Page 4 - 1959-09
P. 4
Pq or. 4" DRUMU L SOCI AI.1SMU LUI Nr. 1458
^tynj» tkmaxscsBaimmiicmăem^ *<>v g * g n m n a BaasaK«mB a !aaatm gaMiBy^ a A ^ ^
j^ x im e h s ş I I rL • x ü tir a e ie ş lin i • x d lL ra e le şA Irx - u ttim e te ş t i r i Tratativele dintre Eisenhower
şi Macmillan
LONDRA 31 (Agerpres). — Angliei, Lloyd. Ulterior Ii s-au
După cum transmite agenţia alăturat alte oficialităţi, inclu
siv specialişti în problemele e-
Reuter ia 30 august la reşedin nergiei atomice şi problemele
ţa de vară a primului ministru militare.
al Angliei, au continuat tratati
vele între preşedintele Eisenho După cum a declarat la o con
wer cu primul ministru Mac ferinţă de presă Hope, şeful di
millan în legătură cu situaţia recţiei presei din Ministerul Afa
Cuvîntarea loi N. S. Hruşciov Opinia publică internaţională salută internaţională. La întrevederea cerilor Externe al Angliei, Ei
la mitingul din Staniţa Vesenskaia declaraţia guvernului sovietic în de dimineaţă la tratative au senhower şi Macmillan nu au
problema experienţelor nucleare participat de asemenea secreta
rul-de stat a’l S.U.A., Herter, şi împuternicit pe reprezentanţii lor
ministrul Afacerilor Externe al să tacă declaraţii despre conţi
nutul tratativelor.
STANIŢA VESENSKAIA (re Hruşciov, că de pe urma îmbu la rezolvarea unor probleme im BULGARIA Sukarno invitat să ia cuvînful la Congresul
giunea Rostov) 31 (Agerpres).-— nătăţirii relaţiilor sovieto-ame- portante ca problema dezarmării,
TASS anunţă: La 30 august ricane vor avea de cîştigat nu cea a lichidării „rămăşiţelor răz SOFIA 31 (Agerpres). La 31 august ziarul „Rabotnicesko P. C . din Indonezia
N. S. Hruşciov, prim-secretar al numai popoarele Uniunii Sovie boiului" şi cea a dezvoltării co Delo“ a publicat sub titlul „Să nu se mai ridice niciodată ciu DJAKARTA 31 (Agerpres).— decretului publicat de preşedin
C.C. al P.C.U.S. şi preşedinte al tice şi Statelor Unite ale Ame- laborării între ţările noastre. perca atom ică!“ un articol consacrat declaraţiei guvernului so TASS anunţă : O delegaţie a Bi te la 4 iulie şi de asemenea a
Consiliului de Miniştri al ricii, ci şi popoarele tuturor ţă După părerea noastră, aceste vietic. In articol se spune că importantai declaraţie a guvernu roului Politic al G.G. al Parti invitat pe preşedintele Sukarno
U.R.S.S., a sost împreună cu rilor mari şi mici, întrucît ele probleme nu sînt de nerezolvat
soţia şi fiica la Stanfţa Vesen nu vor război, ci vor pace trai dacă şi cealaltă parte doreşte lui sovietic cu privire la hotărîrea lui de a nu relua în U.R.S.S. dului Comunist din Indonezia să ia cuvîntul la al VI-Hea Gon-
skaia, fiind invitat de cunoscutul gres al Partidului Comunist din
scriitor sovietic Mihail Şolohov. nică ş i . îndelungată. rezolvarea lor. Ele pot fi rezol experienţele nucleare dacă puterile occidentale vor proceda la !-a vizitat la 30 august pe pre Indonezia, convocat între 7 şi
fel a încălzit inimile oamenilor şi le-a insuflat noi speranţe. şedintele Sukarno şi i-a înmî- 15 septembrie.
Oaspeţii au fost întîmpinaţi In prezent, a arătat N. S. vate dacă puterile occidentale Popoarele salută cu mare bucurie această ştire remarcabilă, ca nat rezoluţia celei de-a 8-a ple
de Şolohov şi de membrii Hui de doresc sincer reglementarea paş- o nouă dovadă a năzuinţelor paşnice ale ţării sovietice, a luptei nară a G.G. ăl Partidului Co Preşedintele Sukarno a accep
familie, precum şi de Nikolai H™?.ci.ov; a^s°Iut pe toţi oame- nka a„ pprroobblleemmeeIloorr internaţio ei neclintite pentru pace în întreaga lume, pentru prietenie între munist din Indonezia despre si tat. propunerea Biroului Politio
Kiselev, secretarul Comitetului Intereseaza ?l » Preocupă nale actuale. toate ţările. tuaţia creată în ţară în urma al Comitetului Central al Parti
regional Rostov al P.C.U.S.,
Alexandr Zasov, preşedintele Co problema asigurării păcii în lu Aş vrea să cred, a declarat Ziarele „Zemedelsko Zname“, „Trud“ şl altele, au înserat dului Gomunist din Indonezia.
mitetului executiv regionali Ros mea întreagă. Această problemă N. S. Hruşciov, că guvernul de asemenea articole redacţionale care exprimă aprobarea căl
tov, Ivan Jegalin, secretarul Co este considerată pe bună drep R. F. Germane doreşte într-ade- duroasă de către întregul popor bulgar a noii iniţiative de pace )>Danemarca trebuie să păşească pe calea
mitetului regional de partid Sta- tate principala problemă a vie văr să contribuie Ia destinderea a guvernului sovietic. dezarmării“ ~ cuvîntarea preşedintelui
lingrad, şi de numeroşi repre ţii internaţionale. încordării internaţionale.
zentanţi ai oamenilor muncii P.C. din Danemarca
din regiunile Rostov şi Stalin- Vorbind despre situaţia inter N. S. Hruşciov a promis că
grad. naţională actuală, N. S. Hruş va răspunde acestui mesaj al Noi proteste împotriva intenţiei COPENHAGA 31 (Agerpres). nou de o primejdie. N.A.T.O. se
ciov a spus că dacă apreciem lui Adenauer. Franţei de a experimenta bomba TASS anunţă : Ziarul „Land og străduieşte să creeze un coman
ir după criteriul ei principal — Folk“ din 30 august relatează dament militar unit danez vest-
menţinerea păcii în întreaga lu In cuvîntarea sa N. S. Hruş atomică în Sahara despre mitingurile care au avut german, nave sub comanda foş
MOSCOVA 31 (Agerpreş).— me — situaţia internaţională nu ciov s-a ocupat de asemenea de loc în întreaga ţară în cinstea tilor ofiţeri hitlerişti navighează
TASS a n u n ţă : Intr-o cuvîntare este tocmai rea, ba mai curînd problemele dezvoltării economice celei de-a 16-a aniversări a în liber în apele daneze, guislingii
rostită la 30 august în Staniţa este chiar bună. şi culturale a U.R.S.S., de sar
Vesenskaia, N. S. Hruşciov a
In continuare, N. S. Hruşciov
s-a referit la mesajul de răs
puns trimis de cancelarul fede
subliniat că plleacă în Statele ral al R. F. Germane, Adenauer, cinile îndeplinirii planului sep- cM A RvO gul de protest împotriva hotărî- ceperii rezistenţei active a po rămaşi în viaţă, îmbrăcaţi în u-
Unite ale Amerieii cu intenţii Ia mesajul său din 18 august tenal. E| a consacrat o bună rii guvernului francez de a e- porului danez în trunte cu Par- niîorma militară a N.A.T.O.,
bune, cu dorinţa înflăcărată de 1959. La prima citire, a spus parte a cuvîntării sale operei lui RABAT 31 (Agerpres). China feotua experienţe cu arma nu tidull Gomunist din Danemarca împreună cu generalii, cer să se
a contribui la calea destinderii N. S. Hruşciov, acest răspuns Mihail Alexandrovici Şolohov. Nouă a n u n ţă: Partidul Comu cleară în Sahara. împotriva militarismului german. pună la dispoziţia Danemarcei
încordării internaţionale şi la face o impresie favorabilă. nist din Maroc a adresat tuturor arma atomică fără a ţine sea
cauza consolidării păcii. Sîntem In ultimii ani, a spus N. S. partidelor şi organizaţiilor poli La miting au luat cuvîntul Luînd cuvîntul la mitingul ma de primejdia pe care o poa
ferm hotărîţi să adoptăm mă Dacă ne referim la fondul me Hruşciov, călătoriile lui Mihail tice din ţară un mesaj în care reprezentanţii mai multor orga care a avut loc la Arakus, Kund te reprezenta aceasta pentru po
suri care să contribuie la topi sajului de răspuns al d-Hui Ade Alexandrovici în străinătate au propune să se creeze un comitet nizaţii, printre care dr. Donald Jestersen, preşedintele Partidu porul danez.
rea gheţei „războiului rece" şi nauer, a arătat N. S. Hruşciov. fost foarte folositoare. Pretutin naţional pentru pregătirea „zi Soper, capul bisericii metodiste,
să permitem popoarelor să res trebuie remarcat în primul rînd deni el a fost întîmpinat ca lei de protest împotriva experien Gollins, decanul catedralei Sf. lui Gomunist din Danemarca, a Glasa muncitoare, a declarat
pire uşurate. Aş vrea să nădăj că el este mult mai reţinut în unul dintre cei mai mari scrii ţelor atomice pe care intenţio Paul, preşedintele organizaţiei declarat: „Danemarca trebuie în încheiere Jestersen, trebuie să
duiesc că şi guvernul Statelor ceea ce priveşte tonul şi în a- tori sovietici, ca un reprezen nează să le efectueze Franţa în „mişcarea pentru dezarmarea să păşească pe calea dezarmă intervină şi să cheme la unirea
Unite ale Amerieii este călăuzit ceastă privinţă se deosebeşte tant al culturii sovietice. Sahara“. Potrivit propunerii se nucleară“, Richard Freeman, vi rii, să se elibereze din menghi eforturilor naţiunii împotriva
de aceleaşi considerente. considerabil de documentele an cretariatului permanent al con cepreşedinte al Comitetului en na N.A.T.O. care o slăbeşte şi
terioare ale guvernului R. F. Ştiţi, a spus N. S. Hruşciov, siliului de solidaritate cu ţările glez pentru apărarea păcii şi să întreprindă tot ce este nece primejdiei pe care o prezintă
După cum s-a anunţat, la 30 Germane. că în viitorul apropiat urmează Asiei şi Africii, ziua de protest d-na E. Carter, secretara Comi sar pentru asigurarea neutralită
august, N. S. Hruşciov a sosit să plec în Statele Unite ale A- va fi organizată la 7 septem tetului pentru adoptarea de mă- militarismul vest-gerrnan şi pla
Ia Staniţa Vesenskaia în vizită In mesajul d-lui Adenauer, a mericii, răspunzînd invitaţiei brie. sflri concrete împotriva războ ţii şi libertăţii sale“.
Ia cunoscutul scriitor sovietic spus N. S. Hruşciov, sînt abor preşedintelui Eisenhower. îmi iului nuclear. Astăzi, a spus Jestersen, Da nurile de înarmare a Danemar
Mihail Şolohov. In Staniţa a a- face plăcere să invit în această ARABIA SAUDITĂ
vut loc un miting Ia care au date probleme deosebit de im călătorie pe Mihail Alexandro-» La miting au participat de nemarca este ameninţată din cei cu arma atomică.
luat cuvîntul conducători ai or portante, este exprimată dorin viei. Cred că şi lui îi va folosi CAIRO 31 (Agerpres). După asemenea reprezentanţi ai Fe
ganizaţiilor obşteşti, Mihail Şo să cunoască mai îndeaproape cum relatează agenţia Reuter, deraţiei- Nigeriei -şi ai- partidu Deschiderea Tîrgului international de ia Leipzig
lohov şi N. S. Hruşciov. „P rav- ţa de a ajunge Ia o înţelegere viaţa Amerieii contemporane. Saud regele Arabiei Saudite a lui -popular din Ghana.
da" din 31 august a publicat o declarat într-o telegramă adre LEIPZIG 31 (Agerpres). —¦ mentală a R. P. Romîne condusă
amplă dare de seamă despre a- mai bună a acestor probleme a- Gaifskell şt Bevan au Mitingul a fost iniţiat de Co In seara zilei de 29 august a de Al. Sencovici, ministrul In
cest miting. vizitat expoziţia sată secretariatului permanent mitetul organizaţiilor africane avut loc 'la Leipzig în prezenţa dustriei Bunurilor de Consum.
cute în interesul dezvoltării co şi de comitetul pentru adoptarea delegaţiilor guvernamentale şi La deschidere a rostit o cu
N. S. Hruşciov a consacrat o realizărilor economice al Consiliului de solidaritate cu de măsuri concrete împotriva comerciale din numeroase ţări vîntare Henrich Rau, vicepreşe
mare parte a cuvîntării sale pro laborării între ţările noastre. ale U. R. S. S. de la deschiderea festivă a tradiţiona dinte al Consiliului de Miniştri
blemelor situaţiei internaţionale, ţările afro-asiatice că el con războiului nuclear. lului Îîrg internaţional de toam a! Republicii Democrate Germa
Dacă, după aceste vorbe vor ur Moscova Şeful secţiei de presă a can nă. La deschiderea tîrgului a ne, ministrul Comerţului Exte
ma fapte, se poate crede că vom damnă intenţiile Franţei de a luat parte şi delegaţia guverna rior şi intergerman.
putea înlătura obstacolul care efectua experienţe nucleare în ¦6SS5F ¦
Sahara.
ne desparte în discutarea pro P len ara C. C. al P. C. din Suedia
blemelor actuale ale relaţiilor
internaţionale şi vom putea
face un anumit pas pe ca
lea destinderii încordării inter
problemei coexistenţei paşnice şi naţionale şi îmbunătăţirii rela MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS ANGLIA celariei înaltului comisar al Ni STOCKHOLM 31 (Agerpres). me actuale : Majorarea salariilor
apropiatului schimb de vizite în ţiilor dintre U.R.S.S. şi R. F. anunţă: La 30 august liderii partidu geriei din Londra, Facbure, a oamenilor muncii, aplicarea prin
tre şefii guvernelor Uniunii So Germană. lui laburist, Gaitskell, Bevan şi per LONDRA 31 (Agerpres). Pes declarat că guvernul Federaţiei TASS anunţă : La Stockholm au cipiului retribuţiei egale a mun
vietice şi Statelor Unite ale A- soanele care îi însoţesc au vizitat ex te 2.000 de oameni au manifes Nigeriei, în numele populaţiei cii pentru bărbaţi şi temei, spo
mericii. Noi am dori, a spus N. S. poziţia realizărilor economice ale tat la 30 august îndreptîndu-se sale de 35.000.000, sprijină pe loc şedinţele plenarei Comitetu
Hruşciov, ca guvernul R. F. U.R.S.S. din Ayde Park spre piaţa Trafal- participanţii la miting. lui Central al Partidului Gomu rirea indemnizaţiilor pentru co
Oricărui om cu judecata sănă Germane să expună mult mai gar pentru a participa ia mitin nist din Suedia. Preşedintele
toasă îi este clar, a spus N. S. complet propunerile cu privire După ce au înconjurat cu maşina P.C. din Suedia, Hilding Hag- pii, reducerea cheltuielilor mili
teritoriul expoziţiei, oaspeţii au vizitat berg, s-a ocupat în raportul său
C onferinţa de la Pugwash şi-a încheia! pavilionul principal, pavilionul ştiinţei Walter Lippman despre războiul de principalele probleme care tare, democratizarea sistemului
şi pavilioanele Uzbekistanului şl U- din Algeria stau în faţa oamenilor muncii de impuneri.
crainei. Membrii delegaţiei s-au inte suedezi şi de sarcinile Partidu
lui Comunist. După cum a sub Hagberg s-a referit de aseme
nea la probleme de politică ex
lucrările resat de machetele sateliţilor şi ra NEW YORK 31 (Agerpres) la fel ca oricare alte lupte a- liniat Hagberg, în domeniul po ternă.
chetelor sovietice care au fost lansate liticii economice este necesar să Plenara G.G. al P.G. din Sue
OTTAWA 3i (Agerpres). — Făcînd bilanţul lucrărilor în cosmos cu aparatură ştiinţifică şi Intr-un articol publicat recent semănătoare din ultima jumă fie rezolvate următoarele proble- dia îşi continuă lucrările.
TASS anunţă: La Pugwash (Ca conferinţei de la Pugwash, acad. animale. în „New York Herald Tribune“ tate de secol, va înceta numai
nada) şi-a încheiat lucrările M. M. Cuzmin, şeful delegaţiei cunoscutul ziarist american atunci cînd guvernul francez va MIERCURI 2 SEPTEMBRIE 1959
conferinţa internaţională a oa oamenilor de ştiinţă sovietici, a Impărtăşindu-şi impresiile despre ex Walter Lippman scrie că după face ceea ce guvernul englez a
menilor de ştiinţă, convocată din poziţie, Bevan a declarat unui cores părerea lui nu există americani „învăţat“ deja să facă, adică va Spectacole cinematografice
iniţiativa lui Gyrus Eaton, cu declarat unui corespondent al a- pondent al agenţiei TASS : Vizitez pen
genţiei TA SS: „Obiectul lucră tru a treia oară această expoziţie. Tre recunoaşte justeţea cererii alge
noscut industriaş american şi re rilor conferinţei l-a constituit e- buie subliniat că ea s-a îmbunătăţit în funcţii de răspundere care rienilor de a căpăta un nou sta DEVA: Moralitatea D-nei Dulska na lui Zemscov; S E B E Ş : Dansez cu
prezentant al vieţii publice. La xaminarea posibilităţilor poten mult. Acum poţi face cunoştinţă aici să creadă că se poate pune ca tut. ALBA IULIA : Semne particulare ; Fa tine ; S1MERIA : Legenda dragostei ;
lucrările Conferinţei- au luat par ţiale ale armelor chimice şi bio cu marele progres care s-a obţinut în păt războiului din Algeria prin- voritul 13; BRAD: Cicatricea: HA TE1UŞ : Contele de Monte Cristo; BA-
toate domeniile economiei naţionale a tr-o victorie militară însoţită de In încheiere W. Lippman spu ŢEG : Pomişorul fermecat; HUNE RU MARE: Tatăl meu actorul; LO-
te 26 savanţi din ţările capita logice (bacteorologice) în lu Uniunii Sovietice. măsuri pentru asigurarea „pros ne că nu crede „că Franţa poate POARA: O slujbă importantă; ILIA NEA Patru paşi în n ori; ZLATNA:
mina primejdiei pentru omenire, perităţii“. Ei, scrie Lippman, pacifica şi păstra Algeria prin- Facerea lum ii; ORAŞTIE : Un cîn Infrîngerea ; APOLODU DE S U S :
liste şi socialiste, printre care ca mijloc de distrugere în ma 20 de ani de la începerea consideră că lupta din Algeria, tec din c a v a l; Marea cotitură; PE Legea mării; CALAN: Capcana lupi
din U.R.S.S., S.U.A., Canada. tr-o politică cu caracter mili TROŞANI: Cîntecul marinarilor; Tai lor.
Anglia, Franţa, India, Suedia, să, paralel cu armele nucleare t a r “.
Danemarca şi din alte ţări. şi termonucleare“.
celui de-al doilea război R A » II O
mondial
iu a minerului s o v ie t ic „Izvesfia" despre activitatea instigatoare Programul I : 6,15 Muzică populară populare romineşti; 15,00 Concert de
VARŞOVIA 31 (Agerpres). — Os- a unui ziarist american romînească; 6,45 Muzică uşoară; 8,30 estradă; 15,40 Muzică populară din
wiecim (Auschwitz) unul din cele mai M uzică; 9,00 Muzică de estradă; 9,30 R.D. Vietnam; 16,50 Curs de limba
MOSCOVA 31 (Agerpres).— principalele procese de produc groaznice lagăre hitleriste ale morţii MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS a- la Pentagon, nu de un bătrîn venera „Vreau să ştiu“ ; 11,03 Solişti instru rusă; 17,00 Muzică uşoară; 17,20 A-
Ziarele din Moscova publică nu ţie. a devenit la 30 august locul unei nunţă: La 30 august, ziarul „Izves bil. Aproape în fiecare număr al re mentişti de muzică populară romî- nlversarea proclamării Republicii De
meroase materiale consacrate grandioase manifestaţii a învăţători tia“ a publicat un articol semnat de vistei „United States News and World riească; 12,35 Muzică din operete ro- mocrate Vietnam; 17,35 Cîntăreţi ro-
Zilei minerului, care s-a sărbă „Promîşlenno Ekonomiceskaia lor polonezi, organizată în ajunul îm Brabukov în care critică activitatea in Report“ poţi găsi declaraţii lăudăroase m îneşti; 14,00 Concert de prînz; mîni de operă; 18,05 Concert de mu
torit la 30 august în Uniunea plinirii a. 20 de ani de la începerea stigatoare a redactorului David La- ale unor generali americani, în fie 15,10 Program muzical dedicat frunta zică populară romînească; 19,00 Mu
Sovietică. „Pravda“, „Izvestia“, Gazeta“ arată printre altele că celui de-al doilea război mondial. In wrence de la revista „United States care număr paginile revistei sînt pline şilor în produ.'ţic din industrie şi zică uşoară sovietică; 19,30 Teatru la
şi „Promîşlenno Ekonomiceskaia în prezent Uniunea Sovietică se această localitate au sosit delegaţii News and World Report“. Comparîn- de scheme şi hărţi cu săgeţi roşii care agricultură; 17,25 Concert de estradă; microfon : „Parazitul“ ; 21,03 Cîntece
situează pe primul loc în lume străine, în special reprezentanţi ai Fe du-1 cu senatorul roman Cato care, încercuiesc şi taie Uniunea Sovietică. 18.00 In slujba patriei; 19,05 Istoria despre ţesătoare; 21,15 Muzică uşoară:
Gazeta“ şi-au consacrat artico în ceea ce priveşte nivelul de deraţiei Internaţionale a luptătorilor după cum afirmă istoricii, îşi încheia uzinei. Radioreportaje de Olga llie ş ; 22,30 Muzică populară romînească:
lele de fond ăcestui eveniment. extracţie al cărbunelui. Ziarul a- din rezistenţă, a victimelor şi deţi aproape fiecare cuvîntare pe care o Pe bună dreptate. Lawrence poate fi 19,20 Muzică populară romînească; 23,15 Concert de noapte.
rată că în cursul septenalului nuţilor fascismului, foşti combatanţi rostea în senat cu aceeaşi frază : denumit unul din principalii propagan 20,35 Suita de balet nr. 1 de Glier;
Nikolai Mamai, Erou al Mun productivitatea muncii în indus „Cartagina trebuie să fie dărimată", dişti ai „războiului rece“. El a con 21.00 Şcoala şi viaţa; 21,30 Romanţe Buletine de ştiri: 5,00, 6,00, 7,00,
cii Socialiste, care semnează un tria cărbunelui urmează să creas din Franţa, Olanda, Austria şi R.F. autorul arată că L'awrence este obse tribuit în mare măsură la aţîţarea lui interpretate de Mia Braia şi Dorel 11.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
că cu 30—35 la sută, deşi se Germană. dat de o singură „idee“. Aproape şi, fireşte, nu este interesat ca acesta Liveanu; 23,27 Muzică corală romî 22.00, 23,52 (programul I), 14,00.
articol în „Izvestia“, urmînd e- fiecare articol ăl său se termină cu să înceteze. La urma urmei, el nu cîş- 16.00, 18,00, 21,00, 23,00 (programul
xemplul Valentinei Gaganova, reduce ziua de lucru a mineri Participanţii la miting au adoptat unul şi acelaşi îndemn: Să se rupă tigă prost din aceasta. Iată pentru ce nească ; Programul 11: 14,07 Jocuri II).
a preluat conducerea unei bri lor. Totodată ziarul precizează textul unui apel adresat învăţătorilor relaţiile diplomatice cu Uniunea Sovie răguştia voce bătrînească a lui La
găzi codaşe din mina sa. Mamai că la sfîrşitul anului 1965 vo din întreaga lume. Credem, se spune în tică sau să se înceapă împotriva ei wrence devine tăioasă şi stridentă ori Timpul probabil în regiunea noastră
arată că această brigadă a şi lumul extracţiei şi transportului apel că Frontul solidarităţii învăţăto de cîte o r i' norii' negri ai încordării
înregistrat o serie de succese. de cărbune prin metoda hidrau rilor din întreaga lume va contribui „un război- preventiv“. Cu „toţi cei' internaţionale încep s ă - se împrăştie şi ' Pentru ziua ' de 1 septembrie 1959, plus 9 şi 14 grade, vînt potrivii cu
la realizarea lozincii apropiate tuturor printre ei se întrezăreşte soarele. vreme nestabilă cu cerul variabil, mai intensificări din sectorul nord şi est.
Intr-un articol de acelaşi au lică de mare eficacitate va îi popoarelor: „Să nu mai fie niciodată 70 de ani ai săi,- Lawrence este foarte noros ziua. Ploi locale, mai cu seamă
tor, apărut în „Sovetskaia Avia sporit la 42 milioane de tone. război, să nu mai fie niciodată fas In continuare în articol, se sublinia în, regiunea de munte. Temperatura Pentru următoarele trei zile vremea
ţia“ se arată că minele din In acelaşi timp extracţia de cism 1“. belicos. Răsfoind cîteva numere ale re ză că Lawrence se pronunţă împotriva variabilă, va urca ziua la plus 15 şi se îmbunătăţeşte uşor iar temperatura
Uniunea Sovietică s-au trans cărbune prin metoda la zi va apropiatei -întrevederi -dintre Hruşciov 23 grade, iar noaptea va coborî la la început staţionară apoi în uşoară
creşte cu 38 la sută. vistei redactate. de el, ai impresia că şi Eisenhower. creştere.
format în adevărate uzine sub
terane, în care sînt mecanizate este editată de un general războinic de
administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188 !189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P J J ,R . nr. 236,320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul.: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - Deva
Redacţia şi