Page 40 - 1959-09
P. 40
Pa**. 4 DAU M U L SO CIALISM ULUI Nr. 1467
xiilUneie ş liri •xUiliuelB Cu autoturismele „Moskvici“
prin ţări prietene
MOSCOVA (Agerpres). — Boleslav — Brno — Gottwal*
TASS transmite : dov — Cracovia — Varşovia —*
La 7 ’ septembrie de la por Brest —i Minsk — Moscova.
ţile Uzinei de automobile de Autoturismele sovietice- de
mică capacitate cilindrică din mică capacitate cilindrică „Mos
Moscova s-a dat plecarea unui kvici“ vor parourge cîteva mii
Bielorusia a întrecut Anglia in privinţa iivestia a Revanşarzii vest- D eîegaţia U.R.S.S. grup de cinci automobile „Mos de kilometri pe drumurile Po
numărului celor ce învaţă kvici“ care întreprind o cursă loniei, Republicii Democrate Ger
germani îşi intensifică la cea de-a 14-a turistică prin ţările de demo mane şi Cehoslovaciei.
După numărul celor ce înva elevilor din aceste şcoli de 2-3 activitatea sesiune a Adunării craţie populară. Automobilele
ţă, socotit la 10.000 locuitori ori. Vor fi de 20 de ori mai sînt conduse d e : Z. Slojenikitn In timpul cursei turistice con
Bielorusia a întrecut Anglia, multe şcoli internate unde copiii MOSCOVA (Agerpres). — încordării Internaţionale revan Generale a O. N. (J. şi A. Zaiţeva, şefii unor brigăzi structorii de automobile din
Franţa şi Italia. sînt în întregime îngrijiţi de Referindu-se la „Intîlnirea fe şarzii vest-germani îşi inten de muncă comunistă de la uzi Moscova vor vizita muzee, tea
stat, derală a foştilor SS-işti, oare sifică activitatea“.' MOSCOVA (Agerpres). TASS na sus-menţionată, proiectantul tre, monumente de cultură şi
Planul sepienal prevede dez a avut loc în oraşul Hameln I. Goreaci şi V. Ivanov, mem artă, se vor întîlni cu oameni
voltarea pe mai departe a siste Pînă la Revoluţia din Octom cu asentimentul guvernului din După cum subliniază ziarul, anunţă: Consiliu!'de Miniştri a! bru al comitetului sindical al ai muncii din ţările prietene.
mului de învăţământ din Bielo brie în Bielorusia nu a existat landul Saxonia inferioară şi a la această adunare a luat cu- U.R.S.S. a numit delegaţia Uni uzinei. A fost stabilit următo
rusia. Se prevede deschiderea a nici un institut. In prezent în autorităţilor orăşeneşti, ziarul vînful generalul Meyer, fostul unii Sovietice la cea de-a 14-a rul tra seu : Moscova — Brest O întîlnire interesantă va
5.000 şcoli noi, iar numărul ele comandant al unei divizii SS de sesiune a Adunării Generale a — Poznan — Berlin — Bisenach avea loc la Mlada Boleslav
vilor sc măreşte cu 420.000. Nu institutele de învăţămînt supe „Izvestia“ din 9 septembrie tancuri. După partea oficială a O.N.U. care se deschide la New — Zwickau — Dresda — I<ar- (Cehoslovacia). Constructori i de
mărul şcolilor serale de cultură rior a Republicii învaţă peste adunării, SS-iştii şi-au amintit York la 15 septembrie. lovy Vary — Praga — Mladă automobile din Moscova sînt
generală, unde tineretul învaţă 54.000 studenţi. Sute de aspi scrie : „Ziariştii şi observatorii de „faptele din trecut“ şi s-au de aproximativ doi ani în între
sfătuit cum să transmită „în Şeful delegaţiei este Andrei cere cu cei din acest oraş.
fără a întrerupe munca de baza, ranţi lucrează în institutele Aca care ounosc viaţa politică din întregime“ tradiţiile lor Bundes- Gromîko, ministrul Afacerilor
demiei Naţionale de Ştiinţe şi în wehruluî de azi. Externe al U.R.S.S. Din delega Respectarea acordurilor de la Geneva
va creşte Ia 1.050, !ar numărul diferite institute de învăţămînt. R.F. Germană au stabilit de ţie fac parte: Vasili Kuznefov, singurul mijloc pentru reglementarea
In scrisoarea adresată lui prim-locţiitor al ministrului Afa
mult o lege : imediat ce se iveş cerilor Externe al U. R. S. S., situaţiei din Laos
(locţiitorul şefului delegaţiei),
te posibilitatea reală a slăbirii Arkadi Sobolev, reprezentantul
------------- -------------- --------------- 5tSSaL N. S. Hruşciov, aminteşte „Iz- permanent al U. R. S. S. la — Declaraţia ministrului Afacerilor Externe
vestia“ Adenauer a declarat că O.N.U., Mihail Iakovlev, minis al R. D. Vietnam
Americani despre învăţămîntul în U.R.S.S. elementele revanşarde nu au trul Afacerilor Externe al
L. Dertick directorul departa colo este un mijloc de progres învăţămîntul cuprinde nu nu în R.F.G. nici un fel de infuen- R.S.F.S.R., Balabek Alartiro- HANOI (Agerpres). — Agen curitate. Ea reprezintă o încăl
mai copii de vîrstă şcolară şi ti ţă. Dacă vreun reprezentant al sian, ministrul Afacerilor Exter ţia vietnameză de informaţii a care serioasă a acordurilor de
mentului învăţămîntului din naţional. In Uniunea Sovietică, neretul. Spre învăţămînt aspi cancelarului a asistat la întîl- ne al R.S.S. Armene. transmis textul declaraţiei mi la Geneva din 1954 cu privire
ră sute de muncitori care lu nirea SS-istă de la Hameln, el nistrului Afacerilor Externe al la Laos — acorduri internaţio
S.U.A. a dat publicităţii rapor continuă autorii, învăţămîntul crează ziua completă de muncă ar fi putut relata alte lucruri. Au fost numiţi de aseme R. D.. Vietnam dat publicităţii nale recunoscute de marile pu
şi care în acelaşi timp sînt stu teri“.
tul intitulat „Planurile sovietice este considerat drept „unul din denţi. Sute de mii de alţi oa nea 5 locţiitori ai membrilor de la 9 septembrie, în care se pro
meni învaţă fără frecvenţă. Oa legaţiei. testează împotriva hotărîrii Con In încheiere, în ’declaraţie se
în domeniul învăţămîntului“. principalele izvoare şi mijloace menii sovietici, se spune în ra siliului de Securitate al O.N.U.
de ă crea un subcomitet pentru spune că guvernul R. D. Viet
Raportul a fost întocmit de un de înfăptuire a sarcinilor socia port, construiesc în ritm rapid --------------------- w cercetarea situaţiei din Laos.
şcoli şi universităţi. La frontiera nam subliniază din nou că sin
grup de specialişti americăni ca le, economice, culturale şi ştiin cu China, „acolo unde acum ju A doua aterizare pe aerodromul
mătate de veac poporul era sută gurul mijloc pentru reglementa
re au vizitat o serie de oraşe ţifice în interesul naţiunii. De la sută analfabet, acum se înal
rea actualei situaţii încordate
din Uniunea Sovietică. aceea şcolilor sovietice le revi ţă rapid şcoli, există o impună de gheafa
toare academie de ştiinţe şi din Laos este respectarea şî a-
In acest raport care, potrivit ne o uriaşă răspundere şi toate alte instituţii care au dezrădăci MOSCOVA (Agerpres). TASS trans ale căror rezultate au fost utilizate pen „Guvernul R. D. Vietnam, se
afirmaţiilor lui Dertick, este „o cercurile şi instituţiile societăţii nat analfabetismul şi sădesc cu mite : tru întocmi; ea buletinelor de prevedere spune în declaraţie, consideră plicarea justă a acordurilor de
relatare a unor martori oculari“ sovietice le acordă un sprijin noştinţe în proporţii uluitoare“. a timpului pentru Arctica şl Uniunea că adoptarea rezoluţiei america
sînt scoase în evidenţă marile larg“. Cunoscutul aviator piolar Ivan Ce- Sovietică în ansamblu. ne de către Consiliul de Securi ia Geneva cu privire la Laos,
Autorii arată că în Uniunea revicinîi, Erou al Uniunii Sovietice, a tate al O.N.U. constituie o încăl
succese realizate de Uniunea Ori unde ani fost în Uniunea Sovietică între bărbaţi şi femei efectuat în bune condiţii a doua ate După evacuarea staţiunii „Polul precum şi reluarea neîntîrziată
Sovietică, declară autorii, am există o egalitate deplină. „Re rizare pe aerodromul de gheaţă al Nord-6“, în bazinul central al Arcticii care a Cartei O.N.U. şi îndeo
Sovietică în domeniul învăţă- fost uimiţi de năzuinţa profun laţiile dintre băieţi şi fete în staţiunii ştiinţifice în derivă „Polul sebi a principiului unanimităţii a activităţii comisiei internaţio
mîntului. Autorii scriu că au dă a poporului spre învăţătură. Nord-6", ce urmează să fie evacuată. îşi va continua deriva staţiunea „Po celor 5 mari puteri, precum şi
fost profund impresionaţi de do L’a ei aceasta este o mare pa Deriva acestei staţiuni nu mai prezintă lul Nord-S". a statutului Consiliului de Se- nale de supraveghere şi control
rinţa de învăţătură manifestată siune... interes ştiinţific, deoarece ea este an din Laos.
în Uniunea Sovietică şi care a-
-O - "
¦m
„Lecfia unui eşec"—
„M ica zo n ă a lib eru lu i sch im b“ trenată dincolo de latitudinile nordi C riza din L aos rid ică p ro b lem e g ra ve
ce. In momentul de faţă sfaţiunea esfe —Declarafia senatorului american Mansfield — un articol despre
un organism m en it să contracareze situată la 230 km. nord-nord-vest de
sifuafîa şomajului
e fe c te le „p ie ţii co m u n eu şcoală sînt demne şi se carac insula Spitzberg şi la 300 km. est de Wa s h in g t o n (Agerpres). De asemenea Mansfield a între
terizează prin respect reciproc“. capul de nord-est al Groenlandei. — Vorbind în senatul ame bat „ce influenţă ă putut exer- în Italia
STOCKHOLM (Agerpres). ca zoriă este menită să con rican, senatorul democrat oita guvernul american în legă
—- După cum anunţă agen tracareze efectele pieţii comune Autorii relevă că „înainte de Sfaţiunea „Polul Nord-6“ şi-a înce Mansfield a cerut guvernului a- tură cu retragerea grupului de PARIS 10 (Agerpres), —
ţia United Press Internatio R.F.G., Franţa, Italia, Belgia, a adopta hotărîri în problema put activitatea cu peste 40 de luni în merican „să dea dovadă de armistiţiu stabilit la conferinţa Săptămânalul francez „La Tri
nal, la Stockholm au început la Olanda, Luxemburg şi aceasta învăţămîntului, guvernul solicită preoauţiuni în ce priveşte orice de la Geneva“. bune des Natîons“ consacră
8 septembrie discuţiile între explică ritmul grăbit imprimat opinia specialiştilor din institu urmă. Ea a fost înfiinţată în aprilie implicare militară directă a un amplu articol, intitulat: Lec
experţii celor 7 ţări — Anglia, lucrărilor experţilor. Cercurile ţiile de învăţămînt de toate ni 1956 pe o banchiză la 330 km. de in Statelor ¦U nite, în , Laos. In caz Greva ofelariîor ţia unui eşec“ situaţiei precare
Portugalia, Elveţia, Austria, Da economice engleze doresc ca contrar, a spus el, vom fi în americani a economiei italiene. Articolul
nemarca, Norvegia şi Suedia velurile, a profesorilor din în sula Wrangel, ea avind dimensiunile primejdie de a ne găsi în ceea se referă la eşecul aşa-zîsului
acordul ce va fi eventual rea treaga ţară, le solicită date ba de 8X13 km. şi o grosime de 10— 12 ce ar putea fi o implicaţie mi Agenţia France Presse anunţă că „plan Vanoni“ cu ajutorul că
care urmează să constituie aşa- zate pe experienţă şi cercetări m. „Polul Nord-6“, a fost prima sta litară inevitabilă“. Afirmînd că greva oţelarilor americani, care a in ruia se încerca o rezolvare ai
numita mică zonă a liberului lizat să intre în vigoare încă de şi, după cum se vede, colabo ţiune sovietică în derivă instalată pe criza din Laos ridică probleme trat în a 56-a zi de Ia declanşarea problemei marii mase de şomeri
schimb. Iniţiată de Anglia, după rează cu plăcere cu aceştia“. o insulă de gheaţă şi nu pe gheaţa grave în ce priveşte modul cum ei, a întrecut în durată greva din a- totaji italieni,
eşecul planurilor sale de a crea la începutul anului viitor. Pre- de banchiză. este aplicată politica externă a- nul 1952, care a fost de 55 de zile.
un organism economic unic al După ce înfăţişează diferite meneauă, Mansfield a declarat Negocierile în vederea stabilirii condi Săptămînailul francez arată
celor 16 ţări vest-europene, in văzînd în primul rînd o redu laturi ale sistemului de îrivăţă- „Polul Nord-6" se află în derivă că doreşte să cunoască „efec ţiilor noului contract de muncă 'au că, făcîndu-se bilanţul realiză
cere cu 20 la sută a tarifelor mînt sovietic, autorii scriu în de 1.235 de zile. In acest răstimp sta tul extinderii numărului ofi reînceput astăzi. La discuţii participă rilor obţinute prin aplicarea pla
tr-un mod corespunzător proprii încheiere că „în prezent există ţiunea a parcurs fn linie dreaptă cialităţilor americane din Laos reprezentanţii a 12 companii principale nului „Vanoni“, se constată „că
vamale între aceste ţări, acest puţine ţări sau popoare care să 2.620 km., dar în realitate peste 8.665 de la doi funcţionari ai departa şi 450 de delegaţi sindicali. cei 5 ani de aplicare a planului
lor sale interese economice, mi- acord este menit să stimuleze fie adepţi atît de înflăcăraţi ai km. mentului de stat în 1953, la sute înseamnă un eşec al scopurilor
învăţămîntului ca Uniunea So propuse. Deşi se prevedea crea
fluxul exporturilor britanice. vietică şi poporul sovietic. Oa Personalul staţiunii în derivă a efec de funcţionari în momentul de rea a 4.000.000 de noi locuri
tuat un complex de cercetăîî ştiinţifi în producţie, în timp de 10 ani,
Un articol scris în spiritul menii sovietici văd ceea ce s-a ce în domeniul oceanografiei, glaciolo- cu scopul de a se da de luoru
giei, aerologîei, geofizicii şi geologiei cel puţin celor 1.800.000 de
şomeri totali existenţi în 1954,
„războiului rece" realizat deja şi au încredere în maritime. De opt ori pe zi la staţiune faţă, asupra implicaţiei noastre Este demn de semnalat faptul că numărul şomerilor totali a ră
BONN (Agerpres). — Cu remarmării Germaniei occiden viitor“. s-au efectuat observaţii meteorologice, tot mai adinei în această ţa ră “. negocierile au reînceput într-o nouă
prilejul împlinirii a zece ani de tale şi participarea ei activă la
la constituirea statului separat planurile agresive ale N.A.T.O. ¦............ , ..... ............. ....... • 0 ¦' 1 1 - ' ' formă, potrivit căreia discuţiile se vor
vest-german, buletinul de presă Adenauer s-a lansai din nou în
afirmaţii cu privire la aşa-zisa S corie şliri • Scurte ştiri • S corie ştiri purta separat pe fiecare companie,
al Departamentului presei şi „primejdie din partea statelor cee^i ce înseamnă că patronatul inten
informaţiilor de pe lîngă guver comuniste“. Articolul său con ţionează să complice şi să tergiverse
ţine, de asemenea, obişnuitele
nul RF. Germane a publicat un atacuri grosolane împotriva R.D. BOGOTA. — La 7 septembrie aproa lori, de tip „TU 104 A", pentru a lua primele cantităţi de ţiţei dintr-o sondă ze încheierea imediată a contractului. mas la fel de mare şi în 1959“.
articol al cancelarului Adenauer
Germane. pe 400 de învăţători columbieni au de parte la parada aeriană internaţională adîncă de 1950 metri. In regiunea pe
scris în spiritul „războiului re
ce“. clarat grevă în sprijinul cererii lor car,; va avea loc la 11 septembrie la troliferă continuă prospecţiunile. A IIIIII SIMBATA 12 SEPTEMBRIE 1959
adresate guvernului de a mări aloca Toronto. început săparea a 7 sonde.
Căutînd să justifice politica ţiile pentru învăţămînt şi de a reduce Spectacole cin em atografice
PHENIAN. — Oamenii muncii din LENINGRAD. — La fabrica de izo
cheltuielile militare. Intr-o declaraţie Republica Populară Democrată Core latoare „Proletari" din Leningrad s-a
dată publicităţii Comitetul greyiştilor eană au întîmpinat cu mare bucurie terminat asamblarea primului para D E V A : Fatim a; ALBA tU- ma m elodie; Un cîntec din caval {
condamnă politica guvernului care ştirea referitoare la semnarea la 7 trăsnet combinat pentru o tensiune de L IA : Micul acrobat; Oieko Dun- SEBEŞ: Mingea; SIMERIA: Melbaji
cheltuieşte suma de 1.500.000 de pc- septembrie la Moscova a unui acord 500.000 volţi. înălţimea lui este de dici ; BRAD : Steaguri pe turnuri: TE IU Ş; Articolul 420; BARU MA
sos zilnic în scopuri militare. Greva care prevede ca U.R.S.S. să ofere a- 8,5 m., iar diametrul inelului metalic HAŢEG : Intre' noi părinţii; HUNE RE : Chemarea văzduhului; LONEA $
este sprijinită de Uniunea naţională juior tehnic R.P.D. Coreene în crearea superior de ecranare de circa 5 m. DOARA : Gasa liniştită; ILIA: Tatăl Marinarul îndrăgostit; ZLATNA : Vra-:
a studenţilor, precum şi de sindicatele unui centru ştiinţific de cercetări ato
HANOI. — După cum anunţă agen
muncitoreşti din Columbia. mice şi în folosirea energiei atomice ţia vietnameză de informaţii, la Ha meu actorul; ORAŞTIE : Comicos ; ja dragostei ; APOLDU DE SUS f
RIO DE JANEIRO. - Potrivit re în scopuri paşnice. noi a avut loc conferinţa pe întreaga Zboară cocorii; PETROŞANI: Pri- Marele cetăţean; GALAN ; Rita.
vistei „Conjunctura economică“, costul BUENOS AIRES. — Potrivit date ţară pentru problemele sporirii pro
vieţii în Brazilia a crescut în luna lor oficiale ale secretariatului de stat ducţiei agricole în iama anului 1959 m\ a m ii #
august cu 5,2 la sută, ceea ce în pentru problemele finanţelor, în cursul şi în vara anului 1960. Conferinţa a Programul l : 6,15 Muzică uşoară: 22,30 La sfîrşit de săptămînă, cînfec
seamnă o creştere de 33,7 la sută în lunii august costul vieţii în Argentina cerut ţăranilor din întreaga ţară să 6,45 Jocuri populare romîneşti; 8,30 Mu joc şi voie bună; 23,00 Muzică de
cursul primelor 8 luni ale anului a crescut cu 3,8 la sută. După cum desfăşoare o largă campanie, ca în zică ; 9,00 Muzică uşoară executată dans. Programul II: 14,07 Intermezzo
1959. Pentru acoperirea cheltuielilor, relatează presa, din luna ianuarie şl vara anului viitor să obţină o recoltă la diferite instrumente; 10,00 Muzică muzical; 14,30 Melodii populare ro
guvernul a sporit circulaţia financiară pînă în luna sptembrie a anului cu bogată de culturi agricole. romînească dc cam eră; 10,30 Mu mîneşti; 16,15 Muzică uşoară; 17.00
cu noi cantităţi de monedă hîrtie, ceea rent, costul vieţii în Argentina a cres PEKIN. — Agenţia China Nouă a- zică populară romînească ; 11,03 Mu Muzică instrumentală; 18,05 Concert
ce a agravat considerabil tendinţa in cut cu peste 70 ia sută. nunţă, că răspunzînd invitaţiei lui zică de estradă: 12,00 Muzică corală de muzică populară romîuească; 19,00
flaţionistă. Revista scrie că încă în BUENOS AIRES. — învăţătorii din Ciu En-lai, premierul Consiliului de din ţări prietene; 12,20 Cotidiene; Ştiinţa în slujba păcii: Din activita
cursul lunii sepetembrie guvernul va provincia Tucuman au declarat o grevă stat ai R. P. Chineze, în China a 12,30 Cîntece şi jocuri populare ro tea Institutului de cercetări marine din
fi nevoit să scoată emisiuni noi de generală pe timp nelimitat. Greviştii sosit T. isibasi, fost prim-ministru al mîneşti; 13,05 Goncert de prînz; 15,10 Gdinia — R.P. Polonă; 19,40 Concert de
bancnote pentru a acoperi deficitul cer mărirea salariilor. Cursurile în Japoniei. Muzică uşoară; 15,35 Duete din o- muzică din operete; 21,15 Muzică de
bugetar. şcoli au fost întrerupte. Guvernatorul PEKIN. — Prinţul Muhammed pere; 17,25 Muzică populară romî- d an s; 22,00 Muzică de d a n s; 23,15
provinciei a calificat această grevă noască; 18,00 Roza vînturilor; 18,30 Concert de noapte; 23,52 Muzică de
WASHINGTON. — Revista „Iron drept o acţiune politică. Ei a ame Naim, vicepreşedinte a! Consiliului de Noi înregistrări de muzică uşoară de dans.
Age Magazine", publicaţie a industriei Miniştri şi ministru) Afacerilor Externe
de oţel, scrie că este puţin probabil ninţat greviştii cu concedierea. Cu ai Agfanistanului, care s-a aflat în compozitori eston i; 19,05 Tineri inter Buletine de ştiri: 5,00, 6,00, 7,00,
ca în cursul acestei luni să se ajungă toate acestea greva continuă. China într-o vizită de prietenie, a pă preţi de muzică populară romîneas 11.00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, 20,00,
la o reglementare a grevei din side răsit ia 9 septembrie Pekinul, plecînd că ; 19,30 Arii din opere interpretate 22.00, 23,52 (programul I), 14,00,
PRAGA. — Federaţia sindicală mon
rurgia americană. Făcînd o compara dială a adresat preşedintelui Republi cu avionul in patrie. de Banjamino G ig li; 20,40 Muzică 16.00, 18,00, 21,00, 23,00 (programul
ţie cu greva oţelarilor din anul 1952, cii Franceze o telegramă de protest PEKIN. — Agenţia China Nouă a- de dans; 21,15 Cine ştie, cîştigă; II).
care a durat o lună şi 22 de zile şi împotriva tratamentului inuman ia care nunţă că în China în primele 8 luni
care a provocat pierderi cifrate la este supus în lagărul „Paul Casele" ale anului curent producţia de ener T im p u l p ro b a b il în reg iu n ea m u s tr i.
17.553.000 tone oţel şi 2.500.000 zile- Aii Yahi Abdei Medjid, secretarul ge gie electrică a sporit cu 51 la sută
In sudul R.S.S. Tadjice, pe colinele de la Kuliabsh se construieşte un muncă, agenţia United Press Interna neral ai Uniunii generale a oameni în comparaţie cu perioada corespun Pentru 11 septembrie 1959, ¦grade, iar noaptea între 5 şi f0
nou sistem de irigaţie — canalul Alai — Kurbanşet. Puternice staţiuni de tional spune că greva din anul acesta, lor muncii din Algeria. zătoare a anului trecut. In prezent vreme relativ frumoasă, cu ce grade. Vînt slab pînă la potri
pompare vor pompa pină la 11 m etri cubi de apă pe secundă pe o în „va fi probabil şi mal costisitoare". # fRKUTSK. — In regiunea malului centralele electrice din China produc rul variabil, noaptea mai mult vit din sectorul estic.
tindere de 55 km., dind astfel putinţa să se cultive noi întinderi de culturi OTTAWA. — La 8 septembrie, pe de .sud ai lacului Baikal au fost des- în două luni mai multă energie elec senin. Ploi slabe, izolate în re Pentru următoarele trei zile
de bumbac, vii şi livezi. Lucrările vor ţi terminale în primăvara anului 1960. trică decit au produs în decursul în giunea de munte. Temperatura
aeroportul din Otlawa a aterizat un a- coperite zăcăminie petrolifere şl gazel* tregului an 1941. ziua va oscila între 20 şi 24 vreme frumoasă cu temperatura
In FOTO: Aspect de pe nou! şantier. vion sovietic cu reacţie pentru călă- fere de valoare industrială. S-au extra's în uşoară creştere.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Marlie nr, 9. Telefon: 188 !189; 75. Taxa plătită in numerai conform aprobării Direcţiunii Generale P .l.l.R . nr. 236.32U din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva