Page 38 - 1959-09

Pag. 2 DRU MU E SOCIALIS MU LUI Nr. 1467

Primele realizări ale unei De ce şantiere ie m ici P R E A J M A D E S C H ID E R II
tinere gospodării colective N O U LU I AN Ş C O L A R

sîn t n eg lija te? Ş co lile din Valea J iu lu i

Irrtr-o duminică însorită de telemea a fost oprită pentru a se îşi a ştea p tă oaspeţii

noiembrie a anului trecut, io împărţi colectiviştilor la zile- Pînă îa sfîrşltul zilei de muncă mal narea planşeului, peste parter, a apă­ pe acest şantier toţi tinerii, membri
erau cîteva ore. Pe şantier trebuia rut un nou neajuns. Dulgherii lipseau. ai brigăzii complexe, printre care se
comuna Dobra, raionul Ilia, ve­ muncă. Sume importante de bani să se Înceapă turnarea planşeului de Nici fostul grup de şantiere Alba lu- numără Ioan Suciu, zklar, Gligor Sa- Elevii şi profesării din Va­ catedre şi table — în valoare
beton armai la etajul I. Calculate, lia, nici T.R.C.L.H. nu au luat măsuri moilă, zidar, Gheorghe Pintilescu, fie- lea Jiului, aşteaptă cu bucurie de 170.000 lei. Atenţie deose­
niseră numeroase camioane şi au fost realizate şi prin vînzarea, cele cîteva ore pînă la terminarea ca să trimită dulgheri. De-abia după rar-betonist, Marin Moraru, dulgher noul an şcolar. Partidul şi gu­ bită a tost acordată şi politeh-
programului nu erau suficiente pen­ două săptămîni de insistenţe au venit şi alţii, este o garanţie a îndeplini­ vernul nostru au creat condiţii nizării învăţămîntului. In afară
căruţe încărcate cu oaspeţi. pe bază de contract a porcilor tru o asemenea operaţiune, Şi totuşi, dulgherii, Numai că lucrarea a tn- rii acestui angajament. Rămîne doar optime pentru desfăşurarea pro­ de atelierele existente, au mai
să stea degeaba nu se îndura nimeni. tîrziat cu exact două săptămîni. cesului de învăţămînt. Numai fost create altele noi la Vul­
Printre ei se aflau colectivişti graşi. Atunci, tinerii din brigada complexă ca serviciul de aprovizionare şi con­ în anul acesta au tost efectua­ can şi Lupeni. In afară de a-
de pe şantierul de construcţie a blo­ Şi lanţul acestor lipsuri în aprovi­ ducerea T.R.C.L.H, să ia măsuri pen­ te reparaţii capitale în1 valoa­ ceasta, conducerile şcolilor din
din sate îndepărtate ale regiunii; Planul colectiviştilor este ca cului I.G.O. din Sebeş au hotărît oa zionarea la timp şi cu cele necesare tru lichidarea deficienţelor semnalate re de 2.500.000 lei la şcolile din Lupeni şi Petroşani, în oatabo-
voluntar să muncească pînă la termi­ şantierului continuă. Acum, cînd lu­ de constructori în buna aproviziona­ Valea Jiului. La şcoala de 7 rare cu conducerile întreprinde­
din Obreja, raionul Alba, Clinic, în anii ce vin să dezvolte simţi­ narea turnării betonului la ultimul crările la roşu ale blocului sînt ter­ ani din Vulcan s-au tăcut re­ rilor, au asigurat elevilor con­
planşeu al blocului. paraţii capitale şi amenajări de diţii pentru a tace practica chiar
raionul Sebeş, etc. Gu toţii veni­ tor ramurile anexe existente şi clase în valoare de 350.000 lei. în producţie.
Munca a început cu un elan deo­ In unele localităţi, cum sînt
seră pentru a participa la festi­ să înfiinţeze altele noi. sebit. Fiecare se îndemna să facă mai Cîmpul lui Neag, sectorul Buta La internatul Şcolii medii mix­
mult, mai repede, mai bine. Cînd o- şi Paroşeni, copiii oamenilor te din Petroşani au tost zugră­
vitatea inaugurării gospodăriei In aceste zile ei recoltează bosea unul, celălalt îl lua locui. Nu­ muncii vor începe anul şcolar vite dormitoarele şi înzestrate
mai Marin Anghel, mecanicul, a lu­ în şcoli noi. cu încă 60 de paturi. Tot la a-
colective din Dobra. Prin cuvinte floarea-soarelui de pe o supra­ crat tot timpul fără schimb. A lucraf cest internat au tost conservate
tot timpul singur la macaraua „Pio­ Tot în vederea începerii nou­ alimentele necesare pentru iar­
simple, dar înflăcărate, oaspeţii faţă de 5 hectare. Fiind bine în­ nier“. De oboseală nici că-i păsa. Era lui an şcolar un număr însem­ nă. -
doar în joc u,n cuvînt, un angajament: nat de şcoli din Valea Jiului a
— colectivişti mai vechi — au treţinută, aceasta dă o producţie minate, se duce lipsă ' de tuburi pen­ re a şantierului. primit mobilier nou — bănci, R. BALŞAN
să termine turnarea betonului. Şi corespondent
vorbit noilor colectivişti din Do­ de peste 1.500 kg. la hectar. în­ ziua de lucru s-a terminat atunci tîr­ tru . instalaţiile sanitare, lipsesc uşi Acestui şantier îi revine şl sarcina
ziu, seara. Cu toată oboseala, pe fe­
bra despre experienţa lor, le-au treaga producţie este contracta­ ţele tinerilor constructori se putea citi şi ferestre etc.
o marc mulţumire, aceea a unei da­
explicat cum au reuşit să învin­ tă. Prin vînzarea, ei, gospodăria torii împlinite. de a executa pavarea unei porţiuni

gă greutăţile şi să întărească colectivă va realiza un venit bă­ Acesta este un fapt cotidian din Cu cît lucrările la acest bloc se a- din drumul Sebeş—Petreşti, lucrare
munca brigăzii complexe de construc­
gospodăriile lor, le-aU urat suc­ nesc de aproape 10.000 lei. In tori de pe şantierul noului Dloc cu 6 prhpie de sfîrşit, cu atlt se pune tot care valorează peste 400.000 lei. Pînă
apartamente din oraşul Sebeş, Despre
ces pe drumul nou. curînd va începe şi recoltatul mai acut problema terminării proiec­ acum, respectiv în lunile iulie şi au­
acestea, cît şi despre alte asemenea
Acum, după aproape un an 'de sfeclei de zahăr. Se prevede să fapte, care se găsesc destule pe şan­ tului de canalizare şi aprovizionare cu gust, s-au făcut lucrări în valoare de
tierul din Sebeş, cu greu poţi afla.
existenţă, gospodăria colectivă se obţină peste 20.000 kg. la apă care, deşi a fost promis în trei circa 50.000 lei. Termenul de execu­
Aproape nimeni nu-ţi vorbeşte despre
din Dobra se mîndreşte cu rea­ hectar. Din vînzarea acesteia se ele. Cu totul altele sînt frămîntările zile, la începutul lunii iunie, nu a ţie al drumului este 30 . septembrie.
— lipsurile în aprovizionare de care
lizări de seamă obţinute pe dru­ va realiza de asemenea un venit se lovesc aproape la fiecare pas.

mul consolidării ei economice. de peste 30.000 lei, în afară de Şi te întrebi pe bună dreptate de fost nici acum terminat şi predat şan­ Aşadar trebuie mobilizate forţele pen­
ce nu este sprijinit şi stimulat elanul
La grîu, spre exemplu, ei au zahăr şi borhot. în muncă al acestor tineri construc­ tierului, ou toate că pentru aceasta tru ca într-o lună să se execute de
tori, care nu de mult au plecat de
obţinut 2.000 kg. boabe la 1hec­ Sume însemnate de bani vor pe băncile şcolii profesionale ? au fost date de către constructorii aproape 10 ori mai mult decît s-a fă­

tar. Pentru primul an de muncă fi realizate şi din vînzarea celor Oare se cere un lucru imposibil, sau de aici două soluţii. cut în două luni. Aici însă, conducerea

în comun, e un succes. In anii 15.000 kg. porumb, 18.000 kg. se cere ceea ce de fapt nr trebui să Tinerii constructori de pe acest şan­ T.R.C.L.H. a dovedit încă odată că Pregătiţi pentru începerea cursurilor
se facă în mod normal ? Să vedem
ce urmează producţia de grîu va cartofi şi 6.000 kg. grîu, con­ deci cîteva din neajunsurile acestui
şantier.
creşte, fără îndoială. La' avansul tractate gu statul. După un cal­ tier au fost nevoiţi astfel pentru ca nu acordă sprijinul necesar acestui Aşezată în mijlocul unui parc, tabără de pionieri, copii ai ce­
Lucrările începute la 6 iunie au Şcoala de 7 ani din Pui, raio­ feriştilor simerieni care, drept
de 40 la sută colectiviştii au pri­ cul sumar, G.A.G. din Dodra va mers în ritm normal pînă la termi­ să nu stea degeaba, să facă lucrări şantier. Pe şantier lipsesc pavelele, oa­ nul Haţeg, are un aspect plă­ răsplată pentru ospitalitatea
narea fundaţiei. Cînd să se înceapă cut. Tot aşa de plăcut e să treci gazdelor, se îngrijesc de'curăţe­
mit mai mult de 4 kg. grîu la realiza anul acesta un venit bă­ zidăria, şantierul nu avea cărămidă, necalificate de borduri de drum de re trebuie aduse din raionul Brad. şi prin cete 5 săli de clase, prin nia şcolii.
pentru că serviciul de aprovizionare cancelarie, sala festivă şi prin
zi-muncă. Şi acesta e un rezultat nesc de circa 200.000 lei. din cadrul T.R.C.L.H. nu s-a îngrijii acces etc. Este o situaţie căreia trebuie să sala de mese care, spoite fru­ Magazia şcolii adăposteşte
de acest lucru. La început s-a stabilit mos, aşteaptă sosirea elevilor. de-acum 50 m. steri lemne de
bun pentru început. Colectiviştii au şi luat mă­ să se ia cărămidă de la fabrica „I. C. Toate acestea au făcut ca lucrările i se pună capăt de urgenţă. Pregătite pentru a primi loca­ foc, aşa că grija iernii nu tre­
Frimu" din Orăştie, ca apoi, dîndu-şi buie purtată. Magazia de ali­
Porumbul se prezintă şi el suri pentru dezvoltarea sec­ de construcţii a noului bloc din Sebeş Acestea sînt cîteva constatări de pe tarii sînt şi cele 4 dormitoare, mente e şi ea bine aproviziona­
seama că se face cărămidă şi la
bine.’ Nicicînd nu a fost aşa torului zootehnic. In acest scop bucătăria şi celelalte dependin­ tă. Cele 5 table, 4 catedre, 45

frumos. E minunată şi gradina el construiesc un grajd pentru să fie întîrziate la ora actuală cu mai şantierele din oraşul Sebeş. Ele scot ţe. An de an, în ce priveşte cu­ de paturi, etc., primite de la

de legume. Zilnio pleaoă de aici 50 capete vaci, care va fi gata bine de două săptămîni. Şi totuşi, aşa însă la iveală un alt fapt: acela că răţenia, localul şcolii din Pui secţia învăţămînt sînt şi ele me­

înspre pieţele oraşelor şi centre­ cel tîrziu la 15 octombrie. Pentru cum au hotărît constructorii, această serviciul de aprovizionare şi chiar e favorizat de faptul, că cu re­ nite să asigure bune condiţii în­

lor muncitoreşti cantităţi însem­ asigurarea hranei animalelor rămînere în urmă poate fi recupera­ conducerea trustului, nu acordă aten­ gularitate aci funcţionează o ceperii procesului de învăţămînt.

nate de legume şi zarzavaturi. sînt în curs de construcţie gropi tă astfel ca blocul să fie terminat în ţia cuvenită şantierelor mici şi deci

S-au vîndut pînă acum în va­ siloz în care vor fi însilozate cinstea zilei de 7 Noiembrie. te neglijează.

loare de peste 30.000 lei şi nu în această toamnă circa 8 va­

s-a recoltat nici jumătate din goane de nutreţ. Lucrările de în- Entuziasmul de care au dat dovadă V. FURIR

recolta de pe cele 5 hectare de silozare au şi început în ziua de - f f iS ---------------------------

grădină. 7 septembrie.

Deşi nu a' imipiînli încă nîcî un Membrii gospodăriei colective La GaSafi şi la Ponor

an de existenţă gospodăria co­ „Dr. Petru Groza“ din Dobra

lectivă „Dr. Petru Groza“ din mai au şi alte realizări. Ele se Sjalul popular al comunei Pui ridor au fost şi zugrăvite. La a-
a acordat o mare atenţie pre­ cestea a contribuit şi interesul
Dobra a întrecut unele gospodă­ datoresc în primul rînd faptului gătirii şcolilor din comună în manifestat de învăţătoarea Va­
vederea începerii anului de în­ lentina Daju. Şi la Ponor şcoa­
rii mai vechi în ce priveşte dez­ că gospodăria' colectivă este în­ văţămînt. Astfel, din bugetul la a fost spoită, iar interiorul
sfatului au fost angajate cură­ celor 2 săli de clasă şi cance­
voltarea fermelor de animale. Ea drumată şi sprijinită zi de zi de ţirea şi pregătirea pentru cursu­ laria au fost zugrăvite. Localul
ri a şcolilor din Federi, Galaţi acestei şcoli a necesitat şi re­
are în prezent o fermă cu 14 către organizaţia de partid, se şi Ponor. Pentru şcolile din paraţii de tencuieli exterioare
Galaţi şi Ponor, de pildă, s-au care de asemenea au fost făcute.
vaci, 3 juninci şi două viţele. De datoresc hărniciei cu care mun­ plătit din bugetul sfatului popu­ Tot prin grija sfatului popular
lar circa 2.000 lei în scopul cu­ comunal, şcolile din Pui, Ga­
la ferma de vaci, colectiviştii "li­ cesc membrii gospodăriei colec­ răţeniei. La Galaţi, localul şco­ laţi şi Ponor vor fi aprovizio­
lii de 4 ani a fost spoit atît în nate cu alte 86.000 kg. lemne
vrează zilnic, pe bază' de con­ tive. Colectivişti ca Nemeş Vio- interior cît şi exterior, iar 2 săli de foc, destinate trimestrului
de clasă, cancelaria si un co- 1 IV din acest an.
tract. însemnate cantităţi de lap­ rel, Grlste Ioan ’(Buzdugan),
Unii care se pregătesc acum,..
te. De asemenea, ei au o fermă Gostae EMsabetă, Lă’dar Maria,

cu 160 oi, de la' care s-au vîn­ Rezăci Franciso şi alţii nu" pre­

dut lînă şi miei în valoare de cupeţesc nici un efort în lupta

peste 10.000 lei. iar o cantitate pentru întărirea gospodăriei co­

mai mare de 5.000 k'g. brînză lective.
0S319-

RezuSfafu! concursurilor de creaţie

organizate de Casa regională a creafiei

populare în cinstea celei de a XV-a Miercurea, doar la cîţiva kilometri La şcoala din Riu Bărbat, răţiţi şi se continuă cu ştersul
aniversări a eliberării patriei noastre de şantier, să se stabilească a se lua pregătirile pentru anul şcolar se geamurilor şi prafului, se aran­
de acolo. Urmările acestei lipse de fac la ora actuală. Am vizitat jează băncile, se mătură şi se
sala de clasă însoţit de tov. E- freacă pe jos. Copiii colectiviş­
' In cinstea celei de a XV-a aniversări Jos, raionul Alba); premiul III, Aris- orientare a fost întîrzierea lucrărilor caterina Duncea, învăţătoarea tilor din Piu Bărbat vor găsi
satului. Şcoala nu fusese cură­ încă din prima zi de şcoală o
a eliberării patriei noastre de sub ju­ tică Spătaru (Haţeg). după graficele de producţie cu cîteva ţită mai demult din motive o- sală curată, pregătită să-i pri­
gul fascist, Casa regională a creaţiei zile. biective. In schimb, acum pre­ mească asa cum se cuvine.
populare a organizat un concurs lite­ III. Compoziţii muzicale gătirile erau în toi. Peretii-s cu­
rar, un concurs de texte pentru brigă­ După intervenţii din partea şantie­
zile artistice de agitaţie şi unul de Premiul I, Mircea Gorgos (Hune­ rului, cărămida a sosit, iar zidăria la .şi aljii rămaşi în urmă
compoziţii muzicale. doara), pentru lucrarea „Cîntec pentru parter s-a terminat. Dar aici, la tur-
eroii de la Lupeni".

La aceste concursuri au participat ©»©©«O©®©®©®©©©»©©©®®©®®®©®®»©©©©©®®©®®®«©*: cuvenită Echipa de dansuri a cămi­ In satul Hobiţa, oamenii şi-au mai parţial — toate necurătUe.
un mare număr de creatori din re­ nului cultural din Apoldu de clădit in anii din urmă o şcoa­ Nu-i o excepţie. Tot necurăţită
giunea Hunedoara, membri ai cercuri­ SL & % i N ir \ N IB ÍRI E a Jos desfăşoară o frumoasă lă nouă şi încăpătoare. Privin­ e şi sala de clasă. In mijlocul
lor literare, instructori ai brigăzilor ar­ activitate. In multe rînduri, d-o, Iţi face o impresie frumoa­ ei, claie peste grămadă, bănci­
tistice de agitaţie şi compozitori. Să se acorde atenfia artiştii amatori de aici au să, dar aruneînd ochii în sala le sînt răsturnate şi pline de
fost aplaudaţi pentru calita­ praf, iar din sobă n-a mai ră­
Majoritatea lucrărilor oglindesc în tea execuţiei dansurilor. de clasă, impresia bună se
schimbă. Cartea de vizită sînt mas decît jumătatea de jos.
Imagini artistice viaţa şi munca oa­ muncii culturale In fo to : Echipa de dan­
menilor din marile întreprinderi socia­ suri din Apoldu de Jos, in geamurile — unele sparte com­ Tov. Marin Panait, învăţăto­
timpul unui spectacol.
liste, din instituţii şi de pe ogoare, plect şi lipsă, altele sparte nu- rul şcolii, ne-a asigurat că lu­

pentru construiţpa socialismului. Con­ Sîntandreîiil este o comună diferite întreprinderi şi instituţii organizaţia de bază de partid a crurile se vor schimba în cîteva
mare, în care viaţa pulsează tot din alte localităţi, ar putea adu­ zile.
cursul ă marcat o creştere calitativă mai viu. întreaga comună este ce o contribuţie de seamă în a- analizat nu de mult felul în care
complect colectivizată. Harnicii ceastă direcţie, in comună exis­ PETRE FARCAŞIU
p activităţii creatorilor din regiune, a colectivişti de aici sînt tot mai tă cămin cultural, staţie de ra- se desfăşoară viaţa culturală în
pretenţioşi. Ei se interesează as­ dioficare şi alte mijloace impor­ corespondent
dezvăluit o seamă de noi talente din tăzi mai mult dacă ziarele şi re­ tante de răspîndire a culturii comună. S-a ajuns atunci la
şînul maselor muncitoare. vistele sosesc la timp, îi intere­ noi în mase.
sează mai mult viaţa culturală. concluzia că nu se munceşte or­
„ | Dăm mai jos rezultatul acestor con­ Nu puţini din ei merg la specta­ Cu toate acestea, în Sîntandrei
cursuri. cole de teatru în alte localităţi viaţa artistică se desfăşoară sub ganizat.
ca Hunedoara, Deva, Simeria. orice critică. Ceea ce se tace are
I. Concursul literar Este un element nou, firesc, care un caracter sporadic : mai mult O analiză similară a făcut şi A N U N Ţß
se dezvoltă tot mai mult în viaţa în preajma unor sărbători. La
r Poezie : premiul I, Victor Miţă (Hu­ satului nostru. 23 August a fost prezentat în comitetul executiv al sfatului DIRECŢIA REGIONALĂ DE
nedoara), pentru poeziile : „Am crescut ţaţa colectiviştilor un program STATISTICĂ HUNEDOARA
cu tine, Hunedoară" şi „Pe o adeziune Acestui aspect trebuie să i se artistic in care a predominat popular. S-a ajuns la aceeaşi C upa Cam pionilor Europei aduce la cunoştinţa celor inte­
de U.T.M." ; Traian Filimon (Deva), acorde o atenţie deosebită pentru însă partea taberei de curte a resaţi că în ziua de 21 septem­
pentru poeziile : „Ploaie peste ţarini", că el face parte integrantă din pionierilor şi şcolarilor din lo­ concluzie. In ambele şedinţe s-au brie 1959 se va ţine fa sediul
„August“, „Peste veac“ şi „Aur" ; formarea concepţiei noi, înain­ calitate. In restul timpului, în co­ Direcţiei un CONCURS pentru
premiul II, Ion Drăgănescu (Hune­ tate. mună există o stare de acalmie. tăcut cîteva recomandări cu ca­ Marele stadion Prater din două echipe au terminat nede- ocuparea următoarelor posturi
doara), pentru poeziile „Marşul nos­ Este drept că au fost formate Viena, a găzduit miercuri seara c is : 0—0. Astfel, echipa Pe­ vacante:
tru", „Uzina", „Peisaj siderurgic" şi Trebuie spus încă de la înce­ o echipă de teatru, un cor, o racter general dar lucrurile con­ prima întilnire de fotbal (turul), trolul Ploeşti, campioana ţării
„Păstrează partidul în gînd“ ; premiul put că în comuna Sîntandrei ac­ brigadă artistică de agitaţie. conţină pentru Cupa Campio­ noastre are şanse multiple de LA DIRECŢIA REGIONALA DE
III, Dorin Mănăştureanu (Orăştie), tivitatea culturală este lăsată pe Formaţia de teatru se mai în­ tinuă să meargă la tel. Cu alte nilor Europei dintre Wiener calificare în turul următor al STATISTICA:
pentru poeziile : „23 August“, „Ana" un plan secundar cam de multă truneşte din cînd în cînd la re­ Sportclub, campioana Austriei
şi „Anonimul“ ; menţiune, Radu Sele- vreme. petiţii, mai dă şi cîte o reprezen­ cuvinte se discută la general şi şi Petrolul Ploeşti, campioana Cupei Campionilor Europei. Me­ două posturi de şeî serviciu,
jan şi Traian Mtiller (Petroşani), pen­ taţie la intervale mari d e ‘timp. ţării noastre. Cei 40.000 de un post de economist statisti­
tru poeziile ; „Drum", „Stea luminoa­ Oare nu sînt condiţii prielnice rezultatele sînt, în consecinţă, spectatori prezenţi la acest me­ ciul retur se va disputa ta 16 cian specialist,
să", „Plinătate" şi „Lazăr baci“. pentru o desfăşurare intensă a Corul însă, deşi se compune ci, jucat în nocturnă, au urmă­ un post de economist sFatistî-
vieţii culturale ? Dimpotrivă,1 a- din aproape 60 persoane şi se slabe. rit o partidă disputată. Cele septembrie la Ploeşti şi putem cian principal,
Proză : premiul I, Irimie Străuţ (Pe­ ceastă comună dispune de mij­ pregăteşte de ¦multă vreme, to­ trei posturi de economişti sta­
troşani), pentru reportajul „Secretarul loace corespunzătoare, de oameni tuşi el nu se prezintă pe scena Aşa stînd lucrurile, nici nu spera intr-o victorie, mai ales tisticieni,
de partid“ ; premiul II, Mircea Tută inimoşi şi pricepuţi, de tineri en­ cămihului decît .toarte rar. Cît că se joacă acasă. un post de statistician princi­
(Hunedoara), pentru povestirea „Noap­ tuziaşti. Iată numai cîteva exem­ despre brigada artistică de agi­ se poate aştepta o îmbunătăţire pal.
ple: în comună îşi desfăşoară taţie,, aceasta există doar formal.
te de ajun"; premiul III, Flaviu [stra­ activitatea nu mai puţin ele 10 a muncii. Ceea ce lipseşte la LA INSPECTORATELE STA­
cadre didactice. Organizaţia Care sînt cauzele acestor stări TISTICE RAIONALE:
te (Petroşani), pentru schiţa „Am ţi­ U.T.M. cuprinde mai mult de 30 de lucruri ? Sîntandrei este iniţiativa hotă-
nut secret". utemişti. In afară de.aceştia, în un post de inspector şeî sta­
gospodărie mai lucrează şl alţi Cauzele trebuie căutate în sla­ rîtă. tistic Ia raionul Ilia,
II. Texte pentru brigăzile oameni care pot ti antrenaţi în ba preocupare de care dă dovadă
artistice de agitaţie munca culturală.. De asemenea, organizaţia de bază de partid, Biroul organizaţiei de bază de un post de economist statisti­
în comună mai locuiesc peste 30 organizaţia’ U.T.M. precum şî cian la raionul Hunedoara,
Premiul I, Colectivului de creaţie al 'de tineri oare, deşi lucrează în comitetul executiv al sfatului partid. ‘ ajutat îndeaproape de Rapid U. T. A0 - 1
brigăzii artistice de agitaţie a minei cîte un post de statistician la
Aninoasa (Lucia Liciu, Oh. Negraru, popular comunal. Este drept că către comitetul comunal de par­ raioanele Brad, Hunedoara şi
C. Popa şi C. Ştefănescu) ; premiul 11, Petroşani. Informaţii asupra
Maria Dragoşin (comuna Vinfü de tid, are datoria să determine lu­ Cei 20.000 de spectatori pre­ condiţiilor de inseriere la con­
zenţi pe stadionul din Giuleşti, curs se pot obţine de la Direcţia
area unor măsuri concrete în di­ au urmărit miercuri un joc ca­ acest meci cu o echipă bună a- Regională de Statistică şi de la
re în ansamblu a mulţumit. Ra­ vînd o apărare matură şi un Inspectoratele statistice raionale.
recţia îmbunătăţirii muncii cultu- pid şi U.T.A. întîlnindu-se in atac tînăr în care Petschowsky
meciul restanţă, au furnizat un a fost un dirijor neobosit. Sis­
ral-artistice. joc frumos. Partida s-a desfă­ temul de joc 1—3—3— 4 al e-
şurat într-o notă de sportivita­ chipei din Arad a fost foarte
Oameni' ca Jtija Băda şi Ma­ eficace. Golul victoriei a fost
te. Arădanii s-au prezentat în înscris de tînărul Petescu.
ria Artean, Iosefina Grăinices-

cu şi Aurelia Muntean, Viorel

Popa care au diverse munci de

răspundere în comună, au dato­

ria să:şi aducă contribuţia în a-

ceastă direcţie. Numai printr-o

muncă hotărîtă, înlăturîndu-se R e sta n ţă în c a te g o ria B

caracterul sporadic, se poate a-

iunge la rezultate bune, la îm­ La Timişoara, echipa Ştiinţa pa Metalul Titanii Bucureşti, de
Timişoara, a întilnit in meciul care a dispus cu scorul de 3—1,
bunătăţirea muncii culturale în restanţă din categoria B, echi­ după ce la pauză bucureştenii
conduceau cu 1—0.
comună.

A. CERBU