Page 31 - 1959-09

Nr. 1465
W II& T A ID>E IP A W in iiffi
La fabrica ,J I
Activitatea organizaţiei
de partid poate şi trebuie
să fie îmbunătăţită
Fabrica de cherestea „11 Iu­
nie“ din Orăştie are un număr
mare de muncitori care desfă­
şoară o vie activitate pentru în­
deplinirea şi depăşirea sarcini­
lor de producţie, ridicarea pro­
ductivităţii muncii, realizarea
de economii prin reducerea con­
tinuă a preţului de cost. Comu­
niştii Ştefan Proşenic, Franciso
Zăgoni, Dumitru Domuţa, Samo-
ilă Curtean, sînt numai cîţiva
dintre tovarăşii care constituie
exemple grăitoare pentru ceilalţi
muncitori.
Chemarea adresată de cele 8
întreprinderi din Capitală tutu-
ror întreprinderilor din ţară.
pentru realizarea de cît mai
multe economii în producţie, a
mobilizat colectivul de munci
de la fabrica „11 Iunie“. In răs­
punsul dat la această chemare,
colectivul de muncă şi-a luat
angajamentul să realizeze eco­
nomii la preţul de cost în va­
loare de 100.000 lei şi să ridice
productivitatea' muncii.
Acesta — aşa cum arată fap­
tele — nu a rămas doar un an-
gajament scris pe hîrtie. El a
devenit un obiectiv de luptă pen-
tru colectivul de muncitori de
la fabrica „11 Iunie“. Deşi au
existat greutăţi deosebite în ce
priveşte tăierea la gater a buş-
tonilor de fag, în lunile ianuarie muncii, eto., sînt foarte utile şi
— aprilie buştenii fiind tot tim-
pul îngheţaţi, lucru ce a dus la
stocarea a peste 4.000 m.o. buş*
teni şi deci la nerealizarea pla­
nului la sortimentul cherestea
de fag, totuşi s-a ajuns ca în
momentul de faţă să se recupe-
reze aproape în întregime rănu-
nerea în urmă a planului la a-
acest sortiment, iar la alteTe să
se înregistreze o depăşire în-
semnată a planului. Aşa, do pil-
dă, la traverse normale planul
a fost realizat în proporţie de
112 la sută, la traverse speciale
121 la sută, la margini de tag
124 la sută-etc. Succesele deo-
sebite obţinute mai ales în ultl-
ma lună cînd planul producţiei
globale al întreprinderii a Jo st
realizat în proporţie de 115 la
sută, iar cel al producţiei mar-
fâ în aceeaşi proporţie, asigură
fără îndoială condiţii ca pînă la
sfîrşitui anului să se realizeze
economiile luate prin angaja-
ment, preţul de cost şă ajungă
sub cel planificat iar productivi- La gazeta de perete trebuie
tatea muncii să crească.
Este ştiut faptul că economii
pot realiza doar muncitorii cu
înaltă calificare profesională
care cunosc bine procesul de
producţie şi pot descoperi rezer-
vele aflate în fiecare loc de
muncă. De aceea, în scopul rl-
dicării nivelului profesional ai
muncitorilor, s-a organizat aici
un curs de minim tehnic unde
au participat circa 40 de munci-
Din experienţa colecîiveSor fruntaşe
Minerii din Vulcan au cîştigat
Cele mai frumoase rezultate
în întrecerea socialistă desfăşu­
rată anul acesta între colectivele lucrărilor de exploatare propriu-
exploatărilor miniere din Valea
Jiului, pentru traducerea în vi­
aţă a hotărîrilor Conferinţei re­
gionale de partid şi întîmpina-
rea Zilei minerului şi a zilei de
23 August, le-a obţinut colecti­
vul minei Vulcan. El a extras
de la începutul anului şi pînă
în prezent peste 7.000 tone de
cărbune în afara sarcinilor de
plan şi a realizat economii la
preţul de cost în valoare de cir­
ca 'l.OOO.OOO lei.
Pentru frumoasele rezultate, ţească realizările colectivului din
harnicul colectiv a primit de cu-
rînd drapelul de exploatare frun­
taşă pe Combinatul carbonifer
al Văii Jiului.
Măsuri Judicioase
— productivifate sporită
Pentru sporirea producţiei şi
productivităţii muncii, colectivul
minei Vulcan a luat din timp o
serie de măsuri tehnico-organi-
zatorice de mare eficacitate. Aşa
de pildă, este cunoscut că pro­
blema lucrărilor de deschidere şi
pregătire hotărăşte întotdeauna
soarta producţiei de cărbune.
Minerii de la Vulcan au soluţio­
nat-o cît se poate de bine. Chiar
din anul trecut ritmul lucrărilor
“ Marea sărbătoare ^
to ri: gaterişti, recepţioneri, cir-
eularişti, sortatori etc. Lecţiile
la acest curs. au fost predate de
’ngineri si tehnicieni, fiind le­
gate de sarcinile, concrete ale
fiecărui loc de muncă în parle.
Trebuie arătat că la fabrica
„11 Iunie“, în activitatea orga­
nizaţiei de bază mai sînt însă
unele lipsuri. Ar fi necesar ca
strădania muncitorilor să fie în­
sufleţită şi condusă mai bine de
către organizaţia de bază. A-
ceasta bineînţeles prin muncă
politică dusă de agitatori şi prin
folosirea altor mijloace şi forme
ale agitaţiei politice, Din păcate
însă, rolul organizaţiei de bază
în conducerea politică a proce­
sului de producţie se face prea
puţin simţit. Deşi în întreprin­
dere sînt numeroşi agitatori buni
care se bucură de prestigiu
şi sînt ascultaţi de muncitori,
aşa cum sînt tov. Avram Guia,
Franciso Kruppa, Francisc Za-
goni şi alţii, ei nu sînt folosiţi
suficient. In acest an, agitatorii
n-au fost instruiţi niciodată. Ga
urmare, ei nu organizează cu
muncitorii convorbiri pe diferite
teme de producţie. Or, experien-
ţa muncii de partid arată că
convorbiri pe teme ca : ridicarea
productivităţii muncii, reducerea
preţului de cost, realizarea de
economii, îmbunătăţirea calităţii
fructuoase,
Lipsuri serioase sînt şi în pri-
viaţa organizării agitaţiei" vizu­
ale.
In secţii nu sînt afişate lo­
zinci, cu caracter concret, mobi-
lizaţor, care să însufleţească pe
muncitori la realizarea planului
de producţie. In ce priveşte gra­
ficele de producţie, acestea lip-
sesc cu desăvîrşire din toate sec-
ţiile întreprinderii.
Activitatea colectivului de re­
dacţie al gazetei de perete este
şi ea nesatisîăcătoare în ce pri­
veşte dezbaterea unor probleme
privind contribuţia muncitorilor
ja reducerea preţului de cost la
înlăturarea rebuturilor etc. E a-
devărat că s-au scris cîteva ar-
ticole prin care au fost populari-,
za\[ muncitorii fruntaşi din în-
treprindere şi realizările obţinute
de ei. Dar, aceasta nu ajunge,
popularizate mai ales metodele
înaintate folosite, de muncitorii
fruntaşi şi arătat în ce măsură
au contribuit rezultatele obfinu-
te de ei la reducerea preţului de
Cost al producţiei,
Activitatea la fabrica „‘11 Iu-
nie“ s-ar îmbunătăţi mult dacă
organizaţia de bază ar fi mai a-,
proape de problemele producţiei,
In întreprindere trebuie organi-
zată o agitaţie politică multila-
terală, concretă, bogată în con-
ţinut.
întrecerea -
de pregătire şi deschidere a luat
un oarecare avans faţă de cel al
zisă, avans pe care l-au păstrat
şi în anul acesta, ceea ce a fă­
cut ca întotdeauna să existe su­
ficientă linie de front de lucru
de rezervă pentru brigăzi.
încă din primele luni ale anu­
lui a fost luată o măsură extrem
de importantă : aceea de reorga­
nizare a brigăzilor. In fruntea
tuturor brigăzilor au trecut mi­
neri membri şi candidaţi de par­
tid, oameni cu pricepere şi ex­
perienţă, dornici să îmbunătă­
care fac parte. De asemenea, este
de remarcat iniţiativa unor şefi
de brigăzi fruntaşe, ca Emeric
Csiki, Rudolf Goracsoni şi Toma
Tiţu, care au cerut încă cu cîte­
va luni în urmă să preta condu­
cerea unor brigăzi codaşe. Rea­
lizările lor au devenit de-a drep­
tul uimitoare.
Pentru ca brigăzilor să li se
acorde asistenţa tehnică la timp
şi după necesităţi, conducerea
exploatării, sub îndrumarea co­
mitetului de partid, a repartizat
pentru fiecare din ele cîte un in-
giner sau tehnician, care să le
îndrume activitatea.
Nu se poate trece uşor cu ve-
derea. peste iniţiativa ’ comitetu-
DRUMUL SOCIALISMULUI
A 15-a aniversare a eliberării Bulgariei de sub jugul fascist
vr '
a rate bulgar
La 9 septembrie în oraşele şi Vll-lea al P.Q.B., care a avut lioane tone ciment. De aproxi­
mativ 7 ori în comparaţie cu
satele însoritei Bulgarii va ră­ loc în iunie 1958, că socialis­ anul 1957, va creşte producţia
industriei chimice, de aproxi­
suna cîntec şi joc de bucurie. mul a învins în Bulgaria atrt în mativ 5 ori, cea a industriei con­
Poporul bulgar va sărbători în domeniul industriei, comerţului structoare de maşini, iar ex-
această zi, în condiţiile unor şi finanţelor, cît şi în cel mai fracţia de cărbune de 3—4 ori.
măreţe succese obţinute în toa- greu sector al construcţiei so In aceeaşi perioadă producţia
industriei uşoare va spori de
te domeniile de activitate, cea cialiste — în agricultură. In peste 3 ori. In 1965 Bulgaria
va produce în 10 zile o canti­
de-a 15-a aniversare a eliberă- ţară au fost statornicite relaţii tate de energie electrică egală .
cu cea produsă în tot anul 1944.
rii tării de sub jugul fascist. de producţie noi, socialiste, sis-
De asemenea, agricultura'
Victoria obţinută de poporul temui economic capitalist a fost Bulgariei dispune în prezent
de peste 30.000 tractoare (cal­
bulgar la 9 septembrie 1944 a definitiv lichidat la oraşe şi la culat în tractoare convenţionale
de 15 C.P.), de zece ori mai
In urmă cu vreo două luni, pe unul din platourile Văii Stre- însemnat o cotitură istorică în sate, exploatarea omului de că­ mult decît în 1944, de peste
iului au început lucrările de construcţie a unei noi aşezări mun­ dezvoltarea ţării, a deschis ca­ tre om fiind lichidată pentru 6.500 combine şi de mii de
citoreşti pentru 30.000 locuitori. Este vorba de noul oraş munci­ lea' spre construirea socialis­ totdeauna. alte maşini moderne. In pre­
toresc din Căian care se va construi după cele mai moderne proiec­ mului. zent ţăranii bulgari recoltează
te. Pentru început, din pianul general de construcţie a noului o- înainte de 9 septembrie 1944, anual cu 500.000 tone grîu mai
raş se va construi în campania 1959-1S60 cartierul nr. 1 pentru In cei 15 ani de putere popu­ Bulgaria era o ţară agricolă mult decît în perioada antebe­
3.000 locuitori. Aici, în afară de blocurile de locuit vor mai li lară poporul bulgar a străbătut slab dezvoltată cu o industrie lică, cu peste 570.000 tone mai
construite o creşă, o grădiniţă de copii, un local de şcoală ele­ Un drum eroic de profunde primitivă care reprezenta nu­ mult porumb, cu 40.000 tone
mentară şi diverse magazine. De asemenea cartierul nr. 1 va transformări revoluţionare, de mai 25 la sută din producţia glo­ mai mult tutun. Numai în pri­
mari succese' în toate domeniile bală de bunuri materiale a ţării.' mul semestru al anului curent
dispune de numeroase zone verzi. Primii locuitori ai acestui de activitate. Traducînd în viaţă Industria grea era aproape ine­ s-au obţinut cu 44 milioane litri
cartier (muncitorii din Căian} vor intra în posesia construcţi­ cu deosebit entuziasm politica xistentă. In ultimii 10 ani după lapte mai mult decît în perioa­
ilor în anul viitor. Apoi se vor continua lucrările pentru con­ partidului comunist de industria­ lichidarea urmărilor războiului, da corespunzătoare a anului
strucţia în întregime a noului oraş muncitoresc. lizare a ţării şi de transformare ţara a fost industrializată în 1958.
ritm rapid. In 1958 producţia
IN CLIŞEU : Macheta cartierului nr. 1 din noul oraş mun­ socialistă a agriculturii, el a industrială a sporit de 8 qjji în Creşterea producţiei agricole
citoresc din Căian. înfăptuit cu ajutorul Uniunii comparaţie cu 1939, anul în în gospodăriile agricole coo\
Sovietice şi în strînsă colabo­ care dezvoltarea capitalistă a perative de muncă a dus, la o:
Dinamo B ucureşti la O răştie rare cu celelalte ţări socialiste, ţării a atins nivelul cel mai sporire rapidă a veniturilor ţă­
un salt. uriaş înainte. Bulgaria înalt. Producţia de energie e- ranilor, fapt care a contribuit
In drum spre Arad, unde ur­ tembrie a.c„ orele 16,45, într-un s-a transformat dintr-o ţară îectrică a crescut aproximativ la radicala schimbare a. înfăţi­
mează să joace duminică cu meci amical, echipa Dinamo înapoiată, jefuită de capitaliştii de 11 ori;' extracţia de huilă — şării satului bulgar. In prezent,
U.T.A., echipa de fotbal Dinamo Orăştie. Meciul se va desfăşu­ lacomi, într-un stat liber şi in­ de peste 6 o r i; producţia de mi­ la fiecare, .două-trei- familii de
Bucureşti, deţinătoarea „Cupei dependent, un stat industrial-a- nereuri —r de cîteva zeci de ţărani revine o casă nouă con­
ra pe stadionul „Dacia“ din Q- grar înaintat, cu o industrie so­ ori. Construirea marii uzine me­ struită în anii puterii populare.
R.P.R.“, va întîlni joi, 10 sep­ răştie. cialistă dezvoltată şi cu o mare talurgice „Lenin“ din apropierea In satul bulgar s-au răşpîndit
agricultură cooperativizată şi oraşului Dimitrovo a pus ba­ larg electricitatea şi radioul.
oe mecanizată. Cu îndreptăţită mîn- zele industriei siderurgice. In­
drie a subliniat Congresul al tr-un ritm fără precedent s-au La baza fiecărei măsuri, fie­
dezvoltat industria construc­ cărei acţiuni a P.G. Bulgar şi
a guvernului in domeniul vieţii
l r~* i—1r* Din amintirile unui furnalist hunedorean ( I I I ) J toare de maşini, industria chi­ economice, sociale şi culturale
mică, cea a materialelor de stă grija faţă de om, faţă de
ft ZILE MARI •»
construcţii. (Continuare în pag. 4-a)
lCÍ. îi Perspective-.măreţe se deschid
IlÍ (Drnmfé 'dlri pag. l-a) lobase ca la Bucureşti.. Ce nu sînt greutăţi, le luăm în piept, -j în faţa industriei în cursul ur­
găseşti aici ? De toate găseşti. Ce-o fost greu a trecut. Au 3 mătorilor 5—6 ani. In anul 1965
se vor produce aproximativ
l lelalte erau modernizate, me- Şi dacă mai lipsesc unele, vor trecut zilele în care discutam 1 zece miliarde kWh energie e-
leetrică, 700.000 tone fontă,
canizate. Peste tot şantier; fi şi acestea nu peste mult cum. să facem să ne îndeplinim I 900.000 tone oţel, aproximativ
700.000 tone laminate, 3 mi­
şantier naţional al tineretului timp. Mergem înainte şi nu ne planut. Acum discutăm cum 3
pentru construcţia termocen- poate nimeni opri. Ştii, e ca s-o luăm înaintea Reşiţei, cum 3
tratei nr. 2, pentru construcţia un marş uriaş, ca un val u- să dăm cit mai multe mii de 1
uzinei cocsochimice, şantier riaş avintul ăsta al construc- tone de fontă peste plan. Şi le ^
[¦ pentru construcţia fabricii de ţiei.. Cine i-ar putea sta împo- dăm de parcă n-ar fi mii. Şi 3
L • aglomerare, şantier în OM. trivă ? Păi nu l-am face praf, vom da şi mai mult. Aşa ne ]
Apoi lucrurile s-au precipi­ spune dumneata ? învaţă partidul, aşa simţim 1
tat. Fiecare zi aducea noi Şi viaţa noastră s-a schim- noi. şi aşa e. ^
schimbări în viaţa combinatu- bat. Acu sînt prim-topitor la Uitâ-te dumneata de aici ori 3
¦lui, oraşului, oamenilor. Sub cinci; la cel mai mare furnal unde vrei. Nu-ţt mai fu g ¦o- 3
[ ochii mei s-a construit fuma- din ţară. Eu, brigadierul, eu chii pe dealuri, pe mirişti. Co- 1
Iul acesta cinci, sub ochii mei ghiftarut, locuiesc în O.M., în- şuri. peste tot, care arată că 1
cocseria cu secţiile chimice, a- tr-un apartament cum n-a avut se produce metal, schele care 1
glomeratorul, termocentrala, neam de neamul, meu. Au eres- arată că se construieşte. Vezi, 3
fabrica de var, de dolomită, de cui salariile, au scăzut preţu- ta cocserie se mai fac două 3
oxigen, oţelăria Martin nouă, rile. Pe cine-l mai doare azi baterii, se mai face o secţie 3
oţelăria electrică, blumingut, capul de ziua de mîine ? Co- chimică: se mai fac cuptoare 1
laminorul de 650... pilul meu nu va trebui să. slur de oţet, se construiesc aparta- ^
Sub ochii mei s-au asfaltat gărească, să se umilească în mente, sală de sport, stadion, 3
străzile, s-au construit miile faţa tuturor. se fac parcuri. 3
de apartamente în OM., „Cor- Asta-i viaţa noastră nouă. Ştii, cîteodatâ mă gîndesc 1
_ vrinulxc, teatrul, spitalul, sta- Nouă, pricepi dumneata ? Şi- cit de mult ne vor invidia, co- I
C dioanele. Acu, colo lingă poş- apoi să nu munceşti, să nu piii şi nepoţii pentru zilele de 3
t ta nouă se-natţă parcă alt o- lupţi s-o faci şi mai frumoa- azi. Mari zile sînt astea. Uite, 3
? roş. E noul cvartal de blocuri, să ? Noi, noi nu ne oprim aici. mi-e sufletul plin, plin de tot, 3 ‘
L Cinematografe, magazine, şcoli, Mergem înainte. Dăm fontă, şi nu ştiu cum să spun... Uite, I
L:autobuse, auzi dumneata, au- oţel, construim. Şi dacă mai se construieşte socialismul!... 1
f V l . W '----- t w / S m J » W 4-----t i----- t V
O parte a Combinatului
un accent deosebit pe economisi­ nită de la Vulcan, a fost îmbră­ jată întrucîtva în favoarea pro­ chimic din Dimitrovgrad.
rea materialului lemnos. La în­ ţişată şi de celelalte exploatări ducţiei. Sîntem convinşi că m i-, (R. P. Bulgaria).
demnul comuniştilor, între bri­ din Valea Jiului, iar rezultatele
găzi a pornit o adevărată între­ sînt cît se poate de bune. nerii din Vulcan îşi vor spori e-
cere pentru răpirea lemnului de
mină în abataje. Aşa se face că Realizările minerilor din Vul­ forturile astfel ca în perioada
atît în trimestrul I cît şi în tri­ can sînt într-adevăr demne de ce a mai rămas pînă la sfîrşitui C r e ş te continuii
mestrul II al anului 1959, con­ luat în seamă. La capitolul preţ anului să înregistreze economii
sumul specific de lemn răşinos de cost însă, rezultatele puteau şi calitate. prodnefia agricolă
a fost redus sub cel planificat. fi şi mai bune. Ne referim în
lui de partid de a stă pejiodic In afară de aceasta, la lucrările special la consumul de energie Spre noi realizări In anii puterii populare s-au creat
de vorbă cu şefii de brigăzj, mai­ de deschidere şi pregătire a tost şi calitatea cărbunelui. Consu­ condiţii pentru sporirea continuă a
ştrii, inginerii, tehnicienii şi arti­ extinsă în mare măsură arma­ mul^ specifio de energie a fost Prevederile plenarei C.C. ăl productivităţii ogoarelor şi a produc­
ficierii, analizîhd felul cum ryun- rea metalică şi în bolţari. depăşit în primul semestru al P.M.R. din 13-14 iulie au fost ţiei zootehnice. Valoarea anuală me­
cesc ei, lipsurile ce se manifestă anului datorită nerespectării în­ primite cu multă- bucurie de că- die a producţiei agricole globale care
în sectoare şi la toate locurile de Nu a fost neglijată nici re­ tocmai a instrucţiunilor cu privi­ tre minerii din Vulcan. Pentru a în primul cincinal (1948—1952), era
muncă de care răspund. In felul ducerea consumului de exploziv. re la regimul de funcţionare al aduce pe viitor o contribuţie mai de 11.660,8 milioane leva, a atins în
acesta a avut posibilitatea sâ Deşi faţă de planificat s-a rea­ util-aje!or.\Pentru a evită repe­ cel de-al doilea cincinal (1953— î957)
cunoască în amănunţime întrea­ lizat o oarecare depăşire, în tarea situaţiei în viitor, condu­ mare la creşterea nivelului de 13.615 milioane. Volumul producţiei
ga situaţie, să ia măsuri în timp cerea exploatării va trebui să in­ trai, pentru a menţine pe mai din 1958 a depăşit cu nr.ult pe acel
uti.l ori de cîte ori a fost cazul. comparaţie cu anul trecut însă, departe drapelul de fruntaşi, din 1957. In comparaţie cu perioada
reducerea este simţitoare şi cu troducă un sistem- mai riguros şi-au sporit de curînd ' angaja­ antebelică 1934—1939, în cursul ce­
Dacă la toate acestea se mai siguranţă că pe viitor rezulta­ de control al consumurilor pe mentele. Astfel, în răspunsul dat lui de-al doilea cincinal (1953—1957);
adaugă şi faptul că întrecerea tele vor fi cu mult mai bune. In sectoare. Conducerile sectoarelor chemării la întrecerea lansată s-au recoltat anual în medie cu 3 la
socialistă1a cuprins toate brigă­ scopul obţinerii unui consum la rîndul lor vor trebui să ve de către minerii din Lonea, s-au sută mai multe grîne, cu 29,3 ia sută
zile şi sectoarele, că la majori­ specifiG de exploziv cît mai re­ gheze ca utilajele să nu funcţio- angajat să dea pînă la sfîrşitui mai mult porumb, şi s-a obţinut cu
tatea brigăzilor s-a aplicat ini­ dus li s-a vorbit şefilor de bri­ neze în got şi pe cît posibil să anului 17.000 tone de cărbune 78,8 la sută mai mult tutun, cu 199
găzi şi minerilor în constituirile fie încărcate la capacitatea lor peste plan şi să realizeze econo- la sută mai mult bumbac, cu 52,7 la'
ţiativa minerilor de la Aninoasa, de producţie pe sectoare, despre nominală. De asemenea, condu­ mii la preţul de cost în valoare
că avintul întrecerii socialiste a felul cum se execută o. amplasa­ cerea exploatării trebuie să-şi în­ de peste 2.500.000 lei. sută mai mult lapte de vacă ş.a.m.d.
fost menţinut tot timpul, nu-i de drepte atenţia asupra regimului In afară de aceasta, volumul produse-
mirare cum de au reuşit minerii re judicioasă a găurilor de mină de funcţionare al compresoare- In scopul ducerii la îndeplini-, lor-marfă a crescut de 2—6,5 ori.
dm> Vulcan să depăşească cu în frontul de lucru, astfel înoît re cu succes a acestui angaja­
puterea de rupere a explozivului lo r: să fie evitată funcţionarea ment a fost întocmit' un minu­ OotisiryGţsi m I. A,
mult productivitatea muncii pla­ tuturor compresoarelor între ţios plan de măsuri tehnico-or-
nificată, ajungînd în perioada să fie utilizată cu maximum de schimburi. ganizatorice. Menţionăm măsu­ Membrii gospodăriei colective ,:Dr.
lunilor mai-august la o depăşire randament, despre influenţă puş­ ra de a deschide un curs pentru Petru Groza“ din Dobra, raionul
de peste 2,6 la sută. cării asupra granulaţiei cărbune­ Cît priveşte calitatea cărbune­ instruirea tuturor şefilor de bri­ I!ia, au in plan sâ dezvolte ferma
lui şi asupra conţinutului de şist. lui, depăşirea mare a procentu­ gadă, cu o durată de două săp- de vaci. In acest scop ei au începui
Consumuri specifice lui admis de cenuşă este expli­ tămîni (începînd din 7 septem­ construcţia unui grajd modern cu o
Cît despre consumul de mate­ cabilă întrucîtva prin stabilirea brie). La acest curs se predau capa,citaie de 50 vaci. Grajdul va fi
reduse — pref de cosi riale ca fier pocal, cuie etc. a- limitei necorespunzătoare noilor lecţii, cu privire la organizarea gata pină cel iîrziii la 15 octombrie
cesta a fost redus prin introdu­ condiţii de zăcămînt ivite pe par­ activităţii zilnice a brigăzilor, a.c.
scăzut cerea fişelor limită de consum curs (acest lucru îl confirma,re­ respectarea tehnicii securităţii,
pentru fiecare sector; materiale­ zultatele din luna iulie cjnd li­ calitatea lucrărilor, calculul In "afară de grajd ei vor mai con­
Am amintit la începutul mate­ le erau eliberate din magazie mita admisibilă a crescut), dar preţului de cost şi al produc­ strui in această lună şi un pătai îpen­
rialului că minerii din Vulcan numai pe baza unor bonuri, a- şi printr-o preocupare insufici­ tivităţii muncii etc. Ar fi bine tru porumb cu o capacitate de. 10
au realizat economii însemnate probate în prealabil de conduce­ entă în această direcţie: alege­ ca această iniţiativă să fie îm­ vagoane.
la preţul de cost. Să vedem cum rea exploatării. rea şistului vizibil a fost negli- brăţişată de toate exploatările
au procedat. In primul rînd tre- miniere din Valea Jiului.
buie să menţionăm că s-a pus Ga un fapt îmbucurător este
acela că, această iniţiativa, por­ Ing. GH. COMŞUŢA