Page 37 - 1959-09

B iblioteca T

fţcgiona'ă

Hun<*?oara-Devaj,

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA / I p H R ilP P tp

Anu! X! Nr. 1467 Vineri 11 septembrie 1959 4 pagini 20 bani

r
wcgAOTiswa'ti'ty/iiuffiBa

întrecerea minerilor din gater JiuluiFruntaşi
VĂ PREZENTĂM:
sa —Ji , .. »

ai Combinatului

siderurgic Răspunsul exploatării miniere Lupeni la chemarea, — IP

Hunedoara lansată de colectivul minei Lonea

Colectivul de mineri, tehnicieni, ingineri şi — vom reduce preţul de cost planificat pe în­ ,A.S. din Petreşti s-au în- Â început recoltarea sfeclei
funcţionari de la E. M. Lupeni, hotărît să răs­ treg anul cu 3.000.000 le i; silozat pînă In ziua de 10 septem­ de zahăr şi a florii-soarelui
pundă cu noi realizări în producţie grijii ce i-o brie a.c. peste 1.400 tone de po­
— vom lupta pentru îmbunătăţirea neconte­
poartă partidul, a analizat posibilităţile pe care nită a calităţii cărbunelui, astfel ca pînă la sfîr-

le are şi răspunde la chemarea colectivului minei şitul anului să ne încadrăm în normele de ca­ rumb din cele 1.700 tone cit este Muncă însufleţită ză zilnic sfecla de zahăr de pe
Lonea la întrecerea socialistă în cinstea zilelor litate planificate; planificat. Un aport deosebit ia în- la G.A.C. din Turdaş cîte 0,10 ha. tată de 0,08 ha.
de 7 Noiembrie şi 30 Decembrie cu următoarele silozarea furajelor îl aduc tinerii cît este norma (pentru 125
— vom reduce consumul de material lemnos,

angajam ente: ca pînă la sfîrşitul anului să realizăm 2 Ia sută de la secţia din Petreşti a G.A.S. In primăvara anului trecut, puncte). Ei zoreso recoltatul a-
economie faţă de consumul specific planificat. cestei culturi pentru a putea e-
— depăşirea planului anual de producţie cu Colectivul exploatării miniere Lupeni. con­ lată în clişeu, cincidintre cei colectiviştii din G.A.C. „6 mar­ fectua pe lotul din luncă ară­
25.000 tone ; m^i harnici utemişti ai secţi/ei, frun­ tie“ — Turdaş au însămînţat cu turi de însămînţare a griului de
ştient de sarcinile ce-i stau în faţă, sub condu­ taşi la însilozări. In rîndul din sfeclă de zahăr doar un singur toamnă.
— depăşirea productivităţii muncii planificate cerea comitetului de partid şi cu sprijinul comi­ faţă sînt tov.Elst Toma, Elena hectar. Dat fiind producţia mul­
pe anul 1959 cu 2,3 Ia sută. iar în ultimele 4 tetului sindical şi a! comitetului U.T.M., va lupta Stolan şl Gheorghe Vlad, iar în ţumitoare şi veniturile mari pro­ Rod aî aplicării regalilor
pentru traducerea în viaţă a angajamentelor rîndul doi, Elena Vîrje şi Nicolae venite din această cultură, co­ agrotehnice
luni ale anului vom realiza un randament de luate. lectiviştii au însămînţat în acest
0,900 tone/posi; Pentru a-şi spori veniturile,
colectiviştii din tînăra gospodă­
* I. ÎLEA IORDAN Şeful exploatării Secretarul comitetului P.M.R. Preşedintele comitetului de întreprindere Secretarul comitetului U.T.M. Butuligă. an 13 ha. cu sfeclă de zahăr, în rie colectivă .„Mureşul“ Gelmar,
prim-laminator ta lamino­ LEDRER fOSIF terenul din luncă, pe malul Mu­ au însămînţat în primăvară 6
ZBOROVSKI AUGUSTIN ROTARU DUMITRU FAUR VIOREL ha. cu sfeclă de zahăr. îndru­
maţi de către agronomul sfatu­
rul de 800 mm. Colectivul j reşului. Insămîntările s-au e- lui popular, ei au însămînţat a*
din care face parte a lami­ Răspunsul colectivului de muncă fectuat la timpul optim, în ară­ ceastă cultură în arătură adîn­
nat peste plan în cursul lu­ în se m n a te ®©©Bi©swsi piaen tură adîncă de toamnă. Colecti­ că de toamnă cu sămînţă trata­
al U. R. U. M. Petroşani viştii au acordat acestei culturi tă cu îngrăşăminte bacteriene.
nii august 2.310 tone o ţe l, Colectivul de muncitori, teh­ angajamentul luat să fie rea­ atenţia cuvenită, prăşind-o la Gîtva timp după însămînţare,
colectiviştii ău împrăştiat super-
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Uzina de reparat nicieni şi ingineri de la între­ lizată o economie de aproape timp. fosfat pe întreagă suprafaţă cul­
prinderea de explorări şi con­ tivată cu sfeclă de zahăr. Plan­
utilaj minier din Petroşani au hotărît să răspundă cu noi an-\ strucţii miniere din Brad s-a 400.000 lei. Cu cîteva zile în urmă, la tele au răsărit uniform. ATunci'
angajat să realizeze pînă la Un rol important în obţine­ G.A.C. „6 Martie“ a început re­ ti s-a aplicat cu grijă praşila1
gajamente în producţie în urma chemării la întrecerea lansată sfîrşitul anului o economie de coltarea sfeclei de zahăr. Pînă I-a. Apoi, la timpul potrivit,
650.000 lei. Acest angajament rea acestui succes l-a avut şi ieri, 10 septembrie, s-a recoltat plantele s-au prăşit manual, a
de colectivul de mineri al exploatării miniere Lonea, în întrece-'i întrecerea socialistă în care au producţia de pe 8 ha'., rezultînd doua şi a treia oară.
şi l-a luat în urina chemării fost antrenaţi toţi salariaţii în­ 243 tone de sfeclă de zahăr. Re­
rea pornită în cinstea zilei' de 7 Noiembrie şi a zilei de 30 De­ In ziuă de 0 septembrie, co­
lectiviştii din Gelmar au început
cembrie. Astfel colectivul de muncă de la U.R.U.M.P. şi-a luat < să recolteze sfecla de zahar. Da­
torită aplicării întocmai la ă-
următoarele angajamente : : ceastă cultură a complexului de
reguli agrotehnice, producţia
— să realizeze planul anual la producţia globală pînă în la întrecere lansată de cele 8 în­ treprinderii. Cefe mai bune re­ vine astfel, o producţie medie la este bogată. De pe primul hec­
tar care s-a recoltat a rezultat
ziua de 20 decembrie: >' treprinderi din Capitală. Orga­ zultate în această întrecere ha', de 31.000 kg. De pe supra­ o producţie de •36.000 .kg. sfe­
clă de zahăr. După un . calcul
— să realizeze planul fizic la principalele sortimente nizarea temeinică a muncii în le-au obţinut echipele conduse faţa de teren în.sămînţată, îngri­ preliminar, producţia medie va
(piese de schimb şi vagonete) în proporţie de sută la sută toate sectoarele de activitate a de Avram Groza, Ioan Sime- jită, şi recoltată de către colecti­ depăşi 33.000 kg. sfeclă de za-
făcut ca pînă în prezent din dria, Solomon Bexa şi alţii. h'ăr la hă.
— pentru o mai bună organizare a procesului de producţie)1 viştii din .brigada T-a, condusă
şi pentru realizarea unui regim sever de economii preţul de .. de tov...Adam Lufa, s-a obţinut In muncă rde recoltare a sfe­
cost planificat pe întregul an va fi redus cu 2.700.000 le i; >ss 4n medie 33.000 kg. sfeclă de clei se evidenţiază colectiviştii
zahăr la ha..
iuptînd pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produc-N<

) 'MIHAI BRÎNZE1 ţiei livrate exploatărilor miniere rebuturile vor fi reduse subjM Şi-au sporii angajamentul Colectiviştii din Turdaş .^sînt
} otelar la oţelăria Martin media coeficientului admis cu 0,7 fa sută ;
hotărîţi. să. termine la timp re­
) nr. 2. S-a făcut remarcat prin — în scopul realizării obiectivelor întrecerii pornite în cin-vi
La începutul anului, ca răs­ torul parubcaţie, sectorul ex­ coltatul- s.feclei- de zahăr şi în­
/- contribuţia adusă la sporirea
) indicelui de utilizare a cnp- uzinei va intensifica întrecerea socialistă dîndu-i un caracter deţ^ puns la chemarea celor 8 în­ tracţie,' oît şi minerii de la Lun­ cărcarea .ei în vagoane. Colecti­
i toarelor secţiei. ' masă. Astfel, productivitatea muncii pe cap de muncitor va. treprinderi din Capitală, colec­ vişti ca .Iosif Bartok, Iosiî P.
creşte cu 6,7 fa sută faţă de sarcina de plan. tivul de muncă al întreprinderii ca, caa^-ÎCiatează deja în .contul •Iunie,. Mtistafa Victoria, DToni-
sie Kapranczoi şi alţii, recolteă-
lunii octombrie. ¦ *. . :
de industrie locală „Crişana“ —
Directorul U.R.U.M.P. Secretarul comitetului de partid, -------------------------m .

EMERIG FARKAS DUMITRU GAGEAN din Brad, s-a angajat să reali­

Preşedintele comitetului de întreprindere Secretarul organizaţiei U.T.M. ŞS1- zeze o economie peste prevede­
IOSIF HEBEDEAN 10AN GHINEA
ii rile de plan de 100.000 lei. De a-
tunci au trecut cîteva luni. Mun­

La principalele secţii citorii de aici s-au convins în Leonte Pîrva, membru de par­
acest timp că dispun de posi­ tid, Adam Dăian. candidat 'de
partid, Mariă Rob, Nicolae Fi-
Planul depăşit lună de Sună bilităţi şi mai mari şi că pot nişan. Ana Danciu şi alţii. <
realiza economii mai multe. Aşa
se face că în consfătuirile de 2.174 kg. floarea-soarelui
GHEORGHE ROSTOGOLEA Răspunzînd chemării celor opt în­ In mod deosebit la obţinerea acestor producţie ţinute de curînd la
operator în sectorul chimic treprinderi din Capiiaiă, muncitorii de realizări s-au evidenţiat muncitorii fiecare loc de muncă, colectivul la hectair' : ) L •
la fabrica de hîrlie „1 Mai" din Pe­ Gheorghe Popa, Iosif Schneider şi al­ acestei întreprinderi şi-a sporit
al uzinei cocsochimice. Este treşti s-au angajat să-şi depăşească cu ţii din secţia de fabricaţie şi ioan Mo- Zilele trecute, colectiviştii 'din
In permanentă preocupat de regularitate sarcinile de plan şi să satul Foit au terminat recolta­
< ducerea la bun sfîrşit a sar- economisească materiale în valoare de rariu, Roland VVilcsek şi Alaria Dres- angajamentul. El s-a angajat rea florii-soarelui de pe cele 2
5 cinilor de plan şi de reduce- 150.000 lei. In urma apariţiei hotă- ha. ale gospodăriei. După ce pă­
frea preţului de cost. rîrii C.C. al P.M R. din 13—14 iulie sler din secţia de caiete, care pe iîngă să realizeze încă 130.000 lei lăriile au fost bătute, sămînţă
a.c., muncitorii acestei întreprinderi s-a vînturat şi apoi s-a cîntarft
şi-au sporit angajamentul, hotărînd să că şi-au depăşit zilnic sarcinile de j economii Intrucît la cultura florii-soarelui
economisească pînă la finele anului s-au aplicat indicaţiile specialiş­
Şezătoare literară plan între (0 şi 45 la sută, aii eco­ Un aport deosebit în obţine­ tilor respectîndu-se regulile a-
nomisit importante cantităţi de mate­ rea acestui succes l-au adus grotehnice, producţia totală s-ă
Casa regională a creaţiei riale. colectivele de muncă de la sec­ ridicat la 4.348 kg. sămînţă1.
Aceasta înseamnă că în medie,
populare şi cenaclul literar materiale în valoare de 305.000 lei. Tovarăşul Vasile Dudaş, "de lă de pe fiecare ha. s-a obţinut o
Fabrica chimică din Orăştie, este producţie de 2.174 kg. floarea-
..Minerul“, în colaborare cu clu­ Antrenaţi în întrecerea socialistă, responsabilul unei brigăzi de tineret soarelui.
de la atelierul de ilmplărie. Ba- j
bul muncitoresc U.R.U.M. Pe­ muncitorii de la fabrica de hîrtie de­ toriiă priceperii cu care o conduce, Printre colectiviştii care şi-au
pun eforturi sporite pentru realizarea brigada sa îşi depăşeşte norma lu­ adus din plin contribuţia, la ob­
troşani, a organizat în după- angajamentelor. La principalele "secţii, ^P ă rin te. f i „ ţL W ^eio z“ nară cu 20—25 la sulă. ţinerea acestei producţii record
planul de producţie a fost depăşit luna — prin efectuarea unor lucrări
amiaza zilei de 10 septembrie o de lună. Astfel, pe perioada ianuarie- 1 In clişeu : iov. Dudaş lucrind la de calitate la însămînţat, orăşit
august, planul la producţia de hîrtie o maşină circulară. şi recoltat — sînt Aron Adam,
şezătoare literară. La şezătoare a fost îndeplinit în proporţie de 101,99 lleş Iosif a venit pentru cere forţă, dar şi pricepere, — Firungurile de la colivia j Silvia Pascotă, Ioan David,
Cififi în pag. IV-a Doina Adam, Petru Săbâu, Io-
a participat scriitorul timi­ la sută, iar la confecţionat caiete, în prima dată pe meleagurile Trebuie ca din meseria ta să asta trebuie modificate la 180 j sif Suciu şi alţii.
— Bielorusia a întrecut Anglia
şorean Harlambie Ţugui, In proporţie de 103,84 la suiă. Toiodafa, Văii Jiului acum 35 de ani. Era faci o artă“, mm. Colivia a fost la puţul 7 ^ în privinţa celor ce învaţă. După terminarea recoltării,
colectiviştii din Foit au început
cadrul şezătorii o serie de harnicii lucrători, printr-o mai bună or­ un băiat mic de statură, slă- Vorbindu-le adesea despre şi acum o modificăm pentru f — Americani despre învăţămîn- să însilozeze pălăriile de floa­
ganizare a muncii şi folosirea chib­ tul în U.R.S.S.
tineri, membri ai cenaclu­ but, îmbrăcat sărăcăcios. A frumuseţile meseriei de fierar, „Ileana". Aşa că să fi foarte •]
zuită a materialelor au reuşit să rea­ — izvestia: Revanşarzii vest-
lui literar „Minerul“ au citit lizeze pînă în prezent economii în va­ bătut la aproape toate porţile ex- copiii au început să îndrăgeas- atent. )
loare de 158.000 Iei.
din lucrările lor. ploatărilor miniere pentru a că meseria tatălui lor. Nu o- — Bine lleş-baci, aşa o să ]

In Continuarea şezătorii lite­ găsi de lucru. S-a oprit la mi- dală Iosif, fiul mai mare iner­ fac. ]

rare a avut loc o seară de dans ţia Lonea. Deşi venise cu in- gea la atelier la tatăl său şi Fierarul lleş trece pe la alţi i

dedicată muncitorilor fruntaşi în tenţia să înveţe o meserie, spre urmărea cu atenţie mişcările tineri, care lucrează la un >

producţie de la U.R.U.M. Pe­ dezamăgirea lui a trebuit să iuţi ale priceputului fierar. A culbutor dublu. In atelier for- -j

troşani. ¦ ;_ se angajeze vizitiu la mină. venit şi ziua cînd şi Iosif a fotă mare. Dar el este obiş- ]

Puţinii bănişori pe care-i cîş- pus mina pe cleşte şi ciocan nuit cu ea. 1 germani îşi intensifica activitatea. rea-soarelui, care constituie un
bun furaj pentru vite.
VEŞTI DIN COMERŢ liga, nu-i ajungeau nici pen- şi a început să îndoaie fiarele, Intr-o clipă de răgaz am 1
tru mincare, decum pentru im- După el, Alexandru, Dionisie şi putut să schimb cîteva cuvinte ^

f brăcăminte. După doi ani a apoi Dominic. Feciorii lui lleş cu veteranul fierar. şi.1j B rigada i-a
intrat ucenic fierar. Altă mize- Josif au îndrăgit meseria de — Sint şef de brigadă
In unităfile cooperaţiei
rie, alte necazuri. Meseria a fierar şi au avut ca „profesor“ conduc munca a 27 de ucenici 1 .Organizîndu-şi bine munca în ca­ de toamnă, tractoriştii brigăzii a iii-a
drul brigăzii, mecanizatorii brigăzii a şi-au realizat planul anual de 3.200
Niciodată prin magazinele din Că- furilor vîndute în iuna august este cu trebuit s-o „fure". Timpul u- pe însuşi tatăl lor. Bătrinul si 12 meseriaşi. Toate lucrări- II I-a de la S.M.T. Orăştie au reuşit hantri urmînd ca în cadrul acestei
lan nu s-au desfăcut o aşa de mare aproape i00.000 iei mai mare. La a ca în campania de vară să realizeze campanii să lucreze în contul anului
cantitate de mărfuri ca în luna august, ceastă realizare a contribuit şi mini ceniciei a trecut cu greu. Trăia lleş Iosif nu este însă profesor le de forjă şi fierărie pentru 3 un volum de 1.570 hantri faţă de 919 1960. Printre cei mai harnici meca­
dup^j reducerea de preţuri efectuată la ca bine organizaiă a gestionarilor şi hantri ¦planificaţi. Şi în campania de nizatori care au contribuit la realiza­
celî peste 2.600 articole. Faţă de pe­ vîiizăiorilor ca Ilie Zuriescu care şi-a insă cu speranţa că după ce numai pentru copiii săi ¦ el a mină noi le executăm. Troaba •] primăvară brigada a III-a a depăşit rea planului se numără mecanicii a-
rioada corespunzătoare a anului trecut, îndeplinit planul de desfacere în pro­ planul de hantri cu 125 la sută rea- gricoli Cornel Doica, Ioan Jeic, Mi-
volumul desfacerii prin magazinele co­ porţie de 360 la sulă, llie Dobrotă. va ieşi calfă,' va duce o viaţă împărtăşit cu multă dragoste merge fain. Am băieţi buni. ) lizînd 1.580 hantri faţă de cei 693 hăilă Aron, Andrei Piper şi alţii.
operativei „Muncitorul", de pildă, a Elena Guguianu şi Traian Varvara pianificaţi.
crescut cu pesle 100 la sută, adică cu care şi.au depăşit planul de desfacere mai bună. Speranţa i s-a nă- secretele meseriei şi altor ti- M_atjo_r_i_ta__te_a_ _s_î_n_t__ti_n^eri, dar îşi I AUGUSTIN STAICU
aproape i.000.000 lei. De asemenea, pe luna august cu clte 40-60 la suiă Pînă la data deschiderii carnpaniei corespondent
faţă de Juna iulie a.c., valoarea măr­ şi alţii. ruit însă odată cu primirea neri din atelierul de fierărie a dau cutoţii interesul. De -se-3

cărţii de calificare. Cu ea in minei Lupeni. Prin mina bă- întîinplă ca vreunul să • •mai ]

buzunar a muncit mult timp trinului au trecut mulţi tinerigreşească, ceilalţi la ]

pe unde apuca. In anul 1937 care s-au calificat în această rost.Aşa-ila noi., 1

s-a angajat la mina Lupeni, meserie. Fierarii Niţă Gheor- ... De la conducerea atelie- ^

ca salahor la suprafaţă... ghe, Împărat Ioan, Olariu rului mecanic, am- aflai că j

Timpul a trecut. Au venit j0n şi alţii, au numai cuvinte fierarul lleş Iosif este unul 1 La grădina colectiviştilor

Prin magazinul universal săfesc şi zilele bune, zilele pe care de laudă despre profesorul lor, dintre cei mai destoinici me- ^

lleş Iosif le visa de mult. De fierarul lleş Iosif seriaşi ai atelierului. El şi-a ^

O mare afluenţă de cumpărători a vîndute în luna august a fost cu 423 acum putea să-şi practice me- ... jn curtea atelierului de adus din plin contribuţia ta ^ Grădina de legume şi zarza­ harnicii colectivişti au însămîn­

cunoscut după reducerea de preţuri şi la sulă mai mare ca în luna iulie. seria pe care a îndrăgit-o ne- jierdrie de' la mina Lupeni, un rezultatele minerilor din Lu- j vaturi a gospodăriei colective ţat 2 ha. cu spanac. Ei vor

magazinul universal sătesc din Că­ Pe întregul magazin, valoarea mărfu­ spus de mult. _ cm cu un sort de piele în peni. şi i-a ajutat pe mulţi ti- ^ „Ogor nou“ din Sîntandrei a să-şi înfiinţeze' şi o căpşunărie.
lău. Prin această unitate, în luna au­ rilor desfăcute în luna august, după „Fierana-i o nmteserie fru­ faţă, cu cleştele în mină, stă neri neutru a-şi ridica califi- ^ adus colectiviştilor pînă în pre­ Pînă în prezent au şi plantat
gust s-au vîndut cu 35 la sută mai reducerea de preţuri, este cu pesle de vorbă cu un tinăr, care-i carea în meseria de fierar. zent venituri însemnate. In căpşuni pe o suprafaţă de 0,5
multe mărfuri decit în luna iulie a.c. 143.000 lei mai mare decît în luna iu­ moaşă, dacă o lucrezi cu tra ascultă cu atenţie îndemnurile. scopul creşterii acestora’, paralel ha. Plantarea căpşunilor conti­
îndeosebi, au fost mult solicitate con­ F. ISTRATE cu recoltarea roşiilor, ardeilor,
gere de inimă spunea el

adesea feciorilor săi. Ea îţi

fecţiile. Astfel, valoarea confecţiilor lie. w / <- I u J L-S 1 f i t v_S i—f uJ lJ S t. şi altor legume şi zarzavaturi, nuă. ' ......... -