v iz ita t' stafia recunoaşterea: ' brutului- pentru trenul                    bogată                     la laboratorul de control al se­                                                                        Seria Ii-a
                                                                                                                                 minţelor, din'Alba lulia. O par­
C.F.R. Simeria Triaj. Aici au fost¦ in- ce urmează să-l conducă ele., lucruri                Nu e suficient ca sămînţa pe        te dintre gospodăriile colective      100 kg, sămînţă. Se astupă por-                 1. Sebeşul Sebeş                        2 2 0 0 5:0 4 !
                                                                                          care o .cultivăm să fie ,de. soi,      din regiunea noastră au dus
iimpindţi ¦de' un grup de ceferişti. Du­ ce . vor găsi aplicare practică şi pe            să aibă bobul mare, sănătos şi         probe ia analiză, dar cea maţ         zolatorul şi se dau 50 de învîr-        2. G.F.R. Teiuş                                 2 2 0 0 7:1 4 >
                                                                                          cu luciu caracteristic. Ea trebuie     mare parte nu. E timpul ca toa­
pă vizitarea birourilor de mişcare şt liniile Combinatului siderurgic Hune­               să fie şi curată, să nu conţină        te unităţile agricole să ducă ne-     tiţuri a stfel, ca fiecare bob să       •3. U.M. Gugir                                  2 2 0 0 5:1 4
                                                                                          sămînţă de buruieni,1pietricele,       întîrziat probe de sămînţă la a-
tranzit, unde feroviarii himedoreni au doara.  .v                                         pămrnt şi boabe şiştave. Buruie­       naliză. Probele, se iau .după ce      fie acoperit de substanţa otră­         4. Minerul Deva                                 2 1 1 0 5:1 3
                                                                                          nile constituie cel. mai' mare duş­                                          vitoare. ' 'A:--                        5, Locomotiva Alba
văzut ultimele măsuri 'luate in legă­         Cît de rodnice :'sîni aceste schim­                                                                                                                                                                              1 1 0 0 2:1 2 '
tură cu siguranţa circulaţiei’¦ au- as­    buri de experienţ㦺i cît de bună s-a
cultat un referat 6ii tema-: „Organi­      d o v e d itin iţia tiv a înfiinţării „Marţei                                                                               Orzul se tratează contra tă ­           6. Aurul Zlatna                                 2 1 0 1 4:3 2 :
zarea lucrului îhir-o staţie de triaj“.    feroviarului“ o dovedesc rezultatele
                                           obţinute de feroviarii- himedoreni, care                                                                                    ciunelui cu soluţie de formalină        7. Metalul Cugir                                2 'I 0 1 3:3    2:
   Pe marginea referatului s-au purtai     Itotărîţi să deă viaţă an'gajarhentelor                                                                                     în concentraţie de 40 la sută. Se                                                                       .1 .
vii discuţii, care 'au scos în relief,     luaie, au reuşii ca în luna august                                                                                          pune într-un vas de lemn 0,300          8. Unirea Alba lulia 1 0 I 0 LI                                 0
în special, părţile negative ce fanea­     să reducă la zero tei¦locaţiile, să ¦rea­                                                                                   litri formalină în 1,00 litri apă.      9. Aurul Certej                                                 0
ză exploatarea între C.F.R. şi Căile       lizeze o economie de 49.000 ore va­                                                                                         In această soluţie se scufundă                                                          1 0 0 1 1:2     0
feraie industriale. A urmat apoi o de­     gon,- asigurind în acelaşi timp o a-                                                                                        sămînţa de orz pusă în coşuri                                                                           0
monstraţie practică ta cocoaşa de          provizionare -şi evacuare ritmică a -fur­                                                                                   de nuiele timp de 10 minute, a-         10. Şurianul Petreşti                           2 0 0 2 1:5     0
triere, avînd ca iernă: „Descompune­                                                                                                                                   poi se scoate şi se ţine în gră­
rea şi compunerea simultană a tre­         nalelor, oţelăriilor şi a celorlalte sec­                                                                                   madă, acoperită cu saci, timp de’       11. Recolta Deva                                2 0 0 2 1:6
nurilor“.
                                           ţii productive ale combinaiulut.                                                                                            două ore, după care se întinde          12. Rapid Deva                                  1 0 0 1 0:4
   Attt referatul oii şi demonstraţia                                                                                                                                  şi se usucă. Acest tratament e
                                                                                                                                                                                                               13. Recolta Bucureşci- 2 0 0 2 0:7

                                                                                                                                                                                                                                         Aurul Brad nu a jucat.

                                                                                                                                                                                                                                         Etapa viitoare

                                                                                                                                                                                                             U. M. Cugir — Unirea Alba Locomotiva Alba lulia ; Şurianu

                                                                                                                                                                       necesar să se facă numai cu o zi lu lia ; Aurul Brad — Recolta Petreşti — Aurul Certej.

practică, au îmbogăţit cunoştinţele fe­        N. NEGRU                                                                                                                înainte de semănat.                   Bucureşci; Minerul Deva — Me­

roviarilor himedoreni în. special privind      corespondent                                                                                                            Ing. IOSEF1NA COSTEA talul Cugir ; Aurul Zlatna — Şcoala Tehnică de Arhitectură

                                                                                                                                                                                                             Recolta D eva; C.F.R. Teiuş —                         şi Construcţia Oraşelor
                                                                                                                                                                                                             Rapid Deva ; Sebeşul Sebeş —                      Bucureşti, Bd. Coşbuc, nr. 24

Brigada zootehnică de la G.A.S.Mintia                                                                                            aceasta e principala cauză care       bolilor. In timpul răcoros Ii se      ANUNŢ                                                 anunţă concursul de admi
                                                                                                                                 a dus la obţinerea realizărilor       pune porcilor aşternut de paie                                                           tere pentru anul şcolar 1959/
se mîndreşfe cu realizări de seamă                                                                                               arătate.                              care se ţine în permanenţă us­          Grupul Şcolar Sanitar din                        1960 care are Ioc între 25 şi
                                                                                                                                                                       cat şi curat, iar hrana se încăl­     Oradea, str. Vişinschi nr. 13, |                  30 septembrie a.c. la urmă­
                                                                                                                                    Ge metode au fost Folosite V       zeşte şi se administrează la tem­                                                       toarele probe:
   Da gazeta de perete a organi­           cu care se munceşte, s-au obţi­                planificat. In acelaşi timp s-au       Să începem . cu purceii., Aceştia     peratura corpului lor.                face cunoscut că pentru anul;
zaţiei de bază din gospodăria de           nut 17 purcei înţărcaţi în medie               realizat, însemnate economii de        primesc o alimentaţie suplimen­                                                                                                  1. -desen liber (un ordin de
stat Mintia au fost publicate mai          pe cap de scroafă şi la o greu­                furaje. Astfel, pentru 1 kg: de        tară compusă din amestec uscat           Printre muncitorii din această     şcolar 1959-1960 şcolarizează                     arhitectură)
multe articole. Ele oglindesc re­          tate de 15,4 în loc de 13 kg. De­              spor în greutate -s.-au folosit nu­    de concentrate, începînd de la        brigadă care au depus multă
alizările obţinute de muncitorii           păşirea totală în greutate obţi­               mai 4,283 în loc de 5 unităţi          vîrstă de 3 zile. După înţărcare      străduinţă în muncă, se numără        absolvenţi ai şcolilor medii,1                       2. desen ornamental (după
din această gospodărie, scot în            nută peste plan la purceii înţăr­              nutritive cît este planificat.         purceii primesc hrană de 3 ori        tov. Almăşan Loghin,. Luca                                                              un model de ipsos)
evidenţă elanul cu care ei mun­            caţi este de peste 1.600 kg., sau,                                                    la zi, la aceleaşi ore: 6, 12, şi     Ioan, Dubar ' Aron, Luţ Rafila,       cu diplomă de maturitate. I
cesc ca drept răspuns la recen­            exprimată valoric, de- ei-rca                     Rezultate similare au fost ob­      18,30. Raţia e compusă dintr-un                                                                                                  3. matematici (scris şi oral)
tele hotărîri ale partidului şi gu­        20.000 lei.                                    ţinute şi la crescătoria de pră­       amestec de concentrate după           şi Imbrea Aurel., Merită apreci­      Absolvenţii acestei şcoli                            4. fizică (oral)
vernului cu privire la sporirea                                                           şii ă.                                 cum urmează.: porumb 40 la            ată şi priceperea şi interesul cu
salariilor şi pensiilor, şi reduce­           In sectorul creşterii purceilor                                                    sută, orz 40 la sută, tărîţe 15 la                                          obţin diploma de tehnician de<                       înscrierile se fac zilnic între
rea preţurilor la un număr în­             de la înţărcare- şi pînă la 30 kg.                Pe întreaga brigadă s-au eco­       sută, şroturi 5 la sută. In afară     care munceşte tov. Ioan Chifa,        gradul I, fiind repartizaţi i-<                   10 şi 22 septembrie a.c., de-
semnat de sortimente de măr­               au fost obţinute de asemenea re­               nomisit peste 55.000 kg. furaje        de aceasta, în amestec se mai         şeful acestei brigăzi, precum şi
furi.                                      zultate demne de toată lauda.                  concentrate în valoare de peste        pune şi trifoi sau lucernă toca­      preocuparea ce o are pentru evi­      mediat în producţie.                              punîndu-se următoarele acte s
                                           Planul prevede ca în acest sec­                66.000 lei. Valoarea cărnii rea­       tă, în proporţie de 20 la sută.       tarea risipei şi realizarea de e-                                                          — certificat de naştere (co­
   Unul dintre articole este foar­         tor să se obţină un spor zilnic                lizată peste plan se ridică la                                               conomii.                              In cadrul şcolii vor funcţio­
te interesant prin conţinutul său.         în greutate de 0,280 kg. pe cap                86.500 lei. In total, brigada., zo­    In acest caz se scade procentul                                                                                               pie legalizată)
El scoate în evidenţă realizările                                                         otehnică din Şoimuş a realizat         respectiv din unul sau din mal           Să vedem acum ce cîştig rea­       na următoarele secţii :                              — diplomă de maturitate
muncitorilor de la brigada zo­             de grăsun. S-a realizat un spor                de la începutul anului şi pînă         multe furaje- concentrate. De e-      lizează un muncitor din brigadă.
otehnică din Şoimuş. Ia­                   mediu zilnic de 0,340 kg. pe cap               la 1 septembrie economii în va­        xemplu, dacă se adaugă 20 !a          Iată cîteva exemple. Almăşan                    Pentru băieţi                           (în original)
tă cîteva din realizările,                 de grăsun. Important este de a-                loare de peste 150.000 lei.            sută lucernă sau trifoi tocat, a-     Loghin primeşte un salariu lu­
                                           rătat că 1 kg. de spor în greu­                                                                                             nar de 1.220 lei. Luca Ioan pri­      — tehnicieni de medicină                             — certificat de sănătate
cu care se mîndresc mun­                   tate s-a realizat cu numai 4,190                  Cum a fost posibilă obţinerea       tunci se scade acelaşi procent        meşte 1.251 lei, Dubar Aron                                                             (care să cuprindă analiza
                                           în loc de 5 unităţi nutritive cît              acestor realizări ? In primul rînd     la porumb, rămînînd numai 20          1.272 lei, Luţ Graţian 1.235 lei      generală                                          Wassermann şi radioscopia
citorii din această brigadă. Pe            este planificat, economisindu-se               trebuie arătat că planul de pro­       la sută în loc de 40 la suta.         etc.                                                                                    pulmonară)
scurt s-ar. putea spune că au              astfel peste 20.000 unităţi nutri­             ducţie a fost dezbătut cu toţi         Hrana nu se dă la discreţie, ci                                             — tehnicieni igienişti
depăşit planul la toţi indicii, cu         tive.                                          muncitorii, aşa că fiecare dintre      se administrează în raport cu            In urma hotărîriior partidului                                                          — certificat tip de starea
excepţia planului la fătări. In                                                           ei şi-a cunoscut bine sarcinile.       greutatea fiecărui porc.              şi guvernului cu privire la spo­      —- laboranţi clinici                              materială (vizat de sfatul
afară de aceasta au realizat şi               Sporul total în greutate obţi­              Organizaţia de bază din gospo­                                               rirea salariilor şi reducerea im­            Pentru fete                                popular).
însemnate economii. Dar pentru             nut în sectorul creşterii purcei­              dărie a îndrumat pe muncitori             Curăţenia are şi ea un rol         pozitului pe salarii, veniturile
ca. cititorul să .poată, avea, o i-        lor înţărcaţi - este de aproape                să folosească metode înaintate         hotărîtor în ce priveşte obţinerea    lor au crescut simţitor. Pentru       — medicală                                           — 3 fotografii (format le­
magine mai complectă asupra                5.000 kg., iar exprimat valoric                                                       unor rezultate bune. De aceea         a răspunde prin fapte la aceste                                                         gitimaţie).
succeselor obţinute de . această           de peste 60.000 lei.                           de hrănire şi îngrijire a porci­       muncitorii de la brigada zooteh­      măsuri ale partidului şi guver­       — pediatrie
brigadă, vom da cîteva amănun­                                                            lor, să lucreze cu hărnicie .şi        nică a G.A.S. Mintia îi acordă        nului, muncitorii de la brigada                                                           Intre 1, şi 22 septembrie a,c,
te. Planul de producţie prevede               Sînt evidente şi realizările din            răspundere pentru . realizarea         o atenţie deosebită. Boxele şi        zootehnică Şoimuş, ca şi cei din      — ocrotire                                    %   se ţin la sediul şcolii cursuri
să se obţină anual în medie pe             sectorul îngrăş’ătorie. Aici 'S-a              sarcinilor de plan, să dea dova­       padocurile se curăţă bine de cel                                            — obstetrică                                      de iniţiere la desen. E-levii din
cap de scroafă cîte 14 purcei în­          realizat un spor zilnic în greu­               dă de disciplină. în muncă. Fără       puţin două ori pe zi, iar jghea­      întreaga gospodărie, s-au anga­                                                         provincie beneficiază de ca­
ţărcaţi, la o greutate de 1’3 kg.          tate, pe cap de porc, de 0,659                 îndoială, muncitorii au urmat în­      burile se. spală înainte de fiecare                                         — laborator clinic                            •>  zare şi masa la cantină, con­
fiecare purcel.; Datorită, atenţiei                                                       demnul organizaţiei de bază şi                                               jat să obţină succese şi mai în­                                                        tra cost.
                                           kg. faţă de 0,500 kg. cît a fost                                                      alimentare. Au îost luate de a-                                             înscrierile se fac zilnic, la)
                                                                                                                                 şemenea măsuri de prevenire a         semnate în lupta pentru depăşi­                                                           Cursurile şcolii durează 3
                                                                                                                                                                                                             secretariatul şcolii, între ore-ţ                 ani.
                                                                                                                                                                       rea sarcinilor de plan şi. reali­
                                                                                                                                                                       zarea de economii.                    te 7-15.                                      >     Absolvenţii primesc titlul
                                                                                                                                                                                                                                                               de tehnician arhitect.
                                                                                                                                                                                                               Examenul de admitere se va
                                                                                                                                                                                                             ţine între 17 şi 25 septembrie;                     Lămuriri suplimentare sc
                                                                                                                                                                                                                                                               dau la secretariatul şcolii prin
                                                                                                                                                                                                             L a.c. şi va consta din următoa-'                 telefon 13.02.05 sau 14.94.98.

                                                                                                                                                                                                             Zrete : examen scris şi oral la<

                                                                                                                                                                                                             L anatomie şi fiziologia omului;

                                                                                                                                                                                                             s şi chimie, examen oral la îi-1

                                                                                                                                                                                                             < zică. -
                                                                                                                                                                                                             > Examenul de admitere este1

                                                                                                                                                                                                             ) precedat de vizita medicală<

                                                                                                                                                                                                             < obligatorie.

                                                                                                                                                                                                             ' S /V X ^ Z V X /W W N A A A A /W W W *'?
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35