Page 35 - 1959-09

Nr. 1460
IM S L U J B A
Succese remarcabile
Din rîndul inovatorilor tac
parte muncitorii, tehnicienii şi
inginerii cei mai pricepuţi. Ei
sînt aceia care stau în primele
rînduri în munca pentru îndepli­ economisit circa 10 milioane lei. l citorul ce se dăruieşte cu totul, neobosit, mun- La cucerirea „Ordinului Muncii“ clasa I-a ^
nirea sarcinilor de plan, pentru
traducerea în viaţă a hotărîrilor
partidului şi guvernului nostru.
Acest 'lucru se poate spune şi
despre inovatorii combinatului
hunedorean, care an de an au
căutat să pună în folosinţă re­ tea depusă de colectivul cabine­ Lfi numiţi inovatori a crescut an de an. In Com­ inovatorii. Aceşti neobosiţi descoperitori ai nou-
zervele interne, să introducă di­
ferite dispozitive şi mecanisme
în scopul îndeplinirii planului.
Şi rezultatele muncii lor sînt
din ce în ce mai mari. Tot mai
multe sînt propunerile de ino­
vaţii axate pe teme diferite, me­
nite să înlăture deficienţele din
procesul muncii, să contribuie la
mecanizarea producţiei şi ia pre­
lungirea vieţii utilajelor. O inovaţii şi a sprijinirii inovato­
simplă comparaţie dintre situaţia rilor la întocmirea documentaţiei
anilor 1958 şi 1959, ne permite tehnice, Cea mai recentă măsu­
să ne dăm seama de amploarea ră este aceea a formării unul
care a luat-o mişcarea de inova­ cerc al inovatorilor care funcţio­ clarată „Luna inovatorului“, s-a răs- lipsiţi de la astfel de conferinţe. Şi acceptate penitru aplicare sau experi­
ţii în combinat. Astfel, în tot
anul 1958, au fost propuse 237
de inovaţii, din care au fost ac­
ceptate pentru aplicare 154. A-
nul acesta, numai pînă !a 23
August, s-au făcut 311 propu­
neri de inovaţii acceptîndu-se
pentru aplicare 181. Deci în a-
cest an s-au făcut pînă in pre­
zent cu 74 de propuneri mai
multe decît în întregul an 1958.
Un exemplu şi mai semnificativ
îl prezintă rezultatele obţinute
în urma dezbaterii documentelor
recentei plenare a C.C. al P.M.R.
privind mărirea salariilor, cînd
un mare număr de inovatori au
prezentat cabinetului tehnic noi
propuneri. Astfel, în luna august
s-au înregistrat cu 21 de propu­
neri de inovaţii mai mult decît
în luna iulie.
Aceste exemple vin să afirme
că inovatorii combinatului obţin
succese din ce în ce mai remar­
cabile, contribuind astfel Ia în­
deplinirea planului, la elabora­
rea de cît mai mult metal cu un
Secţii fruntaşe
Cele mai mari economii reali­
zate în urma aplicării inovaţiilor
în acest an s-au obţinut la oţe-
lăria Il-a şi a I-a, la cocserie
şi la laminorul de 800 mm., care
pe drept cuvînt sînt socotite
secţii fruntaşe pe combinat în
îmbunătăţirea procesului de pro­
ducţie şi realizarea de economii
De exemplu, în urma aplicării
celor 24 de inovaţii la secţia Il-a
O.S.M., s-a înregistrat o eco­
nomie post-calculată (pe 6 luni)
de 1.236.809 lei, iar la oţelăria
I-a, aplicîndu-se 31 de inovaţii
s-a obţinut o economie de
706.447 lei. Ea cocserie şi lami­
norul de 800 mm. s-au realizat
economii de peste 90.000 lei şi
respectiv 70.000 lei.
Printre cei care au contribuit
la aceste succese sînt tovarăşii
Mihai Grigore, Adam Vasilevici,
Ioan Ruşu şi alţii.
La bibliotecă
In fiecare secţie din combinat exis-
i cîte o bibliotecă care, pe lîngă vo-
imele de literatură, sînt dotate cu
umeroase cărţi tehnice. Peste 20.000
e volume sînt împărţite în aceste bi-
lioteci. Ou toate acesteia, sînt nume­
aţi muncitorii care vin să îmorumu-
: cărţi şi de la biblioteca cabinetului
îhnic. Zilnic, întîlneşti aici oameni
are solicită cărţi. Oţelari, furpalişti,
ccsari, lăcătuşi, electricieni, oameni
u .diferite meserii, pe care este dea-
tms să-i asculţi ce cărţi solicită pen-
ru a-ţi da seama de branşa în care
acrează.
Cu cîteva zile în urmă, de exem-
lu, unul dintre cititori solicita oar-
ea „Tehnica securităţii instalaţiilor
lectrice" altul cartea „Reparaţia la­
crelor axiale“. Pe fişa primului soli-
itator stătea scris: „Nicolae Apostol
— electrician“,, iar pe cealaltă „Ion
iada, mecanic în secţia aer-gaz“.
Ca aceştia, peste 2.000 de munci-
ori din combinat au împrumutat, pînă
a sfîrşilul lunii august, 5.123 cărţi
lin cele 12.000 volume ou cît este
lotată biblioteca cabinetului tehnic.
preţ de cost tot mai scăzut. In
ceea ce priveşte economiile ob­
ţinute prin aplicarea inovaţiilor, L înaltul grad de cunoştinţe la care a ajuns mun-
numai în ultimii trei ani s-au
Pentru munca lor creatoare,
inovatorilor li s-au plătit în a-
ceşt« ani recompense în valoare
de aproape 500.000 lei.
Desigur, la obţinerea acestor
succese a contribuit şî activita­
tului tehnic (şeful cabinetului
ing. Traian Gheorghiţă) care i-a
îndrumat şi i-a ajutai pe Inova­
tori în realizarea propunerilor
şl care a organizat dilerite acţi­
uni, multe din ele încheindu-se
cu rezultate mulţumitoare. Sînt
demne de remarcat aici măsuri­
le luate de cabinetul tehnic în
direcţia organizării muncii de
nează pe lîngă comitetul de în­
treprindere, alcătuit din 13 re­
prezentanţi ai secţiilor mari din
combinat. De asemenea în secţii
au fost organizate grupe din ino­
vatori cu experienţă, care au
datoria să ajute pe începători Ia
întocmirea documentaţiei tehni­
ce pentru propunerile ce Ie fac.
Rezultatele de pînă acum do­
vedesc că această măsură con­
tribuie la antrenarea muncitori­
lor în mişcarea de inovaţii, la
prezentarea de propuneri reali­
zabile, bine documentate şi va
duce cu siguranţă la obţinerea
de succese şi mai mari în mun­
ca de inovaţii.
^ ^ 0^0 --------- -
înainte, teaca de mtcajolin pentru bobinele de magneţi se executa >
manual. Electricianul Iosif Schossel de, la atelierul de reparaţii .electrice, !•
a făcut o maşină prin care se înlocuieşte complect munca manuală, tar i
lucrul este de calitate.
In clişeu Inovaţia tov. Iosif S ch o ssel: „Maşină pentru . confecţionat I
teaca de micafolin la bobinele de m agneţi“. t
Cel mai tînâr inovator
Cel mai tînâr inovator este
Roman Samoilă, şi e fiu de ţă­
ran muncitor din raionul TurnU
Măgurele, regiunea Bucureşti,
încă de copil a îndrăgit com­
plicatele maşini electrice, despre tem de protecţie şi semnalizare
care a auzit atltea lucruri în
şcoală. La dorinţa lui de a în­
văţa, părinţii nu s-au împotri­
vit. Mai ales că de acum nu
mai trebuiau să dea din puţinul
lor, aşa cum au făcut-o cu ani
In urmă, cu ceilalţi copii mai de inovaţie: „Modificarea con­ ^ 500.000 lei. Astfel, sarcina de a ela­ panţi la miting.
mari. Statul le-a venit în a- solei de culegător pe linia se­
jutor cu numeroasele şcoli crea­ cundară >a macaraua M.T.D."
te In anii de democraţie popu­
lară. Aşa că, atunci cînd Sa­
moilă a împlinit 14 ani, a por­
nit să-şi împlinească dorinţa.
S-a dus la şcoala profesională
din Arad şi la vîrsta de 17 ani
a început să lucreze In combi­
natul din Hunedoara, ca elec­
trician. Acum, Roman Samoilă
S e execută
prototipu rile
Aproape că nu este zi în care
la combinat să nu fie în lucru
unul sau două prototipuri de i-
novaţii. In prezent, în secţiile
forje, tratament termic şi ateli­
erul mecanic, se găsesc în lucru
7 noi prototipuri. Printre cele
mai importante s în t: „Mufă u-
niversală pentru dopurile oale­
lor“, „Pîlnii de turnare dintr-o
bucată“, „Cochilie pentru turna­
rea penelor de răcire“ etc.
PROGRESULUI TERMIC
r ' r-* ^
L Inovator! Clt de frumos sună acest cuvînt.
I El vorbeşte despre munca patriotică a lăcătu­
ş u lu i, strungarului, oţelarului sau furnalistului,
( care poartă cu mîndrie acest titlu, vorbeşte de
t cii de creare, de îmbunătăţire a procesului de
^ producţie, In scopul măreţ de a contribui la
t construirea socialismului şi comunismului In
l patria noastră.
( Numărul muncitorilor care au cinstea de a
b in a tu l siderurgic din Hunedoara, mişcarea de
^ inovaţii a devenit In zilele noastre o mişcare
id e masă, la care participă deopotrivă muncitori,
maiştri, ingineri. Astăzi, pasiunea pentru nou
t cuprinde aproape întregul colectiv al combi-
Lnatului. Organizaţiile de bază, comuniştii din
[.fiecare secţie, sînt neobosiţi în munca de creare
r şi de promovare a noului. Datorită muncii lor,
iLfu
„LUNA INOVATORULUI"
Vestea că luna august a fost de­ man, Eugen Damianoiu etc., erau ne­ ritatea propunerilor discutate au fost
pîndit cu iuţeală în tot combinatul,
încă din primele zile, la cabinetul teh­
nic au început să vină numeroşi side­
rurgicii să , împrumute cărţi tehnice
sau să discute cu inginerii de la
cabinetul tehnic despre inovaţiile pe
care doreau să le facă. In această
lună s-a vădit mai mult ca oricînd
pasiunea pentru nou care a cuprins
aproape întregul colectiv. Cînd orga­
nizatorii acestei acţiuni — membrii
comitetului de întreprindere, cabinetu­
lui tehnic şi cercului A.S.I.T. — a-
nunţau ţinerea vreunei conferinţe cu
caracter tehnic, sute de muncitori se
grăbeau spre sala respectivă, dornici
să ocupe locuri cît mai aproape de
tribună. Inovatori, ca Gheorghe Şer-
ban, Vasilevici Adam, Gheorghe Ro­
.J
este maistru electrician la oţe­
lăria Martin nr. 2. Anul acesta
el a avut două mari bucurii.
Este vorba mai întii de accep­
tarea primei lui inovaţii: „Sis­
acustică îmbunătăţit ta maca­
raua de 260 tone", care i-a a-
dus titlul de inovator. Aceasta
a fosi pe la începutul anului.
Acum cîteva zile i-a fost accep­
tată şl cea de-a doua propunere
prin care se elimină complect
punerea la pămînt a culegători­
lor. Iată dar, că iiriărut Roman
Samoilă, datorită condiţiilor
create de statul nostru, a ajuns
să înveţe meseria dorită, să cu­
noască temeinic maşinile elec­
trice. Mai mult încă. prin ino­
vaţiile lui a adus acestor com­
plicate maşini îmbunătăţiri de
seamă. Im fiecare din cele 16
macarale electrice de care răs­
punde, tînărul inovator a adus
cîte o îmbunătăţire, Acum, Ro­
man Samoilă şi-a pus in glnd
să găsească o soluţie pentru
funcţionarea continuă a macara­
lei de 125 tone care alimentează
cu fontă cele trei cuptoare, chiar
şi atunci cînd se defectează re­
dresorul principal. Intenţionea­
ză să introducă un grup gene­
rator. Deocamndată însă, aceas­
tă inovaţie este abia „în faşe",
după cum se exprimă el. Dar
nu va trece mult şi tînărut Ro­
man Samoilă va prezenta noua
sa inovaţie la cabinetul tehnic.
DRUMUL S Q C IA U S W IJ 'h Pag. 3
exemplului pe care îl dau, tot mai mulţi siderur- ^ FRUNTAŞUL
INOVAŢIILOR
gişti pot fi văzuţi în timpul liber la biblioteca 1
cabinetului tehnic, studiind, preocupaţi de a î
găsi răspuns ta multiplele probleme privind -j Defecţiunile electrice care făceau ca — Uite despre ce-i vorba. Dispo­
furnalele 6 şi 6 să nu funcţioneze zitivul de rotire de la „şase", ne
îmbunătăţirea procesului de producţie şi obţine- ^ din plin l-au pus pe gînduri pe tt- cam dă de furcă. Asta o ştii foarte
nărul 'Radu Coşara, energetic şef la
rea de cit mai multe economii. j secţia ll-a furnale. Erau luni clnd din
cauza acestor defecţiuni furnalele mer­
geau redus cîte 20—30 de ore. Atunci bine, că doar tu eşti în postul de,
Radu Coşara stătea pe platforma fur­
acordat de curlnd combinatului, la obţinerea-] tngnier aici, nu-s eu —• îl înţepă
unei producţii sporite de metal şi a celor 27, I nalelor pînă noaptea tlrziu, şi cerce-
milioane lei economii, precum şi a altor suc- •) Radu vrind sărşl la revanşa. Ei bine,
cese care au adus această mare distincţie corn- ^ tind instalaţiile electrice, căuta s4
binatului, o contribuţie de seamă au avut şi •) descopere cauzele eu m-am gtridlt să modific schema
acelor defecţiuni.
Om perseverent, tî- electrică a 'dispozitivului. Cînd să a-
nărui Coşara nu
s-a lăsat pînă n-a !ung la capăt, m-am împotmolit.
pus la punct majo­
lui, au adus combinatului şi drapelul de unita- -] ritatea instalaţiilor. _______ I-a explicat a-
pol amănunţit cum
te fruntaşă In munca de inovaţii pe regiune j Lucra pînă noap­ m w m mWimEMí vroia să facă şt
tea tlrziu, făotnd ce nu-i reuşea, în­
dat de Consiliul sindical regional şi de filiala ^ diferite schiţe, col­ E É llÜ cheind :
onie. La început o
regională A.S.I.T. 1 lucrat singur. Cu­
rlnd Insă şi-a dat
Despre unele inovaţi alesiderurgiştilor hu- ' seama că e mult — A sta-il Nu-mi
mai bine dacă are merge şi pace...
nedoreni, despre clţiva dintre aceşticreatori 3 şi sprijinul tova­
răşilor de muncă.
neobosiţi, cinstiţi de toţi muncitorii, veţi afla ) Aceasta s-a Intlm- — Ştii ce Radu­
plat cu mult în le? Hal să ne în-
In această pagină. j urmă, cînd într-o tîlnim după-masă,
dimineaţă, din cauză că nu reuşise
să definitiveze una din ideile sale Să vedem împreu­
privind modificarea unei scheme elec­ nă planul. II che­
trice, a venit la furnale necăjit foc. măm şl pe WUi.
Cind prietenul său, comunistul Gheor­ De acord?
ghe Croiiorescu, l-a întrebat ce are,
Coşara a spus tot ce avea pe suflet. — S-a făcui /
— încă ceva Ra­
— N-am nici pe dracu, mâi fra­ dule, altădată să-ţi
te. Afita doar că nu-mi mai merge laşi nervii acasă
cele 6 conferinţe care s-au ţinut în mentare. Astfel, au fost acceptate pen­ şi pace I şi să te...
această lună au îmbogăţit cunoştinţele tru aplioare 16 inovaţii care după
participanţilor cu noile descoperiri ale antecaleulele făoute, aduc o economie — Ce vrei să spui cu asta? Nu — Lasă, lasă, nu-mi purta tu de,
ştiinţei în' domeniul tehnicii, insuflîn- do 517.778 lei, iar alte 4 propuneri cumva ţi-at pus şl tu în gînd să ie grifă, am s-o fac eu şi pe asta.
du-le dragostea faţă de nou, mobili- de inovaţii au fost acceptate pentru însori şi-ai fost refuzai? Ţl-am spus
zîndu-i în munca de descoperire şi experimentare. eu de astîiea o ri: cînd ai de gînd s-o In după-amiaza aceleaşi zile, Rada
faci să mă iei pe mine „peţitor“. Alt­ Coşara, Gheorghe Croitorescu şi mai­
folosire a rezervelor interne, de îm­ De asemenea, în „Luna inovatoru­ fel nu-ţt merge... strul Heffner Wlliam, au discutat pla­
bunătăţire continuă a procesului de lui“ au fost puse în aplicare şi alte nul modificării respective. Nu mult
producţie. inovaţii discutate în lunile preceden­ — După cum văd, ţie îţi arde de după aceea, inovaţia a fost pusă în
te şi s-au făcut calcuje pentru pre­ aplicare. De atunci, cînd vroia să fa-'
La fel ca electricianul Gheorghe ţuirea multor inovaţii aplicate expe­ glume Gheorghe. Şi mai eşti şl sen­ că vreo inovaţie, tînărul Coşara cerea
Şerbah, care se gîndise mai de mult rimental. Printre inovatorii care în tenţios. Dar te înşeli. sprijinul celor doi prieteni. "Aşa a a-
la îmbunătăţirea confecţionării bobi­ luna august şi-au văzut în lucru ro­
nelor de electromagneţi, numeroşi mun­ dul muncii lor, se numără şi mai­ — Atunci ? juns el să reafizeze, numai In acest
citori, în urma conferinţelor audiate,
an patru inovaţii.
au început să lucreze cu mai multă strul Constantin Popescu de la secţia
sîrguinţă pentru găsirea soluţiilor ce­ Il-a O.S.M. a Lărui ’ inovaţie: „Nou Rezultatul muncii tlnărului Radu
lor mai corespunzătoare şi economi­ sistem de etanşate a lingotierelor“, a-
coase în rezolvarea diferitelor teme duce o ecoriomie post-calculată de Coşara este că defecţiunile electrice,
de inovaţii. 229.688 lei. De asemenea, inginerul
Natan Kjraft, împreună ou tovarăşii au fost eliminate definitiv, ajungîn-
Luna august — „Luna inovatorului"
s-a .încheiat cu mare succes pentru si- săi, a propus modificarea ansamblu­ du-se ca mersul redus al furnalelor,
derurgişti. In această luna s-au făcut lui de turnare, inovaţie ce a adus o
cele mai multe propuneri de inova­ economie de 139.705 lei şi mulţi alţii. să fie limitat doar la 50—55 de mi­
ţii. De la 30 de Inovaţii cîte s-au în­
registrat în luna iulie, numărul pro­ Aceste însemnate succese obţinute nute pe lună, în loc de 20—30 ore
punerilor a crescut, înregistrîndu-se în luna august dovedese că în combi­ cît era înainte.
de la 1 la 31 august 5! de propu­
neri de inovaţii. natul hunedorean, mişcarea de inova­ Se măreşte colectivul
ţii se bucură de sprijinul cuvenit —
Semnificativ este şi' faptul că majo­ Eugen Damianoiu, Dumitru nare ă cuptorului de la 400 şar­
garanţie pentru obţinerea de noi suc­ Dănăricu, Gheorghe Stancovici, je la 750. Importante sînt şi i*
cese pe viitor. Cornel Achim, Nicolae Sîntim- novaţiile: „Cuplă dinţată pentru
breanu, sînt nume care anul a- pompe“, propusă de lăcătuşul
f^Ws^ly) cesta, pentru prima dată, au fost Aurel Achim de la G.T.E-2,
trecute în registrele cu inovaţii
O creaţie de va!oare ale cabinetului tehnic. Dar nu­ „Maşină de bobinat bobine cu
mărul muncitorilor cărora în a- etaj“, „Dispozitiv de întoarcerea
Pe la începutul acestui an, com­ bora oţel calmat a fost îndeplinită cut cest an li s-a spus întîia oară profilelor rombice în faţa cajel
frumosul cuvînt de inovator, este de lucru“, propuse de Dumitru
binatul trebuia să înceapă să elabo­ succes de harnicii oţelari hunedoreni.ţ destul de mare. Pînă în luna au­ Dănăricu şi respectiv Gheorghe
reze o mare cantitate de oţel calmat. Desigur, cititorii sînt dornici să^ gust, colectivul de inovatori din Stancovici şi multe alte inovaţi;
Pentru asemenea sarcină însă, oţe- combinat s-a mărit cu încă 50 propuse de noii inovatori.
lăriile nu erau pregătite. Lipsea uti­ cunoască pe autorii acestei inovaţii,< de tovarăşi care au pornit hotă-
lajul clasic şi nici oţelarii nu aveau care, prin munca lor, au dovedit dra-S rîţi să-şi închine toată forţa şi
gostea mare ce o au faţă de patria^
priceperea lor pentru descoperi­
t experienţa necesară. înzestrarea cu noastră, Unul dintre ei, cel de laţ rea noului. Primele propuneri
( utilaj nu era încă posibilă şi chiar care a pornit ideia, este tînărul in-^ ale noilor înscrişi pe lista ino­
vatorilor, multe din eie aplica­
dacă ar fi fost, cerea mult timp. To­ giner Aurel Bîrsan, fiu de miner, ! bile, fac cinste autorilor şi lasă
tuşi într-un fel, trebuia rezolvată ela­ din Lupeni. In 1953, după ce a ter­ să se întrevadă posibilităţile pe
borarea de oţel calmat. Colectivul de minat facultatea metalurgică în U -] care le are fiecare.
oţelari a început atunci să caute di­ niunea Sovietică, a fost repartizat la'
ferite metode pentru a putea face Combinatul siderurgic. Aici, a început! De exemplu, prin aplicarea i-
faţă acestei sarcini. Aşa s-a ajuns să muncească cu sîrguinţă. împărtă­ novaţiei propusă de Nicolae Sîn-
timbreanu de la secţia cuptoare
industriale: „Transformarea cup­
toarelor Martin de 60 tone în
cuptoare complect bazice“, se
va prelungi perioada de funcţio­
Ia concluzia că se poate turna sub şind din cunoştinţele sale oţeiarilor,]
altă formă. Spiritul inventiv al 0- care l-au îndrăgit. De atunci. Aurel’
ţelariior a învins această greutate Bîrsan, acum şeful secţiei a Il-aî
care li se punea de-a curmezişul. O.S.M., împreună cu alţi tovarăşi de’
Un colectiv de inovatori, după multe muncă, a realizat mai multe inovaţii!
zile de muncă încordată şi de. nopţi care aduc combinatului însemnate e - ’
nedormite, dovedind un înalt spirit conoinii. Cea mai importantă însă este«
patriotic, au propus o valoroasă ino­ inovaţia amintită. La realizarea e i’
vaţie : „Metoda de turnare a oţelu­ a fost ajutat de inginerul Kraft Na-!
lui calmat în lingotiere direct conice, tan şi alţii.
fără maselole". Pentru munca lui patriotică, cu o-'
Această creaţie de valoare a făcut cazia înmînării, „Ordinului Muncii"'
să crească producţia de oţel calmat clasa I-a Combinatului siderurgic, in­
cu peste 50 la sută, iar economiile ginerul Aurei Bîrsan a fost felicitat' Pe drumuS Maistrul Ioan Botu, 'de la
cel bun Ilaminorul de 800 mm., a
post-calculate pe timp de 6 luni, se călduros de către conducătorii gu-J creat maşina ce se vede în
încă de la începutul anului, în acest clişeu cu care se filtrea-
cifrează la însemnata sumă de peste vernului şi partidului nostru parflci-J combinat a fost organizat un concurs Iză unsoarea, înlăturînd astfel
de inovaţii. Iniţiativa a fost bună şi posibilitatea uzării lagărelor
dacă ar fi exiştat o preocupare mai din cauza impurităţilor ce
mare din partea cabinetului tehnic, a | pătrundeau înainte odată cu
comitetului sindical şi. a cercului
A.S.I.T., se puteau obţine rezultate unsoarea.
mult mai bune decît cele care sînt
Lăcătuşul Gheorghe Scuta- «, * în prezent. Pentru neglijenţa lor, mem­ Extinse în fără
ru este unul dintre inovatorii brii organizaţiilor amintite au fost
de frunte ai secţiei I-a fur­ Kraft Natan, inginer la sec­ criticaţi atît prin presă cît şi de că­ Inovatorii hunedoreni Aure
nale. Anul acesta el a reali­ ţia Il-a O.S.M., este autorul tre comitetul de partid. Abia după a- Bîrsan, Miron Marinuţ, Constan
zat patru inovaţii în dome­ mai multor inovaţii printre ceste critici, cei care răspundeau de tin Popesou, Constantin Milita
niul întreţinerii furnalelor. care cea mai impprtantă, buna desfăşurare a concursului au ru, Gheorghe Croitoru, Badi
„Modificarea ansamblului de început şă:i acorde atenţia cuvenită. Trufin şi alţii sînt azi cunoscuţ
turnare“, aduce o economie Şi rezultatele n-au întTziat să se a- in majoritatea întreprinderilor d
de 139.705 lei. ¦•ate. Dacă în primele 6 luni a înce­ industrie grea din ţară. Aceasta
put şă se lucreze numai ia cinci teme datorită importantelor inovaţi
de inovaţii din cele 43 prevăzute în create de ei, care, prin Ministe
programul concursului, în ultimele două rul industriei grele, au fost ex
luni au fost puse în lucru alte 10 tinse în ţară.
noi teme printre ca r e; „Nou tip de
guri de vînt şi răcire“, „Mărirea du­ Dintre inovaţiile extinse, cei
rabilităţii podurilor de turnare'' etc. mai de seamă s în t: „Metodă di
turnare a oţelului calmat în lin
Pen-tru încheierea ou succes a a- gotiere direct conice fără mase
ceştui concurs de inovaţii, tovarăşii Iote“, „Duză metalică pentru fii
din comitetul de întreprindere şi ca­ trele chimice“, „Sistem de etan
binetul tehnic, trebuie să continue să şare a Jingotierelor“, „Dispozitn
se ocupe îndeaproape de îndrumarea de protecţie în perioada înlodui
grupelor de inovatori. rii ramei sau pragului la cuptoa
rele de cocsificare“ şi „Mas;
pentru ştamparea maselotelor“