Page 41 - 1959-09

Biblioteca *raiF T
Regina a

Hunedoam-Dcva

PROLETARI DIN tOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!' Pentru realizarea celor 67.000 tone

fefflin&eBgffafastei/aia/n otel peste plan
• Organizaţia de bază se

Anul XI Nr. 1468 Sîmbălă 12 septembrie 1959 4 pagini 20 bani preocupă de îndrumarea şi întrecerea socialistă dintre ceie două tone), o cantitate mai mică, dâr t<v
educarea activului fără de mari producătoare de metal a ţării — tuşi apredabilă (28.000 tone), oţela-
partid (pag. IU-a). Combinatul siderurgic Hunedoara şi riior de la oţeiăria Martin nr. 1, iar
Combinatul metalurgic Reşiţa — a in* o cantitate şi mai mică (mare totuşi,
• Cercurile cele mai largi trat, s-ar putea spune, în faza finală. ţinînd cont de capacitatea de produc-
din Statele Unite aşteaptă.cu Cele 8 luni de zile cîte s-au scurs de ţei a secţiei), oţelăriei electrice.
un mare interes sosirea tui la începutul anului au constituit şi
N. S. Hruşciov (pag. TV-a). pentru un colectiv şi pentru celălalt, Pînă în prezent, oţelarii de la sec­
luni de încordare a forţelor în vede­ ţiile Martin 1 şi electric s-au încadrat
° Uniunea Sovietică acordă rea dştigării mult rîvnltului titlu de în defalcarea lunară a angajamentelor
ţărilor prietene un ajutor lor, avînd elaborate în plus de sar­
eficient (pag. IV-a).

fruntaş. cinile de plan peste 19.000 şi respec­

S-a încheiat o decadă M u ncitori Compania agricolă de toamnă La ora actuală, balanţa întrecerii tiv 5.200 tone oţel.
fru n ta şi înclină înspre Hunedoara, date fiind
II septembrie. Abia s-au ivii zorile a lunii septembrie ? Cîtîd au pornit în p ro d u cţie în centrul atenţiei rezultatele mai bune obţinute de hu­ Realizări frumoase dar
şi la serviciul producţie al Combi­ întrecerea cu Reşiţa, muncitorii, ingi­ nedoreni. Cum însă pînă Ia sfîrşitul nu pe măsura
natului siderurgic au început să zbîr- nerii şi tehnicienii combinatului şi-au VICTOR SMARANDACHE} Pregătirea tuturor condiţiilor pentru obţinerea de producţii sporite la anului mai sînt 4 luni de muncă, timp posibilităţilor
niie telefoanele. Din toate secţiile se spus lin cuvînt greu şi vor cu orice şef de echipă ta fabrica de cerealele păioase în adul viitor stă în centrul atenţiei unităţilor agricole so­ în care pot interveni multe schimbări,
comunică rezultatele muncii din ziua preţ să-l respecte. In fiecare zi ei cialiste. Experienţa acumulată an de an a demonstrat colectiviştilor, lucră­ o apreciere categorică în acest sens Alta e situaţia la Oţeiăria Martin
precedentă. Totul se notează cu grijă. complectează bilanţul întrecerii cu noi aglomerare a minereurilor din \ torilor din gospodăriile de stat şi IntcvârăşîţUor, că pregătirea terenului (poate cu excepţia cocsarilor), e pre­ nr. 2. La sfîrşitul lunii august aveau
Se jac calcule şi procente, Cum vor succese. Şi această decadă e bogată cadrul Combinatului siderur-j In vederea însăminţărTlor după toate regulile agrotehnice a adus mari matură şi riscantă. elaborate în contul angajamentului, d«
fi oare realizările din prima decadă in realizări. gic Hunedoara. Echipa con­ sporuri de recoltă. De asemenea săm inţa ¦selecftonală şi tratată a mă­ ia începutul anului, cu ceva. mai mult
dusă de el îşi depăşeşte zil-\ rit sporul de recoltă. După cum se ştie, principalul cri­ de 6.400 tone oţel, adică abia 30 la
Zilnic 130 lone fonia pesie plan nic sarcinile de plan în me­ teriu de apreciere a rezultatelor între­ sută din cantitatea ce revenea aces­
die cu 10 la sută. Din constatările făcute pe teren reiese că tn maloritatea gospodăriilor cerii e oţelul. In prezent, oţelarii hu­ tei perioade.
Furnaliştii de la secţia brie ei au reuşit să dea această perioadă şi co­ colective din regiunea noastră, colectiviştii se preocupă de pregătirea te­ nedoreni sînt înaintea celor din Re­
U-a deţin deocamdată în plus 972 tone fontă. lectivul de muncă de la renului în vederea însămînţărilor şi condiţionează săminţa de grîu şi orz. şiţa cu peste 14.009 tone oţel peste Să nu se creadă că acest colectiv
primul loc pe combinat La acest lucru a contri­ furnalele 1-4 şi-a depă­ plan. S-ar părea că totul merge bine. n-a muncit, nu s-a străduit să-şi ducă
în ceea ce priveşte volu­ buit mai ales preocupa­ şit planul de producţie P reg ă tiţi pen tru rie, pregătesc terenul necesar însămîn­ Din păcate însă, procentul de înde­ la îndeplinire angajamentul, că n-a
mul economiilor realiza­ rea furnallştilor pentru cu 352 tone fontă. Cu- ţărilor de toamnă. Ei ău arat pînă la plinire a planului, cumulat pe oţelă- repurtat succese în lupta cu cifrele
te şi au îndeplinit trei îmbunătăţirea indicilor tnulînd realizările dobîn- în c e p e re a data de 10 septembrie mai mult de riile Hunedoarei e cu peste 1,80 la Su­ de plan. Cele 0.400 tone oţel peste
sferturi din angajamen­ de utilizare a agregate­ 50 ha. Calitatea arăturii este irepro­ tă sub procentul realizat de reşiţeni. plan, indicii de utilizare record pe
tul luat în ceea ce pri­ lor la care aduc o im­ dite rezultă că furnaliş­ în săm în ţărilor şabilă. Au selectat circa 10 torie să­ Totodată, indicele de utilizare a cup­ ţară obţinuţi aici în unele perioade,
veşte producţia de fon­ portantă contribuţie mun­ mînţă de grîu şi peste cîteva zile va toarelor Hunedoarei e mai mic decît scurtarea duratei de elaborare a şar­
tă peste plan. Continuînd citorii din brigăzile iui tii hunedoreni au reali­ Lft gospodăria colectivă „I Mai" fi selectată întreaga cantitate de să­ indicele realizat de reşiţeni cu peste jelor de la lună la lună (11,28 ore
întrecerea şi în prima Alexandru Comşa, Si- din Batiz pregătirea campaniei de mînţă, avînd în vedere ritmul zilnic 0,20 tone oţel pe m.p. vatră cuptor în ianuarie — 9,07 ore în iulie), eco­
decadă a lunii septem­ mion Jurca şi alţii. In zat în medie zilnic 132 toamnă stă în centru) atenţiei consi­ de selectare de 5.000 kg. samTiiţă. şi zi calendaristică (Ia data de 3 sep­ nomiile realizate la preţul de cost,
liului 3e conducere şi a organizaţiei Consiliul de conducere s-a îngrijit şi tembrie a.c.). toate acestea dovedesc că a existat
tone fontă peste preve­ de bază. Gu cîtva timp în urmă în de procurarea îngrăşămintelor chimice i preocupare pentru ducerea la bua sfir-
derile planului. G.A.G. „1 Mai" din Batiz s-a ţinut ca superfosfat, care se va administra Ce spun aceste cifre? Că reşiţenii şit a sarcinilor, că s-a muncit. Rezul­
şedinţa consiliului de conducere unde din toamnă pe terenurile mai sărace. folosesc mai Intensiv agregatele, că au tatele însă nu s-au ridicat Ia nivelul
C reşte producţia de ofel s-a întocmit planul de muncă opera­ Au procurat de asemenea şi substan­ mai multe şanse să cîştige întrecerea. posibilităţilor existente.
tiv pentru campania de toamnă. In ţele toxice pentru combaterea mălurii Despre şansele de dştig vorbeşte şi
Mu-i prima oară cînd muncă al secţiei aminti­ Jescu Silvestru şi alţii. acest plan s-au stabilit lucrările care şi tăciunelui. modul în care se realizează angaja­ Urmărind modul în care colectivul
oţelarii de la O. S. M. te a realizat în plus In cadrul întrecerii şi mentele. Prin chemare, oţelarii hune­ secţiei şi-a realizat sarcinile de plan
nr. 1 au dovedit practic 19.820 ' tone oţel Martin oţelarii de la cuptoarele trebuie executate în vederea însămîn- Cu toate că aceste rezultate dove­ doreni s-au angajat să elaboreze lunare, constatăm că lună de lună, cu
că sînt hotărîţi să smul­ şi a elaborat peste 500 electrice au raportat fru­ desc preocupare din partea consiliului peste plan pînă la sfîrşitul anului excepţia lui iunie, s-au încadrat în
gă de la cuptoare cît şarje rapide, ceea ce moase rezultate. In ulti­ ţărilor şi oamenii care să răspundă de de conducere, totuşi, ţinînd cont că 67.000 tone oţel. După opt luni de prevederi, depăşindu-le chiar. Se con­
mai mult metal. De data dovedeşte că angajamen­ mele 10 zile ei au dat treierişul s-a terminat mai de mult, în muncă, au realizat din angajament a- stată însă că depăşirile oscilează mult
aceasta ei au încheiat tul luat va îi depăşit. 260 tone oţel electric îndeplinirea lor la termenul .fixat. Cînd această gospodărie se putea face şi bia 30.000 tone, ceea ce reprezintă mal de la perioadă la perioadă. Aşa, spre
decada cu 826 tone oţel Rezultate din cele mai peste pian, evidenţiindu- puţin de jumătate. Din angajamentul
Martin peste plan. De bune obţin brigăzile con­ se echipele care deser­ timpul a permis, harnicii colectivişti A. JURCA
la începutul anului şi duse de Alexandru No- vesc cuptoarele de 5 şi din Batiz au pornit la lucru. Ei au
pînă acum colectivul de jogan, Dumitru Şerban, 20 tone.
pregătit pentru cultura griului şi orzu­
In sprijinul furnaliştilor lui o suprafaţă de teren de 100 ha.
din cele peste 150 ha. ce urmează să

Sporirea producţiei de bateriile de cocs şi fa­ din această lună au dat fie însămînţate în toamnă. mai mult în privinţa pregătirii terenu­ total, cea mal mare parte revine co­ (Continuare în pag. IlI-a)
oţel, fontă şi laminate a brica de aglomerare. Me­ încă 2.280 tone cocs pes­ Şi de calitatea seminţei care se va lui şi condiţionării seminţelor. lectivului oţelăriei Martin nr. 2 (31.000

devenit de mult obiecti­ rită să fie evidenţiată te prevederile pianului. semăna s-au preocupat colectiviştii. Ei -cessas ¦
vul întrecerii socialiste activitatea muncitorilor Pe de altă parte colec­ au selectat mai mult de trei sferturi
care se desfăşoară în ca­ şi tehnicienilor de la ce­ tivul de la fabrica de a- din cantitatea necesară însămînţărilor SURORILE ANGHELeAAAA OA< W V A
dru! combinatului. La le două baterii de cocs, glomerare a minereurilor şi au dus probe Îs analiză laborato
această întrecere partici­ care în 8 luni de zile a raportat la slfrşitu! de­ mini de control al seminţelor. In ve Cînd a păşit pentru prima Elevii efevin profesori cînd a împlinit 16 ani. Dorea
pă cu entuziasm şi co­ au depăşit planul de cadei o depăşire de 1.270 derea combaterii bolilor şi dăunători
lectivul de muncă de ia producţie cu 47.184 to- tone minereu aglomerat. lor griului şi orzului, gospodăria co dată pragul fabricii, abia îm­ tare mult să lucreze şi ea ală­
oe cocs, iar în 10 zile lectivă din Batiz a procurat substan
ţele necesare tratării seminţelor. Ast plinise 17 ani. Era mică de In 1957 Insă, fabrica s-a
Şi laminaiorii se afirm a TEODOR ZISOl fel pregătiţi, colectiviştii din Batiz aş statură, dar neastlmpărată ca reprofilat pe producţia de cio- turi de sora ei mai mare.
dulgher ta întreprinderea \ teaptă perioada optimă de tnsămînţări,
de construcţii' siderurgice Hu-\ argintul viu. Acest lucru îl răpi. Aşa s-a creat secţia evr- Şi clipa mult aşteptată a so-
nedoara. Organizîndu-şi bine I Unde e preocupare
La 1 septembrie ingi­ vreme valabile. Munca plan. Şi după cum afir­ munca reuşeşte. să-şi, depă­ poate confirma şi portarul fa- cutare şi s-au adus maşini noi. sit. Acum doi ani, intr-o di­
nerul şef al laminorului harnicilor Iaminatori a mă muncitorii, iar reali­ şească zilnic norma, in me-\ şi rezu ltatele
de 800 ram; consemna dus repede la schimbări. tatea o confirmă, cifrele die cu 20— 25 la sută. bacii, pe care l-a repezit de Odată cu aceasta au apărut mineaţă, s-a prezentat şi ea la
cu satisfacţie în carnetul In cele 10 zile colecti­ vor mai suferi încă mul­ sîn t bune
său: 11.532 tone lamina­ vul de muncă din aceas­ te schimbări pînă la la prima cunoştinţă: Şi greutăţile: în afară de un faţ,rif ă_ j\fost primită si re-
te peste pian. Cifrele tă secţie a produs încă sfîrşitul anului.
n-au rămas însă multă 379 tone laminate peste — Mata ce doreşti ţetiţo? maistru şi cîteva muncitoare partizată In secţia circulare,
— a întrebat-o acesta. — printre care şi Elena An-
Ea nu i-a răspuns, Dintr-un ghel — care făcuseră şcoala alături de sora ei. Dar neca-

ffarnicil colectivişti din Rapoltu Mare buzunar Insă a scos o hirtie, profesională ta Sibiu, nimeni zur^ e s~au ţinut şi aici de ea.
au obţinut anul acesta o producţie
pe care i-a aşezat-o drept sub nu mai intllnise astfel de ma- Era atit de mică Incit n-ajun-

S-a încheiat o decadă. Faptul nu ţuite. In orice moment se poate cîştiga bună de grîu. Ei vor ca în anul vi­ ochelari. După ce a examinat-o sini. Prin urmare, activitatea gga la maşină. Cu multă a-
oreziniă mare importanţă pentru unii timp în întrecerea cu reşiţerui şi fie­ itor producţia de grîu şi orz să tic
din afara combinatului. Siderurgiştii care din succesele lor înseamnă mai şi mai mare. De aceea au luat din cu atenţie şi cu răbdarea ca- in secţia cea nouă a început mărăciune tn suflet a fost ne-
hunedoreni urmăresc insă cu interes mult metal pentru nevoile industriei timp măsurile necesare în scopul pre­
rezultatele muncii. Ei ştiu că fiecare noastre in plină dezvoltare. gătirii terenului după toate regulile a- racteristică portarilor, omul doar cu şase muncitoare. Du- uonă să se despartă de •„cea-
decadă, fiecare zi şi oră trebuie pre­ grotehnice. Din suprafaţa de 250 ha. cu cascheta pe care scrie „PA-
S. GORJANU care se va însămînţa în această toam­ ZA”, a întrebat-o din n o u : pă vreo fttoresit, sdă,apt,teâmslăxni,l,ucraelztee sornic,e“ si să treacă in secţia
nă, ei au arat pînă la data de 10 şase au fimsaP
septembrie 100 ha. Aratul continuă. — Cine e Anghel Elena?
Anul acesta vor semăna numai să- — Eu! alături de primele. Elena An- Omul harnic Insă munceşte
mînţă de grîu din soiul Cenad 117.
Din cantitatea necesară de sămînţă ei ghel a devenit profesoară: era
au triorat mai mult de 15 tone. Cum
vor semăna grlu şi după porumb, co-, — ?!... doar în meserie. bine oriunde s-ar afla. Aşa
lectiviştii au hotărlt ca recoltarea po­
B rigadă de in ovatori fru n ta şă rumbului să decurgă cît mai urgenl 'A îndrumat-o înspre biroul De la această 'dată, a In- că Ana a pus mult suflet In <
pentru ca terenul să poată fi arat în
vederea însămînţării griului. 'directorului, privind-o cu admi- cepul şi ea să lucreze după munCa ei. Astăzi este una

Nu cu mult timp în urmă bri­ presat eclise, pentru transportul raţie, dar si cu puţină ciudă. V ac- lecţia circulare este in ??nţre ce[e hune munci-
gada de inovatori de la semi- semicocsului din cuptoare la
cocseria uzinei „Victoria“ din buncherele de depozitare. Prin Cu asta, Elena nu s e putea t Z u V f f î J l o & , < «* f*. «»
Căian a fost recompensată cu aplicarea acestei inovaţii se rea­
o însemnată sumă pentru rezol­ lizează anual economii în va­ numi muncitoare la „Sebeşul . ponderea producţiei, iar Elena îşi depăşeşte norma lună
varea problemei captării raţio­ loare de 60.000 lei. Totodată se
nale a gudronului. Printre cei reduce timpul de confecţionare a Pînă să dobîndească această Anghel este fruntaşă In aceas- cu ntai bine de 30 de

calitate, a mai trebuit să ara- tă secţie. Ea îşi întrece norma procenTe.

te de cîteva ori buletinul (nu în fiecare tună cu cel puţin Dar tot o malnecăjeşte

MATEI POPA era crezută că a împlinit 17 M procente, ceea ce nu-i de-ceva: n.a împlinit încă 18 ani

care au adus un preţios aport unei garnituri de eclise de la şef de echipă pe şantierul{ L a S î n t a n d r e i s e a n ii) şi să se mai certe cu ^oc Puf ţ ţ - şi nu poate cere să devină
ia soluţionarea problemei sus-
omintite se numără ing. Adrian 20, la 6 zile. I montaj-instalaţii, I.C.S. Hu­ p u t e a f a c e m a i m u lt cî.ţiv. a., DeMnecazu,ri ,n-a scă.'pat eve!nni.m5en/ t0 pemcaairetrnăult-l mvasS puun- candidat de pa, rtid...
Stoicoi şi Iordan Răitaru.
Datorită acestor inovaţii, pre­ nedoara. Bun organizator a t{ m a după ce a fost angajată. tm ujta niciodată. Deşi avea *
Tot din brigada respectiva
fac parte şi inovatorii Zaharia cum şi a altora, briga’da de ino­ locului.de muncă, reuşeşte ca( Paralel cu însilozarea nutreţului şi — Fetiţo, ai să mergi sa lu­ numai 19 ani, comuniştii du Am mai aflat ceva despre
Achimeţ şi Aurel Goarnă. Prin­ lună de lună să-şi îndepli­ cu lucrările de la grădina de legume
tre inovaţiile prezentate de ei vatori de la semicocseria uzinei nească sarcinile de plan. colectiviştii din Sîntandrei, îndrumaţi crezi în secţia tricotaje de primit-o In rîndiirile candida- surorile Anghel. In urma re-
ia cabinetul tehnic al uzinei se de organizaţia de bază din gospodă­ tină. csnfei hofăriri a partidului, sa-
numără şi dispozitivul pentru „Victoria“ Gă'lan se numără iilor de partid. Acum 5 luni
— Bine... dar eu am învăţa! ea a devenit membru de !xir- tăriile lor au crescut foarte
printre brigăzile de inovatori tid, bucurindu-se de toată în­ mult. La rindut lor au luat ho-
altceva la Sibiu, la şcoală... crederea comuniştilor din fa­
fruntaşe pe uzină. Veşti din Valea Jiului
— Alt loc n-avem!
I. CRAŞCA tărirea să muncească şi mai
Ce putea să facă ? S-a dus brică.
. ‘V . corespondent bine şi... să se înscrie la şcoala
acolo unde a fost trimisă şi a medie serală din oraş.
lucrat doi ani ca tricotieră. Necazurile Anei

Filarmonica ,,George Enescu" la Petroşani S-a calificat In această meserie Mezina familiei, Ana An­

şi se obişnuise. ghel, numărase şi zilele pînă N. ANDRONACHE

Tinărul inginer In aceste zile Filarmonica de a fost prezentat „Poem eroic“
Dorin Papuc, de stat „George Enescu“ din Bucu­ de Dumitru Bughici şi concert
la fabrica chimică pentru vioară şi orchestră de
Orăştie', s-a dove­ reşti întreprinde un turneu în Ceaikovski la care şi-a dat con­
dit prin activitatea regiunea noastră. Gu această cursul violonistul Ioan Voicu,
depusă un priceput ocazie va prezenta un ciclu de Artist Emerit şi Laureat al pre­
proiectant, şi un concerte’ simfonice. Primul con­ miului de stat. In partea a doua
cert din acest ciclu a iost pre­
zentat aseară în sala Teatrului a fost prezentată simfonia a
de stat din Petroşani, Conduce­
rea muzicală a concertului a a- il-a de Brahms. Concertul pre­
parţinut renumitului dirijor Mir-
cea Basarab. zentat de valorosul colectiv mu­

In prima parte a concertului zica! din Bucureşti s-a bucurat

de un deosebit succes.

harnic inovator. Angajamenfu! constructorilor
Clişeul nostru îl

înfăţişează lucrind In consfătuirile de producţie Vulcan cu 44 de apartamente şi
la un nou proiect care s-au ţinut recent-pe toate blocurile 6, 7, 8, 11, 13,. din Pe-
şantiereie de construcţii din Va- troşani ou 160 apartamente. De
lea Jiului, constructorii s-au an- menţionat-că în cea mai mare

gajat ca în cinstea zilei de parte aceste obiective se găsesc

7 Noiembrie să.term ine corn- în faza de finisaj. Pentru termi-

plect lucrările la un număr de narea ior la timp, brigăzile şi Lucrind la 'depozitul de nisip, brigada condusă de comunistul loan Vlădulescu, de la
237 apartamente. Este vorba dc echipele de tencuilori, zugravi grupul de şantiere construcţii — montaj I.C.S.H. din Călan, îşi depăşeşte cu regularitate norma
blocul 19 din Lupeni, cu 30 de şi parchetari au porni't o însu-
apartamente, blocul G 2 din fleţită întrecere. în medie cu 25—28 la sută. ¦
IN FOTO: ' Brigada după terminarea lucrului.