Page 34 - 1959-09

Pag. 2
Cum trebuie să pregătim
ícrcnul înainte de insümfntare
Obţinerea recoltelor bogate
este condiţionată de mal mulţi
factori, printre care şi pregăti­
rea terenului în vederea însă-
mînţărilor. Pregătirea terenului
se face diferenţiat, în luncţie de
condiţiile pedo-climatice şi plan­
tele de cultură. Din experienţa
anilor se cunoaşte că cele mai
bune recolte s-au obţinut numai
după arătura adîncă. Această a-
rătură se lucrează apoi diferit
după felul solului şl plantele pe
caie le cultivăm. Lucrările pe
care le aplicăm terenului după
efectuarea arăturii adînci, au
scopul formării la suprafaţa so­
lului a unui strat afînat, capa­
bil să acumuleze umezeala şi
căldura necesară germinării se­
minţelor. Totodată, prin aceste
lucrări creăm o structură măză-
rată sau în bulgăraşi mici care
nu se strică sub acţiunea ploi­
lor. In solul afînat semănatul se
face uşor şi uniform iar seminţe­
le sînt îngropate la aceeaşi a-
dîncime. De asemenea, pentru a
semăna cît mai bine e necesar
ca suprafaţa terenului să fie ne­
tedă şi fără bulgări mari. G!nd
arătura e bolovănoasă tuburile
maşinii de semănat sar peste
bolovani lăsînd seminţele la su­
prafaţa terenului, întrerupîndu-se
astfel rîndurile semănăturii şi
creînd goluri în cultură.' Arătu­
ra bolovănoasă are dezavanta­
ju l că se usucă foarte repede
prin pierderea unei cantităţi
mari de apă. Toate aceste nea­
junsuri fac ca seminţele să ră-
isară neuniîorm, să se producă
multe goluri şi deci să se obţi­
nă o recoltă mică. Numai în-
tr-un sol afînat cu o structură
bună seminţele găsesc cele mai
bune condiţii de apă, aer şi căl­
dură fără de care ele nu pot în­
colţi. Aerul cald pătrunde şi se
mişcă cu uşurinţă în sortii afî­
nat datorită micilor bulgăraşi
creaţi prin lucrările solului. De
asemenea, apa provenită din
ploi în timpul verii şi toamnei
şi cea provenită prin topirea ză­
pezilor primăvara pătrunde mai
uşor şi mai adînc într-un sol a-
îînat.
Găsind în sol toate aceste
condiţii, seminţele încolţesc şi
răsar repede. După răsărire
plantele se vor hrăni cu substan­
ţele hrănitoare existente în sol.
Într-un sat bine lucrat şi afînat
hrana este întotdeauna mai a-
bundentă şi mai accesibilă plan­
telor de cît într-un sol lucrat de­
fectuos. Această abundenţă de
hrană se datoreşte activităţii
micro-organismelor şi anume a
bacteriilor care într-un sol afînat
şi bine lucrat sînt mai active
deoarece găsesc căldură, aer şi
apă necesare înmulţirii lor.
Prin lucrările de pregătire a
solului se distrug buruienile fie
prin tăiere fie prin faptul că se
uşurează încolţirea seminţelor
lor care apoi după răsărire sînt
distruse prin grăpări sau discu-
LA M I N A L U P E N !
' A N G A JA M E N T E S P O R ITE ,
D A R ŞI P O S IB IL IT Ă Ţ I M A R I
; Mina Lupen! este cea m'ai
xndte pWdWoătbare de cărbune
öOGsifiG'abil S ţării. Minerit de
"!aici au obţinut în anul acesta,
mai ălfes în 'ultimele două luni,
o seamă de rezultate bune în
muncă, fapt care-i situează în
primele rînd uri aile întrecerii so­ brigăzile de mineri s-au omoge­
cialiste pe bazinul Văii Jiului.
Ei au extras de; lă 1 iulie la 1
septembrie’, peste 6.000 tone de
cărbune peste plan, au sporit,
în aceeaşi perioadă, ou aproape
75 kg. cărbune pe post, produc­
tivitatea muncii şi au obţinut
însemnate economii suplimenta­
re la preţui de cost.
Documentele' plenarei G.G. al
P.M.R. din 13— 14 iulie a.c., au
fost primite de minerii 'din Lu­
pen { cu măre bucurie, dar şi cu
hotărîreă de ă le întări prin
noi succese în producţie. Pe ba­
za unei temeinice analize la fie­
care' loc de muncă în parte, a
posibilităţilor existente, pe ba­
za a sute de propuneri făcute
de mineri comisiilor economice
ale sectoarelor minei, colectivul
’de la Lupeni s-a angajat ca în
acest an să extragă peste' plan
25.000 tone de' cărbune cocsifi-
cabil, să sporească la 0,880 to­
ne cărb'une pe post productivita­
tea muncii şi să obţină în to­
tal economii suplimentare, la
preţul de cost de ce! puţin
3.000.000 lei.
Mina1 Lupen! este înzestrata
IBS
iri. Odată cu distrugerea buru­
ienilor se distrug şi germenii
bolilor care au ca plantă gazdă
buruienile.
De felul şi timpul în care vom
lucra solul depinde şi asigura­
rea condiţiilor de viaţă necesare
plantelor de cultură. Pentru ce­
realele păioase de toamnă solul
se lucrează în funcţie de timpul
recoltării plantelor premergătoa­
re. Timpul fiind înaintat pînă a*
cum s-au efectuat arături de vară
atît pe tarlalele care vor fi se­
mănate cu cereale de toamnă cît
şi pe celelalte.
Cum suprafaţa de grîu şl orz
ce urmează a fi cultivată este
mare, sîntem nevoiţi să semă­
năm aceste culturi şi după plan­
te care se recoltează tîrziu, ca
îloarea-soarelui, porumb, cartofi
şi sfeclă. Aceste plante prăşitoa-
re lasă în general terenul afînat
şi curat de buruieni dacă bine­
înţeles praşilefe au fost execu­
tate la timp. Ele sînt destul de
bune premergătoare pentru grîu
dacă au fost mai ales îngrăşate.
Dar dezavantajul constă în ace­
ea că recoltîndu-se tîrziu nu a-
vem timp suficient să pregătim
terenul în vederea însămînţărl-
lor culturilor de toamnă. De a-
ceea e necesar ca recoltarea lor
să fie urgentată, recolta să fie
transportată de pe cîmp cît mai
repede ca să putem face arătura
de însămînţare. Această arătură
se grăpează imediat. Dacă pînă
Ia semănat au rămas mai pu­
ţin de trei săptămîni şi solul nu
are timp să se aşeze trebuie să
tăvălugim neapărat arătura, E
atît de importantă această tă-
vălugire deoarece grîul semănat
în arătură proaspătă şi înfoiată
nu. va încolţi , şi nu se va înră­
dăcina bine. Tăvălugirea înainte
de semănat face ca răsărirea să
aibă loc mai repede, grîul în­
frăţeşte puternic, e mai rezistent
Ia geruri şi nu suferă de descăl­
ţare, După tăvălugire terenul se
grăpează şi apoi se seamănă.
Dacă grîul se cultivă după lu-
cernă sau trifoi, arătura adîncă
a fost necesară să se facă după
a doua coasă la adîncimea de
20-25 cm. Pînă la semănat tere­
nul se va ţine curat de buruieni
şi de lăstarii lucernei prin lu­
crări cu extirpatorul, grăpări sau
cultivare. Ultima extirpare sau
cultivare trebuie să se dea la
adîncimea de semănat. Pentru
culturile ce se vor semăna în
primăvară e necesar ca din
toamna aceasta să se efectueze
pe toate tarlalele arătură adîncă
de toamnă.
Cum timpul este înaintat şi
au mai rămas puţine zile pînă
la începerea semănatului, trebuie
ca toate unităţile agricole socia­
liste şi ţăranii Individuali să
treacă neîntîrziat Ia pregătirea
terenului pentru însămînţare.
I. COSTEA
actualmente cu o bogată teh­
nică minieră, linia de front ac­
tivă poate satisface cu prisosin­
ţă sarcinile de plan, (de altfel
în ultimul timp s-au extras tot
cu 100—300 tone de cărbune
peste sarcină în fiecare zi!),
nizat în măre parte, şi-au ri­
dicat calificarea. Acestea consti­
tuie premisele unei creşteri ne­
întrerupte a productivităţii mun­
cii, ă producţiei. In plus, la în--
demîna minerilor de la Lupeni
stau o seamă de importante re­
zerve interne, care, folosite cu
chibzuinţă, vor duce la îndepli­
nirea' angajamentelor sporite ce
şi le-au asumat.
Multe din propunerile făcute
3e mineri au pus accent deo­
sebit pe extinderea mecanizării
în abataje. Aşa de pildă, s-a
cerut pentru frontalele de pe
stratul 15, blocul II, două ha-
veze care vor contribui la spo­
rirea cu circă 20.000 tone de
cărbune a producţiei acestor
frontale. Vor fi de ălsemenea me­
canizate bîteva abataje din stra­
tul 3 la sectorul I Á. Lă mină
Lupeni, abatajele unde s-ău in­
trodus armături metalice obţin
de m ulte"luni de zile rezultate
bune în producţie. Această a fă­
cut ca' minerii să ceară extin­
derea acestui mod economicos
de armare în cît mai multe a-
bătaje, Conducerea miner,; ţi-;
Realizări ala
colectiviştilor
din Alba Solia
Organizindu-şi bine munca
la lucrările de întreţinere a
culturilor, harnicii colectivişti
din Alba Iulia au obţinut recolte
mari de la cerealele păioase şi
grădina de zarzavat. Din valo­
rificarea acestor produse, gospo­
dăria colectivă a încasat sume
mari de bani. Astfel, din vînza-
rea prin •cooperaţie şi pe piaţă
a legumelor şi zarzavaturilor,
colectiviştii au încasat 30.000
lei. Din cultura orzului, ovăzu­
lui şi borceagului, gospodăria
colectivă a obţinut un' venit de
peste 34.000 lei.
Şi sectorul zootehnic a adus
colectiviştilor venituri însemna­
te. Venitul obţinut din vînzarea
laptelui, lînei şi puilor scoşi în
incubatoarele gospodăriei, a de­
păşit suma de 41.000 lei. Ate­
lierele de fierărie, rotărie, ca­
zanul de fiert ţuică şi cele două
camioane au adus împreună un
venit de peste 45.000 lei.
In scopul creşterii pe mai de­
parte a veniturilor, colectiviştii
din Albă Iulia, ajutaţi de orga­
nizaţia de bază din gospodărie
pregătesc cu mare atenţie cam­
pania agricolă de toamnă.
PETRU TOMA
corespondent
C reşte ş i se în tă reşte g o sp o d ă ria
colectivă din V in gard
Gospodăria colectivă „7 No­
iembrie" din Vimgaird a luat
fiinţă în 1950 cu 32 de familii
şi 170 ha. teren. De atunci, gos­
podăria colectivă s-a dezvoltat
an de an. Recoltele mari obţi­
nute şi creşterea bunăstării co­
lectiviştilor au făcut ca noi fa­
milii să păşească pe drumul
belşugului. In prezent gospodăria
colectivă numără 148 familii şi
420 ha. teren.
Muncind organizat, colectiviş­
tii au obţinut'succese de seamă.
Ei au realizat o producţie me­
die de 2.038 kg. grîu la hectar
iar de pe unele loturi, produc­
ţia ă atins 2.899 kg. la hectar.
Datorită acestui faipt, cantită­
ţile de grîu primite de către co-
nînd seamă de propunerile fă­
cute, a luat măsuri pentru ca
în cel mai scurt timp să fie ar-
mate metalic abatajele de pe
stratul 3, blocul V, sectorul IV
A, la cele două panouri din
stratul 15, blocul II, precum şi
experimental la unele abataje
din stratul 3, blooul IV.
O importantă rezervă internă
la îndemîna minerilor de la Lu­
peni este sporirea vitezei de
avansare. In această privinţă,
minerii de aici au preţioasa ini­
ţiativă pornită tot din mijlocul
lor, de a extrage pe zi o fîşie
de cărbune din frontale. De fapt
şi acum, minerii din frontalele
conduse de Ion Popa, Ion
Schianu, Petru Spînu, Sabin
Ghioancă, Ioan Sfitlic, extrag
zilnic o fîşie de cărbune pe toa­
tă întinderea frontalelor. In 15
zile lucrătoare din august, bri­
gada din frontalul 2 vest de la
sectorul III obţinuse o avansa­
re de front de peste 17 m.l. Pla­
nul de măsuri -alcătuit la mi­
nă în vederea îndeplinirii anga­
jamentelor sporite, prevede să
se atingă o viteză medie luna­
ră de cel puţin 24—35 m.l. la
frontale şi de 50-^-52 m.l. în a-
batajele cameră.
Toate brigăzile la plan
—• condiţie esenţială
Angajamentele luate de mi­
nerii de la Lupeni sînt perfect
y D RITMUL SO C IA LISM U LU I Nr. 1466
BINE Spre noi sine in întrecerea socialistă!
DACĂ...
’“VV-v r'r'r-'i (Urmare din pag. l-a) De asemenea, în unele întreprin­ realizarea sumei de 1 miliard lei
[ ...în magazinele ’Aprozar , deri cum sînt cele ale Sfatului economii pe ţară.
t din Gheţar s-ar pune In vin- 1 meinlce a posibilităţilor existen­ popular regional, I.R.T.A., I, M. Pînă la sfîrşltul anului au mai
f zare roşii, ardei şi alte zar- ^ te în fiecare întreprindere, sec­ Ghelar, I.C.I.L. Simeria, secţia rămas doar patru luni. Minerii
^ zavaturi şi legume de sezon ^ ţie şi atelier, şi a cuvîntulul dat l-a furnale — C.S. Hunedoara, din Valea Jiului nu trebuie să
l şi dacă gestionarii magazi’ ) de muncitor!, sînt pe deplin rea­ I.C.5. Hunedoara, „Ardeleana" uite că în această perioadă mai
(. nelor Aprozar din Gheţar — 1 lizabile. — Alba Iulia şi altele, se mani­ au de dat cca. 80.000 tone de căr­
î Aristică Băcescu şi soţia — 3 Numeroase colective cum sînt festă preocupare scăzută din bune din angajament. Siderur­
f ar avea o comportare mai. ci- -j colectivul uzinei cocsochlmlce, partea conducerilor administra­ giştii hunedoreni, potrivit anga­
<. vilizată faţă de cumpărători. ¦) secţiei a Il-a furnale, secţiei I-a tive precum şi a organizaţiilor jamentului, mai au de dat peste
[¦ ...în magazinul alimentara j oţelărie de Ia Hunedoara, sau de partid şi sindicale în ce pri­ plan cca. 30.000 tone cocs, 9.000
^ din Ghelar (gestionar Qheor-) colectivele, exploatărilor minie­ veşte mobilizarea colectivelor la tone fontă 36.000 tone oţel pen­
l ghe Popovici), nu ar mai ^ re Uricani şl Lupenl, care obţin lupta pentru reducerea preţului tru a-şi îndeplini angajamentul
[ dăinui lipsa de interes faţă •) rezultate frumoase în întrecerea de cost, pentru economii, luat.
t- de menţinerea ordinei şi cu-1j * socialistă, dovedesc prin acţivi- In' prezent întrecerea socialis­ Există toate posibilităţile ca
ţ- răţeniei. Borcanele cu dull--}^ tatea lor că ştiu să-şi respecte tă a intrat într-o nouă etapă t în flecare întreprindere, în fie­
^ ciuri şi conserve acoperite cu -j cuvîntuj dat. etapa hotărîtoare a îndeplinirii care sector şl secţie, angajamen­
[_ un strat gros de praf, cutiile -j Din păcate, lucrurile nu stau angajamentelor luate de colecti­ tele luate în întrecere să fie în­
(. de ambalaj şi sticlele goale, 1 peste tot aşa. In unele colective, vele de muncitori, tehnicieni şi deplinite. E necesar însă ca toa­
t dau magazinului un aspect 1 care îşi pun speranţele în „a- Ingineri din întreprinderi pe te colectivele de muncitori, teh­
{• nu tocmai plăcut. J salturile" de sfîrşit de lună şi de baza sarcinilor izvorîte din ple­ nicieni şi Ingineri, sub condu­
L ...prin grija sfatului popu- -j trimestru, nu se manifestă prea nara C.C. al P.M.R. din Iulie cerea organizaţiilor de partid,
t lor comunoj s-ar amenaja ci- *] multă preocupare pentru îndepli­ 1959. îndeplinirea acestor an­ să-şi mobilizeze forţele pentru a
ţ teva mese în piaţa din Ghe- 1 nirea angajamentelor luate în gajamente este o chestiune de da viaţă angajamentelor luate
întrecere. Slabă preocupare pen­ onoare. Minerii, siderurgiştii, în întrecere. Numai în acest fel
ţ Iar. 1 constructorii, muncitorii din toa­
tru îndeplinirea angajamentelor te ramurile Industriale din re­ ele vor răspunde cu cinste gri­
...autobusele de călători ^ se manifestă la Atelierele C.F.R. giunea noastră trebuie să aducă jii pe care partidul şi guvernul
Simeria, laminorul Bluming şi o poartă tuturor celor ce mun­
t, I.R.T.A. care sosesc la Ghe- J Oţelăria Martin Jir. 2, — Com­
t. Iar de 3 ori pe zi ( diminea- 1
\ ţ a , la prînz şi după-masă), !
1 ar aduce In fiecare zi ziarele j binatul siderurgic Hunedoara ş-a. o contribuţie cît mai mare la cesc din patria noastră.
t şi nu din două în două zile. ] ------------ -------âtfsas--------------------
l Organele P.T.T.R. şi condu-) De ce nu sînt respectate graficele
[• cerea I.R.T.A. oredem că a r)
L putea face ceva pentru ca mi-'j
[ nerii din Ghelar să primeas- ) de execuţie ?
C că zilnic ziarele. 1
In mare parte constructorii Pe această linie şe străduiesc execuţie al T.R.G.L.H. chiar de
din regiunea noastră răspund să se situeze şi constructorii de la începutul anului. Constructorii
cu entuziasm chemării privind pe şantierele din Orăştie. Cu însă nu au putut începe lucrările
realizarea unor construcţii ief­ toate că ei nu au de executat un decît în luna iulie pentru că be­
tine, bune şi la timp. In acest volum mare de lucrări, totuşi efor­
lectivişti la ziuă-muncă ca a scop pe multe şantiere, ca cele turile lor nu sînt susţinute în­ neficiarul (întreprinderea de in­
vans de 40 la sută au fost mari din Valea Jiului, Hunedoara. deaproape. De pildă, dacă con­ dustrie locală „L G. Frimu“ ) nu
Deva, Cugir, Călan etc., brigă­ structorii de aici reuşesc să dea
Harnicii colectivişti de aici zile şi echipele de zidari, dul­ lucrări ieftine şi bune, nu se le-a pus la dispoziţie proiectul,
s-au îngrijit să dezvolte secto gheri, parchetari şi vopsitori pot însă mîndri cu realizarea la
rul zootehnic aducător de mari s-au chemat reciproG la întrecere timp a acestora'. Vina principa­ Un alt caz în care construc­
venituri. In prezent, gospodă­ muncind însufleţiţi pentru rea­ lă pentru acest lucru nu o poar­
ria deţine 20 vaci de lapte, 10 lizarea celor trei obiective ale tă însă constructorii, ci condu­ torii nu pot respecta termenul de
juninci de prăsilă, 16 scroafe chem ării: construcţii ieftine, cerea trustului, beneficiarii şi în­
cu 60 purcei, 10 scrofiţe de pră­ bune şi la timp. Organizaţiile treprinderile furnizoare de ma­ execuţie ni-1 oferă lucrarea de
silă şi 380 oi. De la aceste a- de partid de pe şantiere desfă­ teriale. La ora actuală toate lu­
nimale, gospodăria colectivă ob­ şoară o susţinută muncă poli­ crările pe care le execută con­ la Stăţiunea experimentală din
ţine venituri însemnate. Pentru tică, în rîndul constructorilor structorii din Orăştie sînt mult
a>dăjpoştirea acestor animale, co­ iar conducerile şantierelor asi­ rămase în urmă faţă de grafice­ Geba'giu. Aici se execută o casă
lectiviştii au construit un grajd gură o bună aprovizionare cu le de execuţie. Să luăm, _de pil­
cu o capacitate de 50 de cape­ materiale, organizează munca în dă, cazul blocului I.G.O. din O- pentru alimentarea cu apă a
te, un saivan pentru 700 oi mod temeinic pentru ca oamenii răştie, cu 6 apartamente. Valo­
muncii să primească locuinţe ric, această lucrare a rămas în staţiunii. Lucrarea putea fi gata
şi alte construcţii. urmă faţă de planul de execuţie
confortabile. cu 20.000 lei, iar fizic cu 120 de multă vreme dacă din partea
IULIAN IONAŞ m.p. tîmplărie şi 250 m.p. zi­
dărie. Pentru lipsa de pe şantier T.R.G.L.H.-ului ar fi existat mai
corespondent a celor 120 m.p. de tîmplărie se
mult interes pentru procurarea
••
o două pompe centrifuge. Lipsa
acestor pompe ţine pe loc şi alte
¦lucrări. . .w?t
Printre construc­ face vinovată conducerea unităţii Iată deci nUmăl trei aspecte
ţiile social-cultura- pentru industrializarea lemnului din care se poate trage conclu­
le ridicate In ora­ din Sebeş care nu a livrat a- zia că atît conducerea T.R.C.L.H.
şul Hunedoara In • ceastă cantitate la timp, iar zi­ cît şi unii beneficiari şi unele în­
m ii de democraţie dăria la despărţitoare nu poate
populară, se numă­ fi executată pentru că depinde treprinderi furnizoare de materi­
ră şi impunătoarea de existenţa materialului lem­ ale nu îşi dau tot interesul pen-
clădire a Teatrului nos. Or, acest material nu a so­
de stai. sit nici la ora actuală. *ru a înlesni munca constructo­
rilor:'Pată de această situaţie se
In clişeu; Aspect Intr-o situaţie asemănătoare se impune ca1 între cei trei factori
exterior ai Teairu* găsesc şi lucrările celor 4 şo- (T.R.G.L.H., beneficiari, şi în­
Iul de stat din Hune­ proane de uscat cărămidă din treprinderile furnizoare de mate­
doara. Pricaz. De menţionat că aceste riale) să existe o colaborare mai
lucrări au apărut în planul 'de strînsă. Aceasta pentru că situ­
aţii asemănătoare cu cele de pe
şantierele din Orăştie există şi
pe alte şantiere din regiunea’
noastră. Este necesar deci ca
organele competente să facă tot
ce le stă în putinţă pentru a nu
stingheri munca constructorilor,
I. MANEA
Intre 20 septembrie şâ 10 octombrie a. c.
Se deschid cursurile populare
realizabile. Pentru îndeplinireia cărora să fie cei mai buni mi­ de limba rusă
lor este însă nevoie în primul neri, membri şi candidaţi de
rînd să se oreeze condiţii de partid, (care sînt foarte nume­ In anul şcolar 1959—1960, pere de Ia 20 septembrie a.c.
muncă de aşa natură îneît toa­ învăţămintul popular de limba pînă la 1 iunie 1960, iar deschi­
te brigăzile minei să-şi poată roşi la Lupeni!), va lichida cu rusă se va organiza sub două derea acestora ia toate ciclurile
îndeplini ritmic sarcinile de plan. indisciplina, cu absenţele nemo­ forme: Prima formă cuprinde se va face între 20 septembrie
Or, în acest domeniu, la mina tivate, va constitui un puternic şi 10 octombrie a.c.
Lupeni sînt încă multe de fă­ element mobilizator. Pentru a- cele trei cicluri cu durata de
cut. O statistică a îndeplinirii jutorarea brigăzilor cu rezulta­ studii de trei ani, fiecare ciclu e- Predarea limbii ruse la cursu­
planului pe brigăzi, după două te mai slabe, minerii de la Lu­ chivalînd cu un an şcolar obiş­ rile populare organizate în anul
decade din august,.arată că nu­ peni trebuie să aplice pe scară nuit, la care vor participa pen­ de învăţămînt 1959— 1960 se va
mai 25 la sută din brigăzile largă acţiunea pornită de mi­ tru ciclul I, . elevii care nu au face pe baza manualelor de lim­
frontale, numai 45 la sută din nerul fruntaş Aurel Cristea de mai învăţat limba rusă, iar pen­ ba rusă ciclurile I—fl şi 111,
brigăzile de la abatajele cameră la mina Aninoasa, care a pre­ tru ciclurile II şi IU absolvenţii editate de Consiliul General
şi doar 25 la sută din cele care luat conducerea unei brigăzi eu ciclurilor I şi II. A doua formă A.R.L.U.S,, iar cursurile pentru
lucrează în preabataje şi-au în­ rezultate mai slabe. Pînă acum, va cuprinde cursuri pentru avan­ avansaţi, după o programă ce
deplinit sau depăşit sarcinile doar minerul Ioan Sfitlic din saţi, la care vor participa ab­ va ii stabilită ulterior.
de plan. Ce frînează elanul, sectorul IV A, a preluat con­ solvenţii ciclului II sau cei cu
munca unui însemnat număr de ducerea unei brigăzi de mineri cunoştinţe echivalente acumula­ Joi, 10 septembrie 1959, Ia
brigăzi de mineri de la Lupeni ? mai slaba, obţinînd deja rezul­ te în decursul anilor. orele 17,30 sosesc în oraşul
In primul rînd trebuie arătat tate bune în muncă. .Acţiunea Deva, cicliştii participanţi la
că posturile prestate nu sînt fo­ aceasta se poate şi trebuie să Cursurile vor fi organizate la Turul R.P.R.
losite în mod cu totul raţional. fie extinsă la toate sectoarele sediile consiliilor regional şi ra­
Concepţia tehnică la mină a minei Lupeni, deoarece peste fot ionale A.R.L.U.S., şi în mod Nu u ita ţi! I. S. Loto —
dus la deschiderea unui însem­ mai există brigăzi cu rezultate deosebit în întreprinderi, insti­ Pronosport, oferă câştigătoru­
nat număr de locuri de muncă, mai slabe. tuţii de învăţămînt superior şi lui turului o motocicletă I.J.
în detrimentul concentrării pro­ în alte unităţi de Ia oraşe. în ­ 350 cmc.
ducţiei şi a folosirii posturilor ? scrierile Ia cursuri se vor face la
prestate. In aceasta trebuie cău­ sediile consiliului regional, ra­ Participînd la concursurile
tată explicaţia randamentului In lupta pentru îndeplinirea ionale şi comisiile din întreprin­ şi sporturile organizate de
scăzut al multor brigăzi de mi­ angajamentelor sporite minerii deri şi instituţii pe baza unor
neri. Indisciplina, uneori proas­ cereri scrise (formular tip), per- I.S. Loto — Pronosport, con­
ta organizare a aprovizionării de la Lupeni au obţinut deja ceptîndu-se o taxă de înscriere
cu materiale, contribuie de ase­ succese promiţătoare. In luna de un leu. tribuiţi la dezvoltarea spor­
menea la menţinerea numărului august, ei au extras din abata­
mare de brigăzi rămase sub je mai bine de 2.790 tone de Cursurile vor avea o durată de tului şi în acelaşi timp puteţi
plan. cărbune peste plan. Condiţiile funcţionare de 8 luni, cu înce­
realiza personal un premiu
Există însă mijloace puterni­ important.
ce pentru remedierea acestei
situaţii. Concentrarea producţiei, existente oît şi cele care se vor Cu ocazia reducerii de preţuri efectuată între zilele de 5 f
o bună aprovizionare a locu­ crea pe parcurs, sînt în măsu­
rilor de muncă, trebuie să fie ră ca, îmbinate ou sprijinul teh­ |şi 6 septembrie 1959, Ia articolele de produse industriale O.'C.L. ;
privite oa probleme tehnice şi nic, cu îndrumarea ' mai activă (Produse Industriale Interraîonala Deva aduce la cunoştinţa sS'
organizatorice de primă impor­
tanţă de către colectivul de a organizaţiilor de partid şi cu 'consumatorilor că începînd cu data de 7 septembrie 1959 a pus ?
conducere al minei. Asigurarea elanul mereu orescind, să aducă
conducerii politice a tuturor bri­ Îîn vînzare aceste articole pe toată reţeaua comercială din regi->
găzilor de mineri, în fruntea minerilor de la Lupeni satisfac­ [une şi anume în localităţile Deva, Brad, Orăştie, Cugir,
ţia îndeplinirii înainte de ter­ !Sebeş şi Alba Iulia. ţ
men a angajamentelor ce . şi Articolele cărora li s-a redus preţul s în t: ^
le-au asumat în întrecerea so­ • Ţesături de bumbac lină şi mătase • Încălţăm intei
cialistă în întîmp inarca zilelor Tricotaje de bumbac pentru copii 0 Articole de marochină- ?
de 7 Noiembrie şi 30 Decem­ rie şi poşete * Confecţiuni de bumbac, lină şi mătase penîrui
brie. copii, femei şi bărbaţi ® Artico le metalo-chimice şi muzicale. ?
Ing. OH. DUMIŢRES.CU Vizitaţi cu încredere magazinele noastre!
*"¦ '“¦'1 ¦*— * ‘ ./WV,