Page 32 - 1959-09

Pag. 4
A 15-a aniversare a eliberării Bulgariei
, de sub jugul fascist
Marea sărbătoare
a poporului frate bulgar
"'.'V. (Urmare din pag. III-a)
sănătatea lui, pentru dezvolta­
rea lui multilaterală. Acest fapt
reiese în mod grăitor din con­
tinua creştere a nivelului de
trai, din sporirea veniturilor
reale ale oamenilor muncit, din
înfăptuirea unor largi măsuri
social-culturale, din numărul
mare de creşe pentru copii, gră­
diniţe, case de odihnă care se
construiesc în fiecare an.
Po baza marilor transformări
politice şi economice se întă­
reşte unitatea moral-politică a
poporului, unitatea de luptă a
clasei muncitoare cu ţărănimea
cooperatistă şi intelectualitatea,
strîns unite în frontul patriei —
frontul tuturor patrioţilor bul­
gari care luptă umăr la umăr
pentru făurirea unui viitor lu­
minos în Bulgaria. In ţară se
înfăptuieşte un proces profund
de transformare a valorilor spi­
rituale într-un bun al celor mai
largi mase muncitoare, puterea
populară deschizînd orizonturi
de necuprins culturii şi învă-
ţămîntului, ştiinţei şi artei.
Istoricile' realizări ale Bulga­ ria este mai strînsă ca oricînd
riei în dezvoltarea economiei şi
culturii, în oreşterea bunăstării
materiale a poporului, sînt re­
zultatul eforturilor conştiente şi
eroice ale oamenilor muncii
in aplicarea politicii înţelepte
a' Partidului Comunist Bulgar, al prieteniei dintre popoarele ze şi să ceară cu hotărîre Fran- nin.
sînt rodul ajutorului generos şi
dezinteresat al Uniunii Sovie­
tice, al colaborării frăţeşti cu
celelalte ţări socialiste. Astăzi,
Bulgaria, bucurîndu-se în ca­
drul uriaşului lagăr al socia­
lismului de ¦ prieteni şi a-
liaţi puternici şi devotaţi,
Uriaşele succese
ale industrializării
înainte de 9 septembrie 1944, rabile şi în dezvoltarea indus­ Stat, conducători ai cercurilor nale de lucrare a pămîntului şi
Bulgaria era o ţară agricolă triei uşoare: textilă, alimentară, agricole.
slab dezvoltată cu o industrie
primitivă, în special uşoară,
care reprezenta numai 25 la
sută din producţia de bunuri
materiale a ţării. Industria grea,
ca ramură a economiei naţio­
nale era de fapt inexistentă.
In ultimii zece ani după lichi­
darea urmărilor războiului, ţa­
ra a fost industrializată rapid.
In 1958, producţia industrială a
sporit de opt ori în comparaţie
cu 1939, anul cel mai favorabil
pentru dezvoltarea capitalistă, a
ţări', iar raportul dintre produc­
ţia agricolă şi cea industrială 7 ori în comparaţie cu anul
s-a schimbat de la 75 : -25 la 1957, a industriei constructoare
30,1 :69,9. Producţia de ener­
gie electrică a crescut aproxi­
mativ de 11 ori, iar extracţia de
huilă — de peste 6 ori, produc­
ţia de minereuri — de cîteva
zeci de ori. Construcţia Uzinei form prevederilor, va spori con­
metalurgice „Lenin“ în apropie­
rea oraşului Dimitrovo a permis
să se pună bazele industriei si­
derurgice bulgare. S-au dezvol­
tat într-un ritm fără precedent
industria constructoare de ma­
şini, industria chimică, indus­
tria materialelor de construcţie.
S-au obtinut succese conside­ rilor ani cu peste 30 la sută.
Electrificarea Bulgariei In
anii puterii populare
înainte de 9 septembrie 1944,
n Bulgaria existau doar cen-
rale electrice neînsemnate, care
moduceau în total 311 milioa-
îe kWh de energie electrică. In
:ei 15 ani de putere populară
ni fost construite şi date în ex­
ploatare centrale electrice cu o
outere totală de 590.000 kW.
'n aceeaşi perioadă, producţia
le energie electrica a atins 3,04
miliarde kWh — de 10 ori mai
mult decît în 1939.,
Bulgaria, care înaintea celui
le-al doilea război mondial se
?ăsea pe penultimul loc în Eu-
•opa în privinţa dezvoltării e-
ectrificării, produce acum mai
multă energie electrică decît
furcia şi Grecia luate împreu­
nă, depăşind în această privin­
ţă şi Portugalia. Calculat pe
;ap de locuitor, Bulgaria pro-
iuce mai multă energie electri­
că decît Iugoslavia şi Spania,
lecît ţările Asiei (cu excepţia)
Japoniei), decît toate ţările A-
îricii, (cu excepţia Uniunii Sud-
Africane), şi decît ţările Ameri-
;ii Latine.
Odată cu oreşterea producţiei
de energie electrică a crescut Japonia.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Marile nr, 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plâliiă in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.I.R. nr. 230.320 din 6 noiembrie 194a. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva
immnaitmmtmtKfBUs&mtMMMm
a dobîndit pe arena inter­
naţională ¦ un prestigiu pe
care nu l-a avut niciodată în
decursul istoriei sale. R.P. Bul­
garia este un apărător consec­
vent şi devotat al păcii în
Balcani, depunind permanente
eforturi pentru stabilirea unor
relaţii de bună vecinătate între
ţările balcanice, pentru întări­
rea păcii şi securităţii între
popoare. Ea a susţinut cu căl­
dură propunerile făcute de to­
varăşul Chivu Stoica pentru or­
ganizarea unei conferinţe a pri­
milor miniştri din ţările balca­
nice unde să se discute măsu­
rile necesare pentru transforma­
rea Balcanilor într-o zonă a pă­
cii.
Intre poporul romîn şi po­
porul bulgar s-au stabilit în'
decursul vremurilor relaţii de
strînsă prietenie. Astăzi, cînd
cele două popoare merg umăr
la umăr, împreună cu celelalte
ţări socialiste, pe calea făuririi
socialismului, această prietenie
străveche a căpătat un conţinut
nou. Colaborarea frăţească în­
tre R.P. Romînă şi R.P. Bulga­
şi se dezvoltă neîncetat în toate
domeniile. Vizitele reciproce ale
delegaţiilor de partid şi guver­
namentale romîne şi bulgare
au constituit un adevărat triumf
noastre.
La 9 septembrie cînd popo­
rul frate bulgar sărbătoreşte cea
mai mare sărbătoare a sa, po­
porul romîn îi urează noi şi
neîncetate izbînzi pe calea glo­
rioasă a făuririi societăţii so­
cialiste.
a porţelanului şi faianţei, sti­
clei etc.
In cursul următorilor 5—6
ani, în faţa industriei se des­
chid perspective grandioase.
Bulgaria va efectua un adevă­
rat salt în dezvoltarea sa eco­
nomică. In anul 1965, se vor
produce aproximativ 10 miliar­
de kWh. energie electrică,
700.000 tone fontă, 900.000 to­
ne oţel, aproximativ 700.000 to­
ne laminate, 3 milioane tone ci­
ment. Producţia industriei chi­
mice va creşte de aproximativ
de maşini — de aproximativ 5
ori, a extracţiei de cărbune de
3—4 ori.
Producţia industriei uşoare
va spori de peste trei ori. Con­
siderabil ritmul industrializării.
Aceasta va duce Ia o îmbună­
tăţire şi mai mare a nivelului
de trai, la trecerea treptată la
ziua de muncă de 7 şi 6 ore,
la creşterea veniturilor medii
ale populaţiei în cursul următo­
şi numărul localităţilor electri­
ficate. In 66 de ani, în Bulga­
ria capitalistă au fost electrifi­
cate 79! de localităţi, iar în 15
ani de putere populară — au
fost electrificate 2.931 de oraşe
şi sate. Numărul total al ora­
şelor şi satelor electrificate este Uniunea Sovietică la livrarea
în prezent de 3.722.
In cursul celui de-al treilea
plan cincinal, baza energetică a
Bulgariei se va dezvolta şi se
va lărgi într-un ritm accelerat.
Pînă în anul 1962 puterea to­
tală a centralelor electrice se
va mări de două ori, iar a hi­
drocentralelor de 2,7 ori. Con­
form prevederilor, pînă în anul
1962, producţia de energie elec­
trică va atinge 6—7 miliarde
kWh, iar în 1965 — 10-12 mi­
liarde kWh. In 1965, Bulgaria
va produce în zece zile o can­
titate de energie electrică ega­
lă cu cea produsă în tot anul
1944. In şase ani, Bulgaria so­
cialistă va depăşi în privinţa
producţiei de energie electrică
pe. cap de locuitor ţări mari şi
dezvoltate din punct de vedere
industrial ca Italia, Franţa şi
judüÁm&Xe şlini. • xUtimete şlimi • juItiraaLe şiiri •idÜmele ştiri
împotriva experienţelor
eu bomba atomică fn Sahara
CAIRO 8 (Agerpres) — TASS
anuriţă: La 7 septembrie şi-a în-
cheiat lucrările la Cairo aduna-
rea de protest împotriva planu-
riîor Franţei de a experimenta
bomba atomică în Sahara. Adu-
narea a fost organizată din ini-
ţîativa secretariatului permanent
ai Consiliului de solidaritate a
ţărilor Asiei şi Africii. În faţa
clădirii senatului unde s-au a-
dunat reprezentanţii ţărilor Asiei
şi Africii a avut loc o mare de-
monstraţie a studenţilor univer-
sităţii din Cairo. Participanţii
purtau lozinci de protest împo-
triva experienţelor atomice în
Sahara.
Adunarea de Ia Cairo a adop-
tat o rezoluţie în care declară
protestul său vehement împotri-
va intenţiilor Franţei de a ex-
periment.a bomba atomică în
Sahara. Adunarea a cerut tutu-
ror popoarelor Africii şi Asiei
guvernelor lor, precum şi po-
poarelor iubitoare de pace din
lume să-şi ridice glasul de pro-
test împotriva planurilor france-
§ăriăf®$ra recoltei la Varşovia
VARŞOVIA (Agerpres). —
Agenţia PAP relatează că la 6
septembrie pe stadionul „Cea
de-a zecea aniversare“ din Var-
şovia a avut loc o festivitate cu
prilejuf sărbătoririi recoltei.
La festivitate au participat: cole şi că, sarcina principală
W. Gomulka, J. Cyrankiewicz. stă în modernizarea radicală a condamnă guvernul din Laos pentru
membri ai Biroului Politic al agriculturii Poloniei, în trecerea
C.C. al P.M.U.P., membri ai gu- la o agricultură' intensivă, în
vernului şi ai Consiliului de schimbarea metodelor tradiţio-
U .R .S.S. va începe
In curînd livrările
de utilaj pentru barajul
de la Assuan
CAIRO 8 (Agerpres). —
TASS anunţă : La 8 septembrie
la Cairo a îost semnat contrac­
tul general cu privire la acor­
darea de ajutor tehnic de către
de utilaj pentru construirea
primei părţi a barajului înalt
de la Assuan.
Potrivit contractului livrările pres). — Şedinţa din 7 septem­ Deputata Barbara Castle, pre­
de utilaj pentru construcţia ba­
rajului vor începe în octom­
brie—noiembrie a.c.
Americanii continuă
livrarea de muniţii penfru
arm ata Saofiană
NEW YORK 8 (Agerpres). —
După cum transmite agenţia
Associated Press, la 7 septem­
brie la Vientiane au aterizat
două avioane cu muniţii. Acesta
este. primul ' transport de mate-'
riale de' război livrat în' cadrul Consiliului General al Congre­ muncii. Conservatorii, a spus
noului progrăm american de
acordare a unui .„ajutor extra­
ordinar“ armatei laoţienel
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1465
La Hanoi s-a deschis o expoziţie
de fotografii cu tema „Construcţia
socialistă în R.P.R.“
ţei să renunţe la aceste pla- La adunare a luat parte o de­ HANOI (Agerpres). — Re- La deschidere au fost de faţă
nuri. legaţie a comitetului indonezian cent s-a deschis la Hanoi o Hoang Kink Niam — ministrul
Rezoluţia adunării cuprinde de solidaritate cu ţările Asiei şi expoziţie de fotografii cu tema «»* Y «,K W ţ" ~ f '
chemarea adresată puterilor ca- Africii, care se află la Moscova, X ! ,. „ nistrul adjunct al Ministerului
re posedă arme atomice de a se Luîndcuvîntul, Anvar Ciokros- „Construcţia socialistă^ m Re- AfacerHor Extern6) Ba.rbu Zam-
ajunge Ia o înţelegere cu privire muto, şeful delegaţiei a decla- fire seu — ambasador extraordi-
Ia încetarea imediată şi necon- rat: publiea Populară Romînă“, or- nar şi plenipotenţiar al R.P.R.-
diţionată a experienţelor cu ar­ ganizată de Departamentul pen- în R.D. Vietnam, şi alţi diplo-
me atomice, Poporul Indoneziei condamnă maţi acreditaţi la Hanoi. . j
cu asprime acţiunile puterilor iru relaţii oulturale cu străină-
^ occidentale care tergiversează a-
doptarea unei hotărîri cu privire tatea din R.D. Vietnam.
MOSCOVA 8 (Agerpres). — la interzicerea experimentării şi
TASS anunţă: Hotărîrea autori- a producerii armelor atomice. La 11 septem brie se ârstrusueşte
tăţilor franceze de a efectua ex- Vorbitorul a subliniat că indo­ Comisia O .N .U . pentru dezarmare
perienţe atomice în Sahara, în nezienii sprijină hotărît lupta
timp ce popoarele nutresc spe- împotriva experienţelor nuclea­ NEW YORK 8 (Agerpres). — pentru 11 septembrie Comisia’
ranţe că se vor interzice expe- re in Sahara.
rienţele cu arme nucleare pre- După cum anunţă agenţia Aso- O.N.U. pentru dezarmare, alcă-
tutindeni şi pentru totdeauna, Cu mare căldură a fost pri­
constituie o sfidare la adresa mită cuvîntarea lui Abdel Aziz ciated Press, la cererea Angliei, jU' ^ ^ ^ r’’ Pen^rU a se
întregii opinii publice şi are ca Ba, secretarul general al Uniu­ Fc ranţiei¦, Unitui ni•i.. Soov¦ie. ti,ce 9ş . discuta celeampăantur,un,temleari pauctoe,rrdiulmu. i
scop să întreţină în mod artifi- nii naţionale din Republica Isla­ dintre .
cial „războiul rece“, se spune
într-o rezoluţie adoptată la 7 mică Mauritania. El a exprimat Statelor Unite, secretarul gene- vederea unor noi convorbiri pri-
septembrie la o mare adunare a mulţumirile poporului Mauriţa-
reprezentanţilor vieţii publice ral al O.N.U., Dag Hamarsk- vitoare la dezarmare în cadrul
din Moscova care'a avut loc la niei pentru simpatia şi sprijinul
Casa de cultură a universităţii moral acordat de popoarele joeld a propus să se convoace unui comitet alcătuit din 10 ţari.
din Moscova de pe colinele Le- U.R.S.S. locuitorilor ţărilor a-
fricane. ln curînd în Anglia vor avea loc
alegeri parlamentare
Isş propunerea studentului
Mustafa Negadi din Algeria, a- LONDRA 8 (Agerpres). —; Press Association, „ se aşteaptă
dunarea a adoptat de asemenea
-883- o rezoluţie care cheamă apro­ TASS a n u n ţă : Primul ministru ca Macmillan să sfătuiască pe
Macmillan a plecat la 7 septem- regină să dizolve parlamentul
piata sesiune a Adunării Gene­ brie la castelul Balmoral din într-un viitor apropiat“. In le-
rale a O.N.U. să rezolve pro­ Scoţia reşedinţa de vară a re- gătură cu aceasta se crede că
Cu acest prilej a luat cuvîn- ginei Elisabeta Il-a. După cum la 8 sau la 15 octombrie vor a-
tul Wladisjaxv Gomulka, care a blema algeriană ţinînd seama anunţă corespondentul agenţiei vea loc în Anglia alegeri par­
de interesele legitime ale po­ lamentare. Se aşteaptă ca data
relevat între altele că puterea porului Algeriei.
populară a creat îndeosebi în ul-
timii ani condiţii favorabile pen-
trU dezvoltarea producţiei agri- Consiliu! Păcii pe întreaga Indie alegerilor să fie anunţată într-un
comunicat cancelariei primului
ministru. Secretarul partidului
în călcare a acordurilor de la Geneva laburist a fixat pentru 11 sep­
tembrie o şedinţă a comitetului
DELHI 8 (Agerpres). — încălcări voite ale acordurilor electoral al partidului.
de creştere a animalelor. Consiliul Păcii pe întreaga In­ de la Geneva, se arată în de­
die a dat publicităţii o decla­ claraţie, guvernul din Laos a Mesa jul adresat
raţie în caire condamnă guver- refuzat să permită activitatea de Fam Van Dong
nul din Laos pentru renunţă- lui Javaharial Nehru
comisiei internaţionale de su-
rea la acordurile de la Geneva praVeghere şi control condusă
din anul 1954. de india.” "' ........ .. HANOI 8 (Agerpres). —
Primul ministru şi ministrul
Dizolvînd guvernul de coali­ Consiliul Păcii pe întreaga
ţie creat. în conformitate cu Afacerilor Externe al R. D.
spiritul acordurilor de la Ge­ Indie se adresează Consiliului Vietnam, Fam Van Dong. a a-
neva, cercurile conducătoare din
de Securitate şi Adunării Ge­
nerale O.N.U. cerîndu-i să spri­
Laos apelează în prezent în jine acordurile de la Geneva şi dresat la 7 septembrie primului
mod deschis la „ajutorul" blo- să contribuie la reluarea neîn- ministru al Indiei, Javaharial
eului agresiv S.E.A.T.O. Incer- tîrziată a activităţii comisiei Nehru, un nou mesaj în proble­
cînd să camufleze toate aceste internaţionale de supraveghere ma Laosului.
şi control din Laos. Potrivit relatărilor agenţiei
S&ska9*f$tts „Acordurile de ia Geneva vietnameze de informaţii, în a-
cest apel Fam Van Dong roagă
să fie aplicate ia actualele pe Nehru să folosească toată in­
probleme din Laos“ fluenţa lui pentru a se adopta
măsuri îndreptate spre reluarea
DJAKARTA 8 ( A g e r p r e s ) . P r e ş e d i n t e l e Sukar'no s-a pro- activităţii comisiei internaţionale
TASS anunţ ă : La 7 septembrie nunţat pentru restabilirea pă- de supraveghere şi control din
a devenit cunoscut la Djakarta cii în Laos pe baza acordurilor Laos, pentru respectarea rigu­
roasă a acordurilor de la Ge­
conţinutul telegramei adresată de ?le ţa Geneva si cerîndu-se ca neva cu privire la Laos, pentru
restabilirea păcii în Laos şi pen­
preşedintele Sukarno primului • o.N.U. să dea ajutor pentru ca tru menţinerea păcii în Indo-
china şi în sud-vestul Asiei.
ministru a-1 Republicii Demo- , .. , , ^
erate Vietnam, Fam Van "acoriiunle de la Geneua sa
Dong. Datorită actualei situaţii aplicate la actualele probleme
grave din Laos, foarte asemă- din Laos“.
nătoare cu o situaţie cu care
comisia internaţională de su-
praveghere şi control din Laos JOI 10 SEPTEMBRIE 1959
Furnalul „Kuzneţ-Komsomol“ a mai avut de a face şi înain­
Spectacole cinematografice
din Stalinsk (U.R.S.S.) con­ te, a declarat Sukarno, guver­
struit de tineretul din oraşul nul Indoneziei consideră că a- DEVA : Săgeata albastră ; ALBA SEBEŞ : Mingea i SIMER1A : Melba j
Stalinsk a fost asamblat în ceastă comisie în componenţa IUL1A: Aticul acrobat; Oleko Dun- T E IU Ş : Articolul 420; BARU MA-
parte. ei iniţială, trebuie să se ocupe
In fotografie: Un aspect de de problemele de care s-a mai dici ; BRAD : Steaguri pe turnuri! RE : Chemarea văzduhului; LONEA :
HAŢEG: Intre noi părinţii ; HUNE­ Marinarul îndrăgostit; ZLATNA : Vra­
pe şantier. ocupat. DOARA: Casa liniştită; 1LIA: Tatăl ja dragostei; APOLODU DE S U S :
meu actorul; ORAŞTIE : Comicos ; Marele cetăjean; CALAN: Edeş
-----------:--------------------- Zboară cocorii ; PETROŞANI : Pri­ Anna,
ma m elodie; Un cîntec din caval j
Lucrările Congresului
sindicatelor britanice R A IU 8 ®
BLACKPOOL 8 (Age.r- de succes adresate congresului. Programul l : 6,45 Jocuri populare jocuri populare româneşti; 23,00 Con-
româneşti; 8,30 Aîuzică: 8,50 Muzică
populară românească; 10,00 Muzică ro- cert de noapte. Programul 11: 15,00
mînească de cameră; 10,30 Muzică de
brie a Congresului anual al şedinta Comitetului National E- estradă; 11,03 Cântece şi jocuri popu- De toate, pentru toţi; 15,30 Muzică
lare româneşti; 12,00 Interpreţi cunos- de estradă; 17,00 „Inalţă-te liberă ţa-
Gongresului sindicatelor brita- xeCutiv. al Partidului laburist, cuţi de muzică uşoară; 12,35 Melodii ră“ — emisiune de cântece; 18,35 Mu-
populare româneşti; 14,00 Concert de zică uşoară; 20,00 Melodii vechi în or-
nice a fost consacrată unor pro- &¦salutat pe delegaţi în numele estradă; 15,10- Program muzical dedi- chestraţii noi; 20,30 Scriitori la mi-
cat fruntaşilor în producţie din' indus- crofon: Ion Istrati; 21,15 Muzică uşoa-
bleme organizatorice şi proble- acestui partid. Criticînd guver­ trie şi agricultură; 15,40 Arii din ope- ră de. compozitori români; 21.45 Pă­
re; 15;45 Cântece patriotice; 18.00 Mu- rinţi şi copii; 22,43 „Melodii, melodii“,
mei relaţiilor dintre diferitele nul conservator, ea a spus că zică uşoară sovietică; 18,30 Almanah program de muzică uşoară; 23,30 Mu­
ştiinţific; 19,05 Muzică populară din zică populară românească,
sindicate. acesta promovează o politică ţări prietene; 21,10 Concert de muzică
populară; românească; 22,30 Balade şi Buletine de ştiri; 5.00. 6,00, 7,00,
Robert Willis, preşedintele contrară intereselor oamenilor 11,00,- 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
22,00, 23,52 (programul I), 14,00, 16,00,
18,00, 21,00, 23,00 (programul 11).
sului sindicatelor britanice, a Barbara Castle, declară că ar
comunicat că în momentul de acţiona în interesul păcii. Ea a
faţă Congresul sindicatelor bri­ amintit că după ce conservato­
tanice are 8.176.252 membri, cu rii făgăduiseră să acţioneze pen-
161.000 mai puţin decît anul tru pace .cu prilejul alegerilor
trecut. Willis ¦a anunţat de a- trecute, aviaţia şi trupele en-
semenea că'la lucrările' Con- gleze au- fost aruncate în lupta Timpul probabil în re %iunea misir ă
greşului iau parte 1.014 dele- împotriva Egiptului. Vorbitoa­
gaţi din partea a ' 186 sindicate. rea a subliniat de asemenea
In aplauzele delegaţilor Willis că guvernul continuă să se Pentru ziua de 9 septembrie 1959 coborî între 4 şi 10 grade. Vânt slab
vreme relativ frumoasă cu cerul va- până la potrivit din sectorul sud-est.
a dat citire unei telegrame de cramponeze de politica cursei riabil ziua şi mai mult senin noaptea.
Temperatura staţionară, ziua va urca Pentru următoarele trei zile, vremea
salut din partea Consiliului înarmărilor nucleare care con­ rămâne uşor nestabilă cu temperatura
Central al Sindicatelor din stituie o povară, grea pe ume­
U.R.S.S., care cuprinde urări rii poporului englez.. 1 ;'re 20, şi 25 grade, iar noaptea va staţionară.