Page 42 - 1959-09

Pag. 2
LA G. A. S. SitslTÂMĂRIA-ORLEA
Nutreţul siloz constituie unul
din elementele de bază 'în hra­
na animalelor. Pornind de la
acest fapt şi bazîndu-se pe ex­
perienţa anilor trecuţi, conduce­
rea. Gospodăriei de Stat din Sîn-
tămăria-Orlea a luat măsuri în
vederea realizării planului la
însilozări, deşi acesta e cu mult
mai mare decît anii trecuţi. Dacă
în anul 1957 şi în anul trecut,
în vederea însilozării nu s-a în-
sămîntat cu porumb decît supra­
faţa de circa 40 hectare, anul a-
cesta ea a crescut la 73 de hec­
tare, .suprafaţă care va permite
însilozarea celor 1.650 tone po-
rumb-siloz pe care gospodăria îl
are în plan.
Creşterea suprafeţei însămîn-
ţate în acest scop şi legat de ea,
sporirea simţitoare a cantităţii
de furaje ce trebuie însiiozate e
determinată nu nurpai de creş­
terea continuă a numărului de
animale cărora trebuie să li se
asigure o hrană consistentă, ei
şi de faptul că experienţa a do­
vedit practic că furajele înşilo-
zate contribuie simţitor la creş­
terea producţiei de lapte şi de
carne. Dacă anul trecut, de pil­
dă, — cînd s-au însilozat abia
600 tone de furaje — din cele
1.800 litri lapte planificate a se
obţine pe cap de vaca, n-a fost
realizat decît un procent de 89%',
aceasta — printre altele — s-a
datorat şj faptului că nutreţul
murat a fost insuficient.
..Experienţa acumulată în anii
trecuţi a ajutat conducerii G.A.S.
Sîntămăria să ia o serie de mă­
suri organizatorice care, pe lîn-
gă că uşurează munca oameni­
lor, ajută şi !a obţinerea unor
rezultate mai' bune ia însilozări.
'Astfel, dacă în anul trecut po­
rumbul a fost însilozat în toate
trupurile gospodăriei unde el fu­
sese cultivat, indiferent dacă a-
colo era sau nu sector zooteh­
nic. urmînd ca atunci cînd se
făcea hrănirea să fie scos din
P regătesc ccm poturi
şi c e s s e r we
In ultimul timpi, comitetul orăşenesc turile şi conservele. De asemenea, co­
al femeilor din Deva a desfăşurat o mitetul orăşenesc al femeilor cu aju­
intensă muncă în rîndul gospodinelor torul unui grup de tovarăşe a sprijinit
pentru ca acestea să pregătească încă conducerile cantinelor şi internatelor
de pe acum compoturile şi conservele din localitate în pregătirea a 2.500
necesare pe timpul iernii. In acest kg. de compoturi şi diferite conserve. In
scop, a organizat mai multe consfă­ această acţiune s-au evidenţiat în mod
tuiri pe grupe de case în care femei cu o deosebit tovarăşele luliana Covaci,
bogată experienţă în gospodărie au Iuliana Ieremie, Maria Ploscă, Lujza
explicat cum trebuie pregătite compo­ GiTezan şi altele.
C o m isii de fem ei a ctiv e
In centrul activităţii Comitetu­ ganizat seri literare ia staţiile de
lui raional al femeilor a stat con­ radioficare. In sate, multe femei
tinua ridicare a nivelului politic
şi cultural al femeilor. Astfel, în parte activă la formaţiile corale
vederea ridicării nivelului poli­
tic şi cultural al femeilor din ra­ comuna Hăşdat peste 40 femei
ionul Hunedoara s-au foioşit for­
me din cele mai variate. S-au
organizat, bunăoară, peste 300
cercuri de citit unde au partici­
pat mai mult de 2.000 femei,
s-ău- organizat cercuri agrozo­
otehnice, şezători şi conferinţe,
simpozioane etc.
Gomisia de femei de la uzina
„Victoria“ Qăian de pildă, a or'
In maşina de Vaţa pasagerii
vorbeau veseli aşa cum sînt
majoritatea celor de prin păr­
ţile Bradului. Cel din dreapta
mea însă, un bărbat bine legat,
stătea tăcut, cu faţa îngropată
în palme, absent la hazul din
jur. Părea cufundat în gîn-
duri, nu din cele plăcute, l.-am
lăsat în pace şi mi-am îndrep­
tat atenţia spre ceilalţi. Un a l­
tul însă, pornit pe glume, îl
luă în primire:
— Ce e măi Sabine, ţi s-au
înecat corăbiile ?
— Ihi — răspunse printre
degete vecinul meu.
— Bine mă, dar eu îi ştiam
pe minerii din Ţebea băieţi
veseli 1
— Lasă-l măi în pace, o fi
avînd omul vreo supărare —
interveni un altul. Ia zi Sabine
ce-i cu tine.
— Dădu-i de naiba, măi fi-
ra-r să fie de boală. Am cam
răcit la plămîni.
— Ei lasă mă că nu eşti tu
primul. O să te faci bine. Dar
la care spital te duci 7
— La cel din Baia de Criş.
Am auzit că-i spital bun. N-am
timp acu’ de bolit.
— Apăi nu-ţi face griji. Să
ştii că e spital bun. Vin aici
bolnavi din tot raionul.
siloz şi transportat la' grajduri
—de multe ori oale de zeci de
kilometri — anul acesta situaţia
s-a schimbat mult. Gonducerea
gospodăriei a stabilit îijeă din
primăvară să se repartizeze su­
prafaţa în aşa fel ca porumbul
si-loz să fie însămînţat în apro­
pierea secţiilor unde se află şi
animale. La Sîntărnărie a fost
însămînţat cu porumb furajer 23
de hectare, la Berthelot 50 hec­
tare, la Rîu Alb 4 hectare, etc.
In. felul acesta nutreţul siloz
poate fi asigurat acolo unde este
nevoie de el. Aşa cum se vede,
secţiei din Berthelot i-a revenit
sarcina să însilozeze cea mai
mare cantitate de nutreţ (810
tone). Aceasta avîndu-se în ve­
dere că aici există un nucleu de
selecţie al rasei Pintzgau format
din 72 vaci, 2 tauri din import
şi 35 de viţei.
Toate aceste măsuri sînt Hune
şi traducerea lor în. viaţă va
contribui la creşterea producţiei
de lapte şi carne. Pentru aceasta
însă trebuie avut în vedere fap­
tul că la ora actuală gospodăria
de stat din Sîntămăria a însilo­
zat foarte puţine furaje. Rămâne­
rea în urmă se explică şi prin a-
ceea că acţiunea de însilozare
a început aici mai tîrziu decît
fusese stabilit de Trustul regi­
onal Gostat. E adevărat că asu­
pra ritmului însilozărilor au in­
fluenţat şi condiţiile climaterice
care sînt diferite faţă de alte
raioane din regiune, dar aceasta
nu poate justifica în întregime
rămânerea în urmă.
Pentru viitor vor trebui luate,
toate măsurile necesare în vede-
rea intensificării însilozărilor
mergîndu-se pînă la organiza-
rea schimburilor de noapte, mai
ales că la’ Berthelot şi Sîntămă-
rie — unde se însilozează cele
mai mari cantităţi — exiată
condiţii care să permită acest
lucru. Spunem aceasta pe baza
rezultatelor obţinute pînă acum,
sprijină munca culturală luînd
şi echipele artistice. Astfel, în
activează în echipele de teatru,
cor şi dansuri.
Comisia de femei din Călan,
de pildă, a organizat un cor for­
mat din femei care a dat mai
multe reprezentaţii în faţa mun­
citorilor de aici.
SABIN MUNTEANIJ
corespondent Pe lingă aplauzele sutelor de spectatori, care au asistat la programele
La o u n ita te sp ita licea scă nind lingă .noi, doctprul Riş- .,
— Să spui doctorului Riş-
cuţa salutări de la mine. Spu-
ne-i că-i mulţumesc pentru bi­
nele pe care mi l-a făcut astă
iarnă — spuse un altul.
— O să-i spun — răspunse
minerul Sabin Leucean, veci­
nul meu, ceva mai înveselit.
De ce să nu-i spun, că doar
timp o să tot am. Dacă spui
că e om bun...
Discuţia mi-a stirnit curio­ cum sînt trataţi, condiţiile op­ ăsta îţi strică buna dispoziţie revin personalului medico-sani-
zitatea. De aceea, cînd am a- time de însănătoşire din spi­ pentru toată ziua.
juns in faţa spitalului, am co-
borît şi eu împreună cu mi­
nerul bolnav. L-am urmat a-
poi înăuntru.
Spitalul rural din Baia de
Criş este cea mai impunătoa­
re clădire din localitate. De a-
bia eliberată de schelele con­
structorilor, zidurile proaspăt
reparate şi văruite, contras­
tează plăcut cu decorul sătesc
din jur. Interiorul este tot aşa
de proaspăt şi de curat. Pe
culoarele pardosite cu mozaic
de mai multe culori, covoare
lungi ne înăbuşe zgomotul pa­
şilor, conducîndu-ne in ,secţia
de interne, prin saloanele de
bărbaţi şi saloanele de femei, tate întipărită pe faţă, ne în- Elena Cristea —..spuse, reve-.
'fflç trm ® t i & m m M u l u i Nr. 1468
înaintea deschiderii
noului an şcolar
llnăra , inginerHi Pe întreg cuprinsul regiunii grădiniţă şi în ultimele zile pî­
noastre se pregăteşte In aceste nă la începerea noului an şco­
M inim G.u-timn de zile deschiderea noului an şco- lar.
lar. Organele de partid, sfaturi­
la Filatura Lupenl le populare şi conducerile şcoli­ O convorbire
lor au început pregătirile cu
a fosi . ruunită de mult timp In urmă. O muncă Directorul şcolii de 4 ani din
rezultate care ne dovedesc ?â aurind şefa labora- însufleţită se depune şi la sate. Mintia s-a urcat într-una din
însilozarea porumbului, la G.A.S. 'forului. In noua zilele trecute în autobusul de
Sîntărnărie ¦nu se- va ) termina muncă, ' ea 'dă 'do­ Grea e despărfirea... Deva. Era tare grăbit. Ce să
pînă aproape de sfârşitul acestei vadă de multă pri­ fie oare ?
luni c u ' toate că termenul pre­ cepere şi conşllln- Ne aflam la şcoala de 4 ani
văzut de Trustul regional *Gos- ' ciozlfale. ... , din satul Şoimuş. Prin sălile — Merg ta Deva, spunea di­
tat expiră la 15 septembrie. Pînă- Fotografia ne-Q de clasă nici urmă de copil sau rectorul, să cauţ nişte vopsea.
în seara zilei de 7 septembrie1 înfăţişează eifeplutnd ¦ învăţător. La intrare, parcă ci­ Se apropie deschiderea noului
a.c., la această gospodărie fuse­ analiza . materiilor neva te îndeamnă să fii cu bă­ an şcolar şi mai avem de vop­
se însilozată, cantitatea do circa gare de seamă. E o curăţenie sit uşile şi ferestrele şcolii. A-
400 tone porumb furajer (30 prime. exemplară. In sălile de clasă tîta a mai rămas. încolo totul
au fost aranjate frumos bănci­ este gata. Şcoala a fost repa­
tone la Demsuş,’ 170 tonei. la le, după ce meşterii din gospo­ rată în exterior, iar în interior
dăria colectivă văruiseră pereţii. a fost văruită.
Berthelot şi circa 200 tone ia Totul era pregătit pentru înce­
perea noului an şcolar. Un co­ — Au fost înscrişi toţi co­
Sîntărnărie). Repartizate lă cele JJi- lectivist ne-a informat că di­ piii care vor urma în clasa l-a?
rectorul este plecat pentru cî-
două tocători mecanice ca lu­ teva zile în concediu, dar că — Da. Satul nostru este mic,
tovarăşa educatoare Maria Fe- are puţine familii. Există 13 co­
crează acum la Berthelot şi. în checi, ca în fiecare zi, învaţă pii care au împlinit vîrsta de
micuţii de la grădiniţă poezii, 7 ani şi au fost înscrişi toţi ca
Sîntărnărie, însemnează că fie­ cîntece. 'Am căutatro pe edu­ să urmeze şcoala.
catoare. Tocmai îi aşezase pe
care din ele a realizat cîte 200 scăunele şi discuta ou ei foarte A fosf necesară reparaţie
aprins. Copiii se străduiau să generală
de tone, ceea ce, socotit ia cele recite cit mai bine poeziile, ca
educatoarea lor să fie mulţumi­ La şcoala de 4 ani din Bo-
Cărţi pentru muncitorii forestieri7 zile trecute de la începerea în- tă. Printre cei mici se afla şi holt învaţă mulţi copii din sat.
silozării, reprezintă un ritm zil­ Dorin Muntean, Viorica Mun­ Ei aşteaptă ou bucurie începe­
nic de 28 tone. Acest rezultat La biblioteca din Gertej se tarea forestieră dip Certei un tean, Ion Irimie, fii de colecti­ rea noului an şcolar. La 15 sep­
vişti, care peste cîteva zile vor tembrie, elevii din Bohclt vor
ne dovedeşte practio că pentru depune o intensă activitate pen­ număr de 463 cititori. Preferim părăsi educatoarea lor. Au îm­ găsi şcoala altfel. Aici, cu spri­
cele 1-250 tone pe care le mai tru ca un număr tot mai mare ţele sînt diferite. De pildă' Şte­ plinit 7 ani şi alături de cei­ jinul zidarilor din sat, s-a făcut
fan Gubani a împrumutat car­ lalţi copii (sînt 14 la număr), reparaţie generală exteriorului
are de însilozat gospodăria, e de muncitori forestieri sa împru­ tea care tratează despre cuceri­ vor învăţa în clasa l-a. Cu toa­ şcolii. Altfel arată acum şcoa­
nevoie de încă 44 zile. mute cărţi. Bibliotecara Ştefania rea focului, Marin Ghibucea car­ te acestea, ei au mai venit la la : este mai frumoasă şi mai
Bocaief şi ajuţparea sa se depla­ tea „Despre creşterea vitelor“, primitoare. In interior s-a ter­
E adevărat că la lucrările de sează în pădure punînd la dis- BUL DE minat văruitul şi curăţenia.
insilozare iau parte oameni buni j poziţia muncitorilor forestieri di- V. A.
şi harnici cum sînt tractoriştii ’ ferite cărţi. Aşa s-a reuşit ca în Gheorghe Ivan a împrumutat
M ÎIN E
loan Kadar, Sekey Pavel, Ivaşcu anul acesta să exista La exploa­ „Talanga fermecată“ etc.
loan, şoferul Feher Francisc,
muncitorii Constantin Dinicuţ, p re g ă te sc pentru
Sigismund Andrişan şj alţii, to­ construcţia căminului
tuşi pentru realizarea acestei
sarcini trebuie luate şi măsuri Locuitorii satului Galaţi, co­ provizionare cu lemne din pă­
suplimentare. Astfel, recoltatul muna Pui, au hotărît ca prin durea comunală,
şi transportatul porumbului la to­ contribuţie voluntară să-şi con­ F. PETRE
cătoare trebuie organizat în.aşa struiască un cămin cultural. In corespondent
fel oa acestea să nu stea deloc, acest scop .ei au angajat 20. de
meşteri cărămidari care le-au S C H IM
să se lucreze tot timpul ;zilei executat pînă ma^ zilele trecute
pînă seara tîrziu şj — aşa cum un număr de 50.090 bucăţi cără­
am mai spus — să fie studiată mizi. După ce va fi uscată, cără­
posibilitatea lucrării cu schimbul mida se va aşeza în cuptor. Pen­ După ce a primit biletele cu in- strucţie a unghiurilor". A răspuns de Maria Banuş", aşa suna prima
phiar şi noaptea. tru arderea ei, sfatul popular al trebările de matemalică şi romină, foarte bine şi la această problemă. întrebare. 'Al doilea subiect era o
comunei Pui a luat măsuri de a Vasile Anta s-a aşezat în bancă şi Profesorul a fost mulţumit. I-a dat analiză sintactică a unui fragment
PETRE FARCAŞIU a început să cfuhzuiască adine. In- nota 9. din „Energii descătuşate" de Mihail
trebările tui erau uşoare. Cu toate Viitorii ucenici, după ce răspun- Davidogtu. Vasile Anta a primit pen­
Tot mai multe mărfuri acestea, lui Vasile Anta i se pă- d em la întrebările de matematică tru răspunsuri nota 10.
— Ce vrei să te faci, l-am în­
tern simple. învăţase doar 7 clase respirau uşuraţi, însă numai pentru
trebat ?
După reducerea de preţuri la mult decît în tuna iulie. elementare şi fusese printre cei din- un moment. Aceasta, deoarece ime- — Lăcătuş, îmi place mult mese­
cele peste 2.600 de articole şi De asemenea, a crescut cu 12
îmbunătăţirea sistemului de vîn- iîi din clasă. Iar înainte de a ple­ ria asta.
zare cu plata în rate. magazi­ la sută volumul de mărfuri tex­ A /W V V W V W V W W V W V W V Directoarea şcolii profesionale din
nul de mobilă a cooperativei tile’ desfăcute prin magazinul
,,Muncitorul“ din Călan, a des­ textil al acestei cooperative din ca din satul Groşeni, raionul Ineu, 'Gurabarza, tov. Victoria Baenko,
făcut în numai 30 de zile, măr­ Călan şi cu 15 la su tă "volumul tocmai ne invita să trecem în cea-
furi în valoare de 212.000 lei, de mărfuri textile desfăcut în regiunea Oradea, oa să dea exame­ însemnări
adică de peste patru ori¦mai magazinul textil nr. 5 al O.C.L. nul pentru şcoala profesională de gxamene unde, se a-
industrial Interraionala Deva. ucenici din Gurabarza, s-a pregătit şe îndreptau către comisia unde fia şi profesorul loan Banci-u, can­
cu multă, sîrguinţă,. Ştia,,.el, ..că-, pen­ se dădea examen de limba romină. didat de partid, fost şi el muncitor
tru a deveni un bun muncitor, cu Vasile Anta a avui emoţii la limba nu cu mult timp in urmă. In mul­
o înaltă calificare profesională, sînt romină. Era emoţionată şt profeso- ţimea de băieţi veniţi să-şi susţină
necesare multe cunoştinţe. Şi la e- examenele se afla şi Nicolae Lucacl
din Vaţa.
xamen dacă nu răspunzi bine, rămîi ra Constanţa Micuda. Este prima
•— Ce vrei să devii? îl întrebă
în urma celorlalţi, nu-ţi poţi atinge idată cînd examinează elevi. A ter- directoarea.
scoptil propus de a deveni un mun- minat în acest an facultatea şi a
oilor priceput. Şi, deşi cunoştea bi- fost repartizată aici la şcoala profe-
ne problemele de pe bilete avea fo- sională din Gurabarza. Cînd primea
tuşi o strîngere de inimă. „Dacă un răspuns bun, bucuria ei nu cu- — Electrician — a răspuns Nico-
[ae Lucaci.
profesorul n-o să fie mulţumit", gin- noştea margini. Era mulţumită de
Răspunsuri bune la examenele de
dea el, răspunsurile viitorilor ucenici. Iar
Iată că sosi şi clipa cînd Vasile cînd primeşte răspunsuri bune, dă admitere de la şcoala profesională
Anta luă creta în mină şi începu şi note bune. Aşa a procedat cu dfn Gurabarza au dat mulţi băieţi,
să demonstreze la tablă. In sala de Ştefan Covaci din Gurabarza şi cu mai fraira, adică 170 de inşi, vor
examene eşau, şi alţi candidaţi pen- mulţi alţii. Ei, dar să vedem cum fi selecţionaţi ca să înveţe meseriile
iru şcoala profesională de ucenici va răspunde Vasile Anta. Citeşte mai mineri, preparatori, lăcătuşi me-
din Gurabarza. La ţel ca şi Anta, întîi întrebările de pe bilet*: „Po- canid, electricieni instalaţii lumină
se străduim să formuleze un răs- vestiţi conţinutul poeziilor „Slavă # f0rţâ,
puns cît mai bun. Intre timp Anta eroilor Doftanei", „Cîniec de dragos- Schimbul de mâine, viitorii mun­
rezolvase bine primul subiect. A ur­ te pentru ţara sovietică", „Cîntec ?Upri, aa toate condiţiile de trai şi
mat al doilea: „Cazul unu, de con- pentru 23 August" şi „Ţara mea" învăţătură. V. ALBU
Printre formaţiile artistice care au participat la cel de-al Ill-lea festival Joi pe stadionul „Cetate"
regional al tineretului s-a aflat şi corul clubului minier din Vulcan.
date de această formaţie, corul din Vulcan a primit şi premiul III din - Ga în după-amiaza zilei de 10 sep­ cravatele purpurii, cu buchete de ga-' In acelaşi timp ei au asistat la fntîl-
tembrie, parcă ’ niciodată' stadionul roafe şi crizanteme, aşteptau sosirea nirea de fotbal dintre Minerul Deva —
partea juriului concursului. „Cetate“ n-a cunoscut a.tîţia. specta­ participanţilor la turul ciclist a] R.P.R. şi Gorvinul Hunedoara.
tori. , Ţineri şi. vîrştnici, pionieri, cu
In foto.: Corul chn Vulcan inter pretind un cântec. )•
Ceva despre m eciul de fo tb a l
L'a ora 17 a început meciul de fot­ ganizat sînt jucătorii echipei gazdă:
cuţa. 'Sînt cei mai harnici şi bal. Echipa oaspe, deşi participa la un De altfel ei sînt şi aceia care deschid
mai conştiincioşii Fără ei nu- meci amical, a prezentat cel mai bun scorul. In min. 51, o minge pornită
s-ar- /îvputut- obţine ¦rezultatele lot de jucători din care n-au lipsit de la Petică ajunge la Enderle, acesta
la maternitate, de unde răz­ tîmpină în uşa unui salon. E aşteptate. Anul- acesta, de,pil­ Zapis, Radu Tudor, Pîrvu etc. etc. Gu o pasează lui Nistor care după ce
bat glasurile unor proaspăt doctorul Rişcuţa. Surizînd dă, la noi s-au făcut aproape toate acestea, hunedorenii n-au putut driblează doi apărători hunedoreni tra­
noi născuţi, la secţia conta- blînd, parcă şi puţin ironic, ne 1.200 internări, 6.500 consulta­ cîştiga datorită faptului că echipa de- ge pe jos şi înscrie în colţul drept al
gioşi etc. Peste tot, ordine de­ explică mirîndu-se: ţii,-aproape 1.000 vaccinări- di­ veană s-a dovedit bine pusă la punct. porţii. După acest gol se joacă mai
plină şi curăţenie. ferite, 931 radioscopii şi al­ In special apărarea. în care Petică, Gi- mult în oîmp, se domină alternativ,
— A crezut că o să-l ajut tele. Unde mai ,pui naşterile coş, Olaru şi Adam s-au dovedit de ambele echipe contraatacă periculos. In
Era o oră după vizita medi­ să înşele statul, Un'- *chiulam asistate ia spital, dispensar, netrecut, a stăvilit toate atacurile min. 68 Radu Tudor de la Hunedoara,
cală a doctorului. Am profi­ giu. A vrut să-i dau certificat rutinaţilor 'fotbalişti hunedoreni. Cei la o învălmăşeală, reuşeşte să egaleze.
tat de lipsa şefului de salon care au dominat mai mult în prima Pînă la sfîrşit se semnalează multe
şi am intrat în vorbă cu bol­ de boală cînd el e sănătos tun. ,. sau- acasă ta pacient, analize-' repriză au fost oaspeţii, dar ei n-au acţiuni frumoase dar fără nici un re­
navii. Toţi cu care am stat de fructificat nici una din numeroasele si­ zultat. Meciul ia astfel sfîrşit cu scorul
vorbă, au descris elogios felul — Intîlniţi des asemenea ca- ţe periodice ce se fac puncte- l tuaţii pe care le-au avut. Aşa se tace
că prima repriză ia sfîrşit cu un rezul­ l-l.de In general întîlnirea a fost
zuri ? liro\rr rdlen nal1iîvmnQen+tralnrren cmu anptoărî po­ ' tat alb : 0—0.
frumoasă, spectatorii deveni rămînînd
— Din fericire, nu. Unul din tabilă şi celelalte sarcini ce După pauză, cei care atacă mai or­ plăcut impresionaţi de forma bună în
care se află echipa lor.
tar. Fără hărnicia lor nu reu­
tal. priceperea doctorilor. Şi — Doctorul Rişcuţa — ne şeam să le ducem pe toate la S osirea cicliştilo r
minerul Nicolae Tiu de la Gu­ explică discret tovarăşa Nagy bun sfîrşit.
rabarza şi colectivistul Ghilea Etelca, preşedinta Comitetului In timpul desfăşurării celei de a doua (Victoria), Şerban Rădulescu R3.C.Ă.),
Şofron de la Lunca Moţilor regional de Cruce roşie, care Simplu şi modest, doctorul reprize a meciului de fotbal şi-a fă­ loan Cosma (deţinătorul tricoului gal­
şi eleva Emilia Străuţ din ne însoţeşte, este un doctor Rişcuţa ne-a mai vorbit des­ cut apariţia, pe pista stadionului, pri­ ben — Dinaino), Gh. Calcişcă, (Dina-
Brad, toţi pacienţii au vorbit foarte conştiincios. Şi, în afa­ pre faptul că în ultimul timp mul grup de ciclişti în fruntea căruia, mo) şi Ziegler Valter (selecţionata de
elogios despre doctorul Aurel ră de asta, el e deputat, mem­ spitalul a primit noi aparate la numai cîţiva metri, se afla ciclistul tineret). Victoria lui Ştefan Poreceanu
Rişcuţa, care le-a devenit aici, bru in comitetul executiv al şi mobilier care au îmbunătă­ Ştefan Poreceanu dc Ia „Victoria“ Bu­ a fost răsplătită cu vii aplauze de că­
pe patul de suferinţă, un prie­ sfatului popular comunal. Oa­ ţit munca în spital. Intre timp, cureşti. El a sprintat puternic şi a tre spectatorii aflaţi pe stadion, care
menii au multă încredere în o soră îl chemă la câpătîiul reuşit să treacă primul linia de so­ au făcut o călduroasă manifestaţie de
ten bun şi înţelegător. Am de­ el. li cer sprijinul şi-i urmea­ unui bolnav adus de urgenţă sire cîştigînd astfel etapa Timişoara-
ză sfatul. E nu numai un medic la spital. Doctorul Rişcuţa ple­ Deva care, după cele declarăîe de în­ simpatie cicliştilor participanţi la tu­
venit nerăbdători să-l. cunoaş­ că şţergindu-şi ochelarii gră­ vingător,1 a fost cea mai grea etapă a rul ciclist al R.P.R.
tem. bun, dar şi un cetăţean de bit. Mergea să mai aline o su­ turului ciclist. In ordine au sosit apoi
frunte. ferinţă, să mai salveze o via­ *
Medic? şî cefăfean de ţă de om. la diferenţe dc numai cîteva secunde
frunfe — Vă rog să evidenţiaţi pe In etapa turului ciclist pe distanţa
loan Braharu (C.C.A.), Gabriel Moi- Deva-Sibiu, s-a dat plecarea ieri în
Un om-în vîrsta, cu ochi al­ medicul Ambruş Stelian, pe jurul orei 13 din faţa sfatului popular
baştri şi o expresie de bună­ ceanu (Dinamo), Duţă Silviu (C.C.Â.), regional.1 ‘
sora şefă Anca Teo şi pe sora
Szerences Iosif (R.P.U.), loan Stoica
GH. ST01C0V1CI