Page 36 - 1959-09

Pag. 4 / DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 1466

U e ^ a is ^ a a d e p ă ş i t S .!i* M r T xulLmeAe sxuil • juitlmehe şJttri • ?ittimjele stlrx

\ producţia ds lapte pe cap de locuitor

KIEV 9 ( Agerpreş). — T ASS anunţă: M. Spivak, mi-,
nistrul Agriculturii al R.S.S. U crainene, a declarat unui cores-
ponclent al agenţiei TASS că în ceea ce priveşte producţia
de lapte pe cap de locuitor Uc rama a depăşit Statele Unite ale
Aniericii. In anul agricol care a trecut au fost realizate în re-
publică cite 387 kg. lapte' pe cap de locuitor, iar în S.U.A. 339 kg.

In 1965 se vor produce anual in Ucraina 620 chintale de
lapte pentru fiecare sută de he dare de păniînt. In prezent
se produc în republică 365 chin tale.

amploare mişcarea de protest  apărut primul volum Lucrările Congresului Uniunii
împotriva intenţiei franţei de a
al Istoriei literaturii ruse sindicatelor din Germania occidentală
şi sovietice

experimenta bomba atomică în Sahara MOSCOVA 9 (Agerpres), — tuit. Cronica bogată în fapte şi STUTTGART 9 (Agerpres).! minerii au pierdut din cîştigu-
TASS a n u n ţă : Editura Acade- capitolul introductiv, sînt com- rile lor în total 130 milioane
miei de Ştiinţe a U.R.S.S. a pu- pietate cu numeroase articole Corespondentul agenţiei TASS, mărci. Mii de mineri au rămas
blicat primul din cele trei vo- monografice, fără lucru. Zeci de mii de mi-
lume ale Istoriei literaturii ruse Borisov, anunţă: In şedinţa din neri, a deoiarat Richter, sînt a-
şi sovietice. Cu acest prilej zia- Primul volum, scrie ziarul, meninţaţi de a fi concediaţi în
MOSCOVA 9 (Agerpres). — de ştiinţă în declaraţia lor, şti- ţional al Uniunii generale a oa- rul „Literaturnaia Gazeta“ a pu- cuprinde capitolul — Roadele 8 septembrie a Congresului Uni- viitorul apropiat,
TASS anunţă: Oamenii de ştiin- rea cu privire la apropiatul menilor muncii din Tunisia a a- blicat un amplu articol în care, creaţiei colective, despre lega tu-
ţă sovietici membri ai Comite- schimb de vizite între D. Eisen- doptat o rezoluţie în care con­ printre altele, subliniază că pla- rile 'literaturii sovietice cu ITfe- unii sindicatelor din Germania Richter a arătat în continuare
tului executiv pentru apărarea hower şi N. S. Hruşciov a sădit damnă atitudinea guvernului nul cărţii este foarte bine alcă- ratura străină după revoluţia
păcii şi ai Comitetului sovietic noi speranţe în inimile tuturor francez pentru faptul că „se în­ din Octombrie. occidentală au luat sfîrşit dis- că forţele militariste şi fasciste
de solidaritate cu ţările Asiei acelora care caută în mod sin- căpăţînează în intenţia de a ex- capătă din nou în R. F. Germa-
şi Africii au dat pubLcităţii o cer să contribuie la progresul, perimenta bomba nucleară în cuţiile pe marginea raportului n5 0 infiuenţă tot mai mare.
declaraţie de protest împotriva fericirea şi înflorirea omenirii, Sahara“.
experienţelor cu arma nucleară în această situaţie, se spune în de activitate al conducerii uni- In timpul discuţiilor pe mar-
pe care Franţa intenţionează să declaraţie, hotărîrea cercurilor * ginea raportului de activitate al
le efectueze în Sahara. Deda- conducătoare din Franţa de a CASA BLANCA 9 (Agerpres). unii- a
raţia a fost semnată de cunos- efectua experienţe cu arma ato- La 8 septembrie s-a încheiat Ia In cuvîntarea pe care ă rosti- Uniunii sindicatelor
cuţi oameni de ştiinţă, — aca- mică în Sahara constituie o pro- Casa Bianca cea de-a 32-a se- dj Qermania occidenfaa de|e.
demicienii Viktor Ambartzumian, vocare Ia adresa opiniei pubîi- siune a Consiliului Ligii ţărilor t-o preşedintele Uniunii sindica-
Troîim Lisenko, Nikolai Mushc- ce mondiale. Este puţin proba- arabe la lucrările căreia au luat , . :,
lisvili, Aleksandr Nesmeianov, bil că cineva se mai îndoieşte parte primii miniştri şi miniştrii telor din Germania occidentală, ... «, * •... «« luat « '„î " ««
Nikolai Semenov şi alţii. de faptul că exploziile nudea- Afacerilor Externe dintr-o serie cdnuc,lecraiit saitnl1duicdaltneelaor PîanOlTuapt*a p«eOn-­
re proiectate în Sahara urmă- de state din Orientul apropiat Kişi nu intenţionează să schimbe Richter, a ar.ă.t.at Fpericolul Fpe
în prezent guvernul sovietic, resc continuarea „războiului şi Africa de nord. Participanţii actuala politică a Japoniei care .1_ prezintă concentrarea tru drepturile oamenilor muncii,•
se spune în declaraţie, a arătat rece“. __ la sesiune au exam inat' probfe- în special a tineretului munci­
din nou că este gata să lupte ma experienţelor atomice pe care continua a putem econom,ce m tor. Numeroşi delegaţi au cerut
pentru obţinerea interzicerii ar- ¦?r Franţa plănuieşte să Ie efectueze
miumie unui grup de oameni, activizarea luptei sindicatelor
melor atomice şi cu hidrogen PARIS 9 (Agerpres). — Miş- în Sahara, situaţia din Algeria împotrivă forţelor militariste şi
¦— Iuîndu-şi obligaţia de a nu carea de protest împotriva expe- din sudul Peninsulei arabice, TOKIO 9 (Agerpres). — Kişi, este orezul meu politic şi cesea ce*- consttituie o mare pri-i
efectua explozii nucleare dacă rienţelor nucleare proiectate de mejdie şi pentru drepturile oa- fasciste pentru înţelegerea reci­
puterile occidentale nu vor re- Franţa în Sahara ia tot mai problema palestiniană. Partici- După cum anunţă postul de v°i căuta să obţin revizuirea
lua experienţele cu această ar- mare amploare în Africa. Pant>> fa sesiune au examinat de menilor muncii. El a vorbit a- procă între popoare. Unii dele­
asemenea ordinea de zi a apro- radio Tokio, primul ministru tratat, neţinînd soarna poi despre situaţia grea a mi­
.K,..işi.., .l,uiAn„d. cu,v„in,t.ul, .la 80 se,p-. deKnişici,i aunrecfeulnodsecuot,bs,ttoa,tco,odl,aet“_ă. „ca nerilor vest-germani în legătu­ gaţi au criticat poziţia pasivă a'
tembrie in cadrul consfătuirii unji membrj ai partidului lib'e- ră cu continuarea crizei în des-
facerea cărbunelui. După cum a conducerii uniunii sindicatelor
conducerii partidului liberal- ral-democrat au atitudine cri- subliniat Richter numai prin in- în lupta împotriva înarmării a-
troducereă aşa-ziselor „schim­
demoorat guvernamental, a de- tică faţă de revizuireatratata-

clarat că nu intenţionează să lui“, buri de sărbătoare“ la mine,

schimbe actuala politică a Ja­

„La Tribune des Naiions“ despreponiei de strînsă colaborare cu

S.U.A. pe o politică de neutra­

mă. Am primit cu satisfacţie După cum relatează agenţia pmtd sesiuni a Adunării Gene- litate, pe care Kişi a calificat-o criza din industria cărbunelui tomice a R. F. Germane.
drept „comunistă“. a Germaniei occidentale
ştirea în care se anunţă că gu- „France Presse“ la Cairo au a- ra,e a ° - N-U- ¦—O— ¦j , . . .
Japonia, a subliniat Kişi, nu i
vernele S.U.A. şi Marii Britanii vut loc puternice manifestaţii de * va promova nici pe viitor în
politica sa externă linia de neu­ i Declaraţiile
au adoptat hotărîrea de a nu protest. Postul de radio Cairo a PRAGA 9 (Agerpres). — Se- tralitate. In aceasta rezidă ideea provocatoare
de bază a revizuirii „tratatului
relua experienţele cu arma nu- anunţat c ă.la manifestaţia care cretariatul Federaţiei sindicale de securitate“. Revizuirea trata­ PARIS 9 (Agerpres). — Fai- cărbunelui, scrie revista’, nu ale primarului vest-
tului de securitate, a declarat moşul „miracol economic“ al s-a făcut simţită pe deplin decît berîinez Brandt
cleară pînă la sfîrşitu! anului a avut Ioc la 7 septembrie au mondiale a dat publicităţii un a- Germaniei occidentale are un atunci cînd criza a atins şi alte
-o - punct cit se poate de slab, se ramuri ale economiei şi în spe- BERLIN 9 (Agerpres). —' TASS a-
curent. Sub privirile întregii participat peste 100.000 de oa- pel adresat conferinţei de la arată într-un articol publicat în cia-1 industria siderurgică, nunţă: Primarul vest-bcrlinez Brandt
lumi se topeşte gheaţa „războ­ Cairo convocată de consiliul de Gaitskell şl Bevan săptămânalul francez „La Tri- pledează pentru menţinerea stării „răz­
iului rece“. meni. au părăsit Moscova bune des Naiions“ în legătură Pentru atenuarea acestei si- boiului rece" în Berlinul Sccfdenta!.
De asemenea, ziarul „Le Mon- solidaritate al ţărilor din Asia plecînd spre patrie cu criza din industria cărbune- tuaţii, sindicatele au propus un Zilele acestea Brandt a luat parte la
După cum subliniază oamenii şi Africa. Secretariatul F.S.M. lui a Germaniei occidentale, program de acţiune care însă întrunirea Uniunii revanşarde a per­
de“ relatează că Consiliul na- MOSCOVA 9 (Agerpres). — Revista arată că acest punct slab a fost respins de guvern. Sin- soanelor strămutate, în cadrul căreia
protestează împotriva planurilor TASS anunţă: In dimineaţa zi­ dioafele cer, printre altele, ore- a cerut continuarea politicii „oraşului
lei de 9 septembrie" au plecat îl constituie faptul că 60.000 de de front“. La. 8 septembrie el a luat
Franţei de a experimenta bomba din Moscova spre patrie eu un mineri din bazinul carbonifer dite convenabile, reducerea im- cuvîntul Ia şedinţa adunării deputaţi­
avion „TU 104“, Gaitskell, li­ Ruhr nu au de lucru. In legă- pozitelor în întreprinderile mi- lor din Berlinul occidental, calomniind
Ce! de-a! UI-Sea Congres al studen ţilo r atomică în Sahara. der ai partidului laburist din tură ou aceasta şeful sindicatu- niere, impunerea unor noi res- Uniunea Sovietică şi Republica Demo­
F.S.M., se spune în apel, în­ Anglia, Aneurin Bevan, trezorier lui minerilor, Heinrich Guler- Vieţii la importul ds cărbune, crată Germană.
din America Latină ţelege şi împărtăşeşte neliniştea şi membru al comitetului execu­ muth, a deoiarat că în.’rîndul
tiv şi persoanele care-i înso­ populaţiei din centrul carbonifer Guvernul federal se află în Brandt s-a pronunţat din nou împo­
oamenilor muncii şi maselor ţesc. din Germania occidentală se faţă unei situaţii extrem de di- triva lichidării regimului de ocupaţie
ficile, continuă revista. In faţa din Berlinul occidental, împotriva re­
populare din Africa în legătură Înaintea plecării Gaitskell şi răspîndeşte o agitaţie nesănă- acestei situaţii el a ales ca so- ducerii efectivului trupelor dc ocupa­
Bevan au făcut declaraţii. toasă. El a arătat de asemenea ţie, împotriva încetării activităţii de
CARACAS 9 (Agerpres). — Tru libertate şi democraţie. cu consecinţele grele ale unor că în aceste condiţii, atmosfera Iuţi® creşterea considerabilă a subminare dusă de organizaţiile de
Agenţiile de presă transmit că Pe ordinea de zi a congresu- astfel de experienţe şi se ală­ de depresiune care domneşte în impozitului la petrol, ^ printr-o spionaj şi a propagandei duşmănoase
la Caracas a început cel de-al tură sindicatelor africane în din Berlinul occidental. EI a decla­
UHea congres al studenţilor din lui figurează următoarele pro- scopul demascării acestor pla­ rîndul minerilor ar putea să specială de 30 mărci/tonă, rat că se pronunţă în general împo­
America Latină. Discursul de bleme: Rolul universităţilor din nuri care urmăresc să însoal- aibă grave repercusiuni politice. sperînd ca prim scumpirea pre- triva oricărui acord în problema Ber­
inaugurare a fost rostit de mi- America Latină şi realizarea mînte popoarele africane ce lup­ ţului la petrol să reducă con­
riistrul Educaţiei, dr. Rafael Pi- unei reforme în probleme de e- tă pentru independenţa lor. " Intensificarea crizei industriei sumul acestui combustibil spre
ducaţie şi administrative, agre- a ajuta vînzarea cărbunelui. A-
ceastă măsură, după părerea ex­
zani, care în numele guvernu- siunea imperialistă şi efeptele ei Federaţia sindicală mondială perţilor, nu este decît o jumă­

lui Venezuelei a salutat delega- în viaţa economică şi culturală, este convinsă că acţiunile comu­

ţiile sosite din numeroase ţări precum şi unitatea de luptă a ne ale sindicatelor şi opinia pu­

ale Americii Latine. El a îndem- mişcării studenţeşti internaţio­ blică din întreaga lume vor pu­

nal pe participanţi la întărirea nale în vederea stabilirii unei tea determina Franţa să renun­

unităţii de acţiune în lupta pen- păci mondiale. ţe la aceste planuri periculoase.

ccnRsxsszaxr

După furaeti! lui Eisenhower la nivel înalt. Fiecare din cei la problemă dezarmării, comin tate de măsură deoarece prin linului, „pînă cînd nu va fi rezolvată
in Europa occidentală doi oameni de stat şi-a menţi­ nicatul nu spune absolut nimic aceasta nu se va putea rezolva problema germană".
nut poziţia sa anterioară. (Se despre experienţele nucleare, problema celor 30.000.000 tone
ştie că în timp ce Macmillan deşi, după cum se ştie, pe de o de cărbune acumulate sub for­ Referindu-se la problema germană,
este de părere că o conferinţă parte la Geneva au loc tratative mă de stocuri nevandabile. Brandt a afirmat că reunificarea Ger­
a conducătorilor marilor puteri cu privire la încetarea acestor maniei nu este o problemă a germa­
Cercurile industriale, arată în nilor înşişi.

ar putea avea loc imediat, Ei­ 'experienţe', iar pe de altă par­ încheiere „La Tribune des Na- . Oprindu-se asupra problemelor de
tions“, vor să rezolve această
Mai mult ca oricînd, în lume rezultatele cu care s-a soldat a- re că, în urma convorbirilor pe senhower, dimpotrivă, se pro­ te, Franţa face pregătiri febrile problemă prin noi sacrificii du­ politică internă, Brandt a declarat că
se conturează astăzi un puter- cesta. In preajma întrevederi- care le-a purtat cu Eisenhower, pentru experimentarea' în Saha­ reroase impuse muncitorilor prin senatul vest-berlinez intenţionează să
nic curent de opinie în favoarea lor pe care le va avea cu con- Adenauer şi-a mai temperat ze- nunţă pentru „pregătirea“ în­ ra a propriei sale bombe ato­ închiderea unei serii de puţuri intensifice represaliile împotriva tutu­
tratativelor, pentru soluţiona- ducătorul guvernului sovietic, lui său războinic, pronunţîndu- delungată a unei astfel de în- mice. Deşi, în preajma deschide-, aşa-zise „nerentabile“. ror forţelor de opoziţie din Berlinul
rea pe calea convorbirilor, a în- preşedintele Statelor Unite a se potrivit spuselor lui Eisen- tîlniri). Potrivit comentariilor rii sesiunii Adunării Generale occidental.
ţelegerii paşnice a tuturor pro- considerat necesar să întreprin- hower, „în mod pozitiv“ în le- din presa americană („Washin­
blemelor litigioase, a tuturor dă anumite consultări cu prin- gătură cu apropiatul schimb de gton Post“ ), reiese că în ca­ a O.N.U. Franţa avea nevoie
problemelor care joacă un rol cipalii săi aliaţi şi, în acest vizite Hruşciov—Eisenhower. In drul convorbirilor Eisenhower—
însemnat în viaţa internaţio- scop, Eisenhower s-a deplasat măsura în care spusele lui A- Macmillan s-ar fi manifestat de asentimentul S.U.A. cu pri­ VINERI 11 SEPTEMBRIE 1959
nală. Evenimentul central pe li- în Europa, unde s-a întîlnit cu denauer vor fi confirmate de divergenţe atît în problema Lao- vire lă politica guvernului fran­
nia destinderii încordării inter- conducătorii principalelor ţări fapte concrete, declaraţia lui e sului cit şi în cea a vizitei mi­
naţionale, oare polarizează în occidentale, cu cei mai apropiaţi salutată. Oricum, un fapt cert nistrului de Externe {r„anchist cez în Algeria, comunicatul nu S pectacole cin em a to g ra fice
. prezent atenţia opiniei publice aliaţi ai Statelor Unite. La e incontestabil. Opinia publică arată că s-ar fi realizat, lucrul
Londra. Ceea ce a aparut in
mondiale este, fireşte, apropiata drept, vorbind, această consulta- vest-germană a dovedit odată rnod deosebit de evident a rost acesta. In legătură cu această D E V A : Fatims.; ALBA IU- SEBEŞ : Mingea ; SIMERIA : Melba j
vizită pe care N. S. Hruşciov, re pe oare şi-a propus-o pre- mai mult că doreşte în mod T E IU Ş : Articolul 420; BARU MA­
preşedintele Consiliului de Mi- şedinţele S.U.A. cu conducătorii sincer pacea, lucrul acesta La P « ca Premieru* enS*.ez , a jproblemă importantă pentru J LIA: Micul acrobat; Oleko Dun- RE : Chemarea văzduhului; LONEA î
niştri al U.R.S.S., o face în vii- puterilor occidentale nu afec- fiind confirmat de primirea folosit la maximum întîlnirile Marinarul îndrăgostit; ZLATNA: Vra­
torul apropiat în Statele Unite tează cu nimic importanţa şi călduroasă pe care ea a fă- cu Eisenhower pentru a-şi. spori Franţa, în comunicat se rnenţio- ?ici J BRAD: Steaguri pe turnurii ja dragostei; APOLDU DE SUS
popularitatea personala şi pe nează doar că „problemele afri- HAŢEG: Intre noi părinţii ; HUNE- Marele cetăţean; GALAN: Edeş
ale Americii ca şi vizita pe care, semnificaţia apropiatei vizite cut-o lui Eisenhower, ca semn aceea a partidului conservator, Anna,
în toamna acestui an, o va face a conducătorului guvernului al aprobării apropiatelor întîl- aceasta fiindu-i necesar pentru cane în totalitatea lor şi în spe- DOARA: Casa liniştită; ILIA: Tatăl
preşedintele Statelor Unite, Ei- U.R.S.S. în Statele Unite şi, în niri ale preşedintelui S.U.A. viitoarele alegeri parlamentare.
senhower, în Uniunea Sovieti- legătură cu aceasta, însuşi to- cu preşedintele Consiliului de In rest, vizita lui Eisenhower cial cele care privesc Africa de meu actorul; ORAŞTIE : Comicos j
că. Acest schimb reciproc de varăşul Hruşciov arăta într-o Miniştri al U.R.S.S. Lucrul a- la Londra s-a soldat cu rezulta­
vizite între conducătorii celor recentă conferinţă de presă că cesta e deosebit de important te destul de modeste în ceea nord, au fost examinate în mod Zboară cocorii; PETROŞANI: Pri­
mai puternice state ale lumii nu vede nimic rău în aceasta, şi el merită reţinut ca un fapt
are, fără îndoială, o mare în- Pentru preşedintele S.U.A., însă, semnificativ. ce priveşte conturarea unei po­ aprofundat“. Cu alte cuvinte, ma m elodie; Un cîntec din caval i
seninătate pentru strîngerea călătoria în Europa occidentală După Bonn, Eisenhower a litici clare de pace din partea deci, nici popasul la Paris al
legăturilor de prietenie dintre prezenta unele serioase semne poposii pentru patru zile în ca­ ţărilor occidentale. Rezultatele
popoarele sovietic şi american şi, de întrebare. Este vorba de di- pitala Marii Britanii, unde a ei, privite prin prisma apropia- preşedintelui Eisenhower nu s-a m \ A 10) I! ©
totodată, între Est şi Vest, în vergenţele şi contradicţiile me- fost oaspetele premierului en- tului schimb de vizite Hruşciov soldat cu rezultate care să
general. De aceea, opinia publi- reu mai profunde care macină glez, Harold Macmillan. In ur- —Eisenhower, vor putea fi mai bucure opinia publică iubitoare Programul 1 : 6,15 Melodii populare „Slăvit să fii partid iubit“; 21,45 Mu-
că iubitoare de pace din întreă- alianţa Atlantică. In aceste ma tratativelor şi covorbirilor ce bine apreciate după convorbirile de pace. romîneşti executate la diferite instru- zică uşoară romînească; 23,00 Inter-:
ga lume urmăreşte cu atenţie şi împrejurări, pe Eisenhower îl au avut loc purtînd pecetea „strict mente; 7,15 Polci şi mazurci; 9,10 Mu- preţi celebri care au concertat în Bu-'
Tnteres orice eveniment, orice aşteptau serioase hărţuieli per- secret“, au fost date publjcită- sovieto-americăne. In concluzie, turneul lui Ei­ zică populară romînească; 10,10 Sim- cureşti. Programul II: 14,07: , Muzică
manente, şi era de aşteptat ca ţii doar extrem de puţine lu- De la Londra, Eisenhower s-a senhower în Europa occidenta­ fonia I-a în Re major de M ahler; uşoară; 15,00 Concert simfonic; 16,30
luare de poziţie care are legă­ el, reprezentînd cel mai puter- cruri. N-a fost publicat nici un lă n-a reuşit să aplaneze diver- 11,03 Muzică de estradă; 12,25 Meri- Muzică populară oltenească; 17,35 In-'
tură cu apropiatul schimb de ni•c stIat1 capi*1talIi¦st1, s_ăV .ffi*e che- Jt ae1l Jdae /scommiuinnii/•cnart Iloa pstfiîrfrCşTitHuIl oprit pentru cîteva zile în ca- diane; 12,40 Muzică uşoară de terpreţi dc muzică uşoară din ţari
vizite Hruşciov—Eisenhower. In pitala Franţei, unde a avut genţele şi neînţelegerile care Ostrovski şi Soloviov Sedoi; 13,05 Pa- prietene; 18,05 Doine şi jocuri popu-'
întîlniri oficiale cu preşedintele macină lumea occidentală. Toţi gini alese din muzica de operă; 14,00 lare romîneşti; 19,40 Fragmente din
Franţei, De Gaulle. Comunica­ conducătorii puterilor occidenta- Melodii populare romîneşti; 14,30 Mu-’ opera „Pescuitorii de perle" de Bizet;
tul final dat publicităţii la Pa­ le, în general, şi-au păstrat zică instrumentală interpretată de ti- 21,15 Din muzica popoarelor; 21,45
binecunoscutele lor poziţii în ce neri solişti rom îni; 15,10 Formaţii de Album artistic; 22,00 Pagini din litera -
priveşte principalele probleme muzică uşoară; 15,40 Cu cîntecul şi tura pianului; 22,30 Moment poetic:
ale actualităţii internaţionale. Jocul pe întinsul patriei; 17,25 Noi în- Shakcspearej 23,15 Melodii populare
Răinîne de văzut în ce măsu­ registrări de muzică romînească; 18,05 romîneşti.
ră în viitorul apropiat, mai a-

les oa urmare a schimbului de Din legendele popoarelor; 18,35 for-: Buletine de ştiri; 5.00. 6,00, 7,00,

viz ite Hr uşciov—-Eisenhower, maţii vocale de muzică uşoară; 19,05 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,

această ordine de idei, a reţi- mat să adopte o poziţie care tratativelor, n-a fost organizată ris se limitează să enumere doar conducătorii statelor occidenta­ Concert de muzică populară romîneas- 22,00, 23,52 (programul I), 14,00, 16,00,
nut atenţia turneul pe care pre- să nu supere pe niciunul din nici o conferinţă de presă, aşa subiectele discutate de cei doi le vor da dovadă de înţelegere că; 21,00 Piese pentru ghitară; 21,30 18,00, 21,00, 23,00 (programul II).
şedinţele’ Statelor Unite, Eisen- p'artenerii săi atlantici, ba, dim- cum considera, de altfel, presa oameni de stat. Nici un cuvînt. faţă de. cauza păcii, faţă de
potrivă, să contribuie la apia- engleză. In cadrul unor cuvin- despreconţinutul, prepriu-zis al destinderea internaţionafă şi-şi T im p u l p ro b a b il în reg iu n ea n o is tr ă
hower, l-a întreprins zilele tre­ narea conflictelor şi neînţele- ţări televizate, desfăşurate sub' convorbirilor.Generalităţi, doar vor aduce contribuţia la rea-
cute în Europa occidentală, vi- gerilor. fbrmă de convorbire, cei . doi generalităţi despre „acordul lor Pentru ziua de 10 septembrie 1959 iar noaptea între 8 şi 16 grade. Vînt
z'itînd consecutiv Bonn-ul, Lon­

dra, şi Parisul. Primul său popas de o zi conducători, de stat n-au spus deplin asupra chestiunii Berii- Uzarea colaborării Est-Vest, la vremea se menţine relativ frumoasă cu slab din direcţia nord.

Vom încerca, în cele ce ur­ preşedintele Statelor Unite l-a nimic care sa denote că s-a a- nului“, „devotamentul ce^ r - coexistenta paşnică, cerul variabil, mai mult noros ziua. Pentru următoarele trei zile vreme

mează, să vedem scopul turneu­ făcilt la Bonn, capitala Repu- juns la o înţelegere în ce pri- doi conducători ţaţa de alianţa CONST. MACOVEI Temperatura uşor variabilă, va fi cu- cu cer variabil şi temperatura în creş-
lui lui Eisenhower în Europa şi blicii Federale Germane. Se pa- veşte convocarea .unei conferinţe atlantică etc. Deşi face. referiri prinsă ziua între 20 şi 24 de grade, fere uşoară.

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr, 9. Telefon: I88;I89; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.I.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva