Page 43 - 1959-09

Nr. 1468 / DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

v i a t a some sFAiHmisn» Din munca unor r ? Să apărăm cu grijă
[ in si ] animalele de febra aftoasă
Organizaţia áe bază se preocupă
comisii permanente [a âeonoBtsBilop]
ie îndrumarea şi educarea ( Pentru terminarea cît mai grab- ^
In raionul Hunedoara, pe Un­ In regiunea noastră s-au ivit nu de Tratamentul constă în spălarea zi!)
gă sfaturile populare, îşi desfă­ punerea făcută, a organizat un t nică a lucrărilor încredinţate, din } mult cazuri de febră aftoasă în raioa­ nică cu soluţii dezinfectante a locuri­
şoară activitatea cu bune rezul­ nele Sebeş, Alba, Petroşani. lor atinse, eventual cu aplicarea sulta-
activului fără de partid tate un număr de 4 comisii per­ comitet de cetăţeni care s-a o- t iniţiativa comuniştilor de pe şantie- ) mide'lor; se recomanâa repausul şi hra­
manente raionale, 3 comisii oră­ Numită încă, în alte părţi, boala de na moale.
In Hotărîrea plenarei C.G al P.A1.R. teanu etc. au muncit în rîndul întovă- şeneşti şi 41 comisii perma­ cupat de ducerea la îndeplini­ [ •rele gr”urp—ului -2---c-o-n1strucţii Lupeni, J gură' şi de picioare, febra aftoasă este
nente comunale. In cadrul a- re a acestei lucrări. Gei peste prima duminică din fiecare lună a ^ o boală molipsitoare a animalelor cu Pentru prevenirea întinderii bolii şi
cestor comisii activează 353 de- copita despicată (bovine, ovine, por­ combaterea ei, este necesar ca toţi cei
din 9-13 iunie 1958 se subliniază ne­ răşiţilor din sat pentru a-i lămuri pe deputaţi şi 484 cetăţeni, în ca­ 160 de cetăţeni oare au partioi- 1 fost declarată ziua economiilor. In •j cine). ce deţin animale să fie conştienţi de
drul activelor lărgite. Comisiile obligaţia care o au de a anunţa ime­
cesitatea şi importanta creării pe lingă aceştia, despre superioritatea muncii în permanente au dat un sprijin p a t..la aceste lucrări au ame­ î această zi, toţi constructorii de pe j Ea este produsă de un virus, adică diat ce bănuie apariţia vreunui caz
real în munca sfaturilor popu­ de un microb care nu se poate vedea nou, sfatului popular local şi medicu­
fiecare organizaţie de bază a partidu­ gospodăria agricolă colectivă şi despre lare în rezolvarea celor mai najat albia rîului Cerna pe o L şantiere muncesc voluntar la dife- 1 cu microscopul obişnuit, datorită toc­ lui veterinar oficial cel mai apropiat,
diferite probleme, prin o ‘serie mai micimii extraordinare pe care o în vederea instituirii carantinei şi a
lui a unui activ larg fără de partid viaţa fericită pe care o au colectiviştii. de propuneri făcute. Astfel, co­ lungime de 1.250 m. ferind ast­ ^ rite lucrări care sînt considerate -j are. aplicării măsurilor necesare. De a iz­
misiile din acest raion au făcut menea, deţinătorii de animale trebuie
format din cei mai buni oameni ai mun­ Munca comuniştilor şi a tovarăşilor din propuneri privind mărirea su­ fel de la inundaţii o mare su­ [ mai urgente. Important este faptul ^ Virusul se răspîndeşte atît direct, să izoleze imediat aceste animale bol-J
prafeţelor arabile prin executa­ de Ia animal la animal, cît şi prin in­ nave, să oprească circulaţ'a (atît a
cii care să fie ajutaţi să-şi însuşească activul fără de partid n-a întîrziat rea de lucrări de îmbunătăţiri prafaţă din terenul arabil al C că în mare parte, aceste lucrări sînt j termediul produselor provenite de la a- animalelor, cît şi a oamenilor şi vehi­
funciare, deschiderea de noi u- nimalele infectate (piei, lînă, lapte etc.) culelor) în curţile, adăposturile şi pe
învăţătura marxist-Ieninistă să fie a- să-şi arate roadele. De la 19 familii, nităţi comerciale, deschiderea G.A.G. din Gi t executate cu materiale recuperabile, J sau prin ustensile, furaje, hamuri, apa, păşunile molipsite.
de puncte sanitare etc. persoane sau vehicule, care au venit în
traşi în munca pentru înfăptuirea ho- cîte avea gospodăria Ia sfîrşitul anu­ Lucrări gospodăreşti L ceea ce aduce o mare economie 1 contact cu animalele bolnave. Laptele şi produsele lactate crude,
Iată cîteva exemple de pro­ ^ la preţul de cost. In prima zi de -j provenite de la animalele bolnave sau
tăririlor partidului şi guvernului. lui trecut, s-a ajuns ca în prezent ea puneri făcute de comisiile per­ Acest virus are o mare putere de bănuite de boală nu se dau în con­
manente. întindere, de aceea el poate îmbolnăvi sum nici la oameni şi nici la animale.
De această sarcină a ţinut întocmai să numere 106 familii. Membrii comisiei permanen­ ^ pildă, au ieşit la muncă aproape j în scurt timp animalele de pe locuri
50 ha, ferite de inundaţie întinse, de asemenea boala poate trece Orice produs de origine animală sau
seama organizaţia de bază de la gos­ Comuniştii din această organizaţie te de gospodărire de pe lîngă P 100 de constructori care au preş- 1 şi la om. vegetală c a : lapte, lînă, came, piei,
Valea ce vine din satul Ra- gunoi, furaje, grăunţe etc., nu se poate
podăria agricolă colectivă „Dr. Petru de bază se îngrijesc permanent de ri­ polţel şi trece prim hotarul sa­ Sfatul popular al comunei Strei- t tat peste 350 ore muncă voluntară, ^ Febra aftoasă se caracterizează prin scoate din gospodăria infectată.
tului Rapolt, în timp ploios, din temperatură ridicată şi apariţia de
Groza" din satul Băcia, raionul Hu­ dicarea nivelului politico-ideologic al cauza pietrişului ce-1 aducea sîngeorgiu, au fost sezisaţi de t realizînd economii în valoare de J băşici („afte", de unde îşi trage şi nu­ In localitatea de origine a. bolii
din munţi şi care înfunda albia, mele) pe gingii, pe limbă, pc bot sau („focarul“ unde se aplică carantina)
nedoara. Ea a trecut, imediat după a- tovarăşilor din activul fără de partid. se revărsa. In asemenea peri­ faptul că circulaţia între satul jr 2.633 lei. -j pe rît, pe sfîrcul ugerului, între şi în se interzice ţinerea tîrgurilor, a păşii-
oade, o suprafaţă de circa 50 jurul unghiilor, sau, mult mai rar, pe natului şi adăpatului în comun, a, vac­
pariţia hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R., Atît anul trecut cît şi anul acesta ma­ ha. teren arabil era mereu a- Grid şi Streisîngeorgiu este în­ l In această zi, ei au Confecţia- alte părţi ale corpului. Aftele se sparg cinărilor şi operaţiilor la anîrnale şi
memnţată şi supusă inundaţii­ şi laşa în Ioc răni (ulceraţii) rotunde, este obligatorie folosirea numai a anu­
la lărgirea activului fără de partid şi joritatea lor sînt cuprinşi în unul din lor. Comisia permanentă agri­ greunată din lipsa unor poduri. [ nat ş i1 montat la panelele de lu- -j sîngerînde, cu margini albicioase, în­ mitor drumuri controlate şi prevăzute
colă de pe lîngă Sfatul popular soţite de o scurgere abundentă de sa­ cu dezinfectoare.
la activizarea în muncă a acestor to­ cercurile sau cursurile de învăţămînt Studiind la faţa locului această f cru 100 m.p. cofraje din m aterial} livă. Această salivă abundentă poate
lipsi la oi şi capre. Din cauza rănilor In jurul locului de carantină se in­
varăşi, astfel ca toţi să aibă sarcini de partid. Tot în scopul educării a- sezisare, comisia permanentă a [_ recuperat, au executat 60 m.p. ten- 1 dureroase, animalele nu pot mînca. stituie zona epizootică (ameninţată) pe
Dacă boala se localizează !a picioare, o rază de 10-15 km., în care Ia fel
concrele şi cu ajutorul membrilor de cestora, biroul organizaţiei de bază propus Comitetului executiv al cum e cazul de cele mai multe" ori la se aplică restricţii destul de strînse în
Sfatului popular comunal Strei- porci, oi şi capre, deasupra şi între folosirea şi circulaţia animalelor şi a
partid să lupte pentru îndeplinirea lor. invită o parte din tovarăşii din activul sîngeorgiu să construiască pe ^ cuieli interioare, au făcui 3,1 rruc. ¦) unghii pielea devine roşie şi cu afte, produselor lor.
acest drum din resurse locale, [ zidărie din cărămidă, şi au exe- ^ ceea ce JeterminI animalele să şchioa-
Anul trecut, în activul fără de partid fără de partid la adunările deschise f outat 25 m.p. tencuieli la faţadele ^ pete şi să prefere să stea culcate. Gospodăriile cu animale bolnave se
dezinfectează temeinic, ca şi persona­
de pe lîngă această organizaţie de ale organizaţiei de bază, unde de a- Boala produce pierderi ecbnomice nu lul care vine în contact cu acestea, prin
numai printr-o mortalitate ridicată, mai soluţii de sodă caustică 2 la sută sau
bază, au muncit doar 16 colectivişti, semenea au multe de învăţat. două poduri. Comitetul execu­ [ de la blocul 20 şi blocul B Visco• j formol 1 la sută.
ales la tineret, dar şi prin faptul că
Ţinînd seama însă de numărul Toate aceste forme de muncă ajulă tiv, cu sprijinul comitetelor de ^ za. In mod deosebii, s-au eviden- ^ Fiind conştienţi că organele vete­
scoate animalele timp îndelungat de rinare aplică măsurile severe de mai
mare al colectiviştilor, de con­ la pregătirea celor din activul fără cetăţeni şi al maselor de oa­ [ ţiat dulgherul Petre Vişan, briga- Ţ sus pentru a prcîntîmpina întinderea
la muncă, scade producţia de lapte şi bolii la animalele încă sănătoase şi
tribuţia acestora în realizarea de partid, pentru ca atunci cînd vor meni ai muncii, a trecut la rea­ t da de zidari condusă de Carol Tro- ^ executînd cu stricteţe aceste măsuri,
lizarea acestor poduri prin determină izolarea acestor animale cu
acţiunilor iniţiate de organizaţia de cere să fie primiţi în rîndul candidaţi­ muncă voluntară. In scurt timp ^ covici, brigada de flerari-betonlşil -j vom aduce cu toţii contribuţia noastră
cele două poduri au fost con­ l condusă de Constantin Alexandru 1 scoaterea din consum a produselor a la lupta contra febrei aftoase.
bază, biroul organizaţiei de bază (se- lor de partid, să facă acest lucru din nimale.
Dr. IONESCU DAN
crelar Arcadie Tornea) a tras con­ convingere şi cu hotărîrea de a mun­ Animalele vindecate pot răspîndi Directorul laboratorului veterinar
boala şi după mai multe luni de la
cluzia că numărul tovarăşilor cuprinşi cii neobosit pentru traducerea în viaţă struite, lucrările reatizîndu-se şi alţii. regional — Deva
vindecare, deoarece rămîn purtătoare
în activul fără de partid, este mult a hotărîrllor partidului. In această di­ ou cheltuieli minime. de virus.

prea mic şi ca atare a trecut la lăr­ recţie un ajutor preţios primesc tova­

girea lui. Astfel, numărul celor din răşii din activul fără de partid, de la

activul fără de partid a ajuns acum membrii şi candidaţii de partid care pe

la 45, de aproape trei ori mai mult lîngă celelalte activităţi, se îngrijesc comunal Rapolt a studiat po­
sibilităţile de a evita inundaţia
decît atunci, fiind atraşi cei mai buni de îndrumarea şi sprijinirea continuă a acestui teren. In acest scop a
propus comitetului executiv să
colectivişti, care prin activitatea lor cîte unu sau doi tovarăşi, în special

au dovedit că muncesc neobosit pentru în privinţa cunoaşterii Statutului P.M.R.

a traduce în viaţă politica partidului şi în realizarea sarcinilor ce le sînt se. execute pe cursul acestei văi
4 baraje oare să oprească pia­
nostru şi care, la locul lor de muncă încredinţate. Ca rezultat al acestei acti­

s-au achitat cu cinste de sarcinile în­ vităţi este faptul că în cursul acestui tra ce vine cu apa de ploaie şi
care provoacă inundaţie. Propu­
credinţate. an organizaţia de bază a primit în

Biroul organizaţiei de bază manifes­ rîndul candidaţilor de partid un număr nerea comisiei permanente a
tă o preocupare permanentă pentru e- de 1(1 tovarăşi, toţi proveniţi dintre cel fost îmbrăţişată de comitetul e-
ducarea acestor tovarăşi şi faţă de ac­ care au făcut parte din activul fără
tivizarea lor în muncă. Aşa, bunăoară, de partid. Pot fi amintiţi printre alţii xecutiv şi tradusă îri viaţă.
periodic este organizată cîte o adunare tovarăşii Dumitru Onciulenco, Horten»
unde se studiază hotărîrile partidului, zia Hălălai, .Maria Irimle, Pompllia Acum cele 50 ha. teren ara­
se ţin diferite referate pe teme politice Danciu şi Olivia Rusu. bil sînt ferite de inundaţie.

sau se fac expuneri privind situaţia Rezultă deci că tovarăşii din activul Lucrări de îndiguire

internaţională. Prin grija biroului or­ fără de partid, constituie un ajutor de Comisia permanentă agricolă
de pe lîngă Sfatul popular al
ganizaţiei de bază, toţi tovarăşii din preţ pentru organizaţia de bază de par­ comunei Telittc, a studiat în a-
cest an posibilităţile existente
activul fără de partid primesc sarcini tid în rezolvarea sarcinilor, dar aceas­ pentru evitarea revărsării rîului
Cerna în timp ploios. S-a a-
concrete. Aşa, de pildă, tovarăşii Adam ta numai alunei cînd din partea orga­ ajuns, după un studiu amănun­
Munteanu, Anica Dragota, Ana Sem- nizaţiei există preocupare de a îndru­ ţit, la concluzia că este nece­
sară executarea unui dig şi 1U-'
pali şi alţii, au avut sarcina de a dis­ ma în mod permanent activitatea acti­ crări de regularizare a albiei VEŞTI DIN COMUNA DEMSUŞ
rîului. Astfel, comitetul execu­
cuta cu colectiviştii despre necesitatea vului fără de partid, cînd se munceşte tiv, luînd în considerare pro-

strîngerii la timp a recoltei şi de a-i cu răspundere pentru educarea“ mem­

mobiliza la munca de treieriş. Alţi to­ brilor activului fără de partid în spirit Colectiviştii şi-au din Demsuş şi va aduce gospo­
cumpărat camion dăriei însemnate venituri.
varăşi ca Elisabeta Torolc, Maria 8a- comunist.
Anul acesta gospodăria colec­ Insilozează furaja
ciu, Carolina Munteanu, Liviu Mun­ V. PETRESCU

•g

Mulţumesc partidului şi guvernului tivă „1 Mai“ din Demsuş a cres­ Zilele acestea la secţia din
cut mult. Rezultatele muncii în Demsuş a G.A.S. Sîntămăria Or-
Sînt în vîrstă de 12 de ani şi am sini fericii, că prin grija partidului Ca mine, mii de oameni ai muncii Comunistul Gligor Louasz 'de la fabrica „1 Mai“ Petreşti comun i-au îndemnat şi pe alţii lea a început însilozatul furaje­
mneii vreme de 31 de ani ca acar şi guvernului am un fecior medic, a- din regiunea noastră şi-au îmbunătă­ lucrează la o maşină calandru. Datorită modului in care-şi or­ să se înscrie în gospodărie. A- lor. Astfel, s-a făcut transportul
i staţia C.F.R. Vinţu de Jos, slujbă sisieni universitar la Cluj, doi feciori ţit traiul în anii de democraţie popu­ ganizează munca, reuşeşte ca lună de lună să-şi depăşească ceasta a făcut ca colectiva să porumbului din cîmp, tocatul a-
entru care mi s-a dat, pînă in au- şi o fată învăţători, un ginere şe\) de lară. norma in medie cu 10— 12 la sută. In acelaşi timp dă lucru se întărească şi economiceşte. cestuia şi aşezatul lui în siloz.
gară la Sarmizegetusa, doi copii mun­ de bună calitate. Datorită acestui lucru colectiviş­ Muncitorii care au lucrat aci
ust a.c., o pensie de 200 lei. citori calificaţi în industria grea, iar Deşi sini bătrîn, mă angajez să tii din Demsuş au avut posibili­ şi-au dat tot interesul pentru a-
Mulţumesc pe această cale partidu- eu fac parte, cu puţinul pămmt pe contribui din plin, cu familia mea, ia Clişeul nostru îl înfăţişea ză (a tocul de muncă. tatea să-şi cumpere zilele trecu­ şezarea furajului în cît mai bune
\i şi guvernului nostru, care, prin care-l am, din întovărăşirea agricolă construirea socialismului in ţara noa­ te un camion „Disel“. Mare bu­ condiţiuni. Intr-o singură zi a
ceata hotărîre, mi-au ridicai pen- „7 Noiembrie“ din comuna Vinţu de stră şi ia consolidarea păcii. curie a prilejuit acest eveniment fost însilozată cantitatea de
a la 556 lei. Jos. Iată de ce m-am hotărît să pă­ în rîndul colectiviştilor. 30.000 kg. porumb furajer.
...Am muncit din greu sub regimul şesc cu încredere în gospodăria agri­ ŢURCAŞ i. IOAN
irghezo-moşicresc, ca să-mi cresc muncitor pensionar C.F.R. Cumpărarea camionului va u- Au muncif voluntar
<i 11 copii, fiind un om sărac. Azi, colă colectivă, cînd aceasta va lua şura mult munca colectiviştilor
comuna Vinţu de Jos Rîul ce trece prin satul Peş-
fiinţă în comuna noasiră. teana se revarsă de multe ori şi

aduce stricăciuni drumurilor şi

uliţelor satului. La propunerea

Pentru realizarea celor 67.000 mintim că în luna iulie durata pla­ de control permanent din partea ca­ lui organizaţiei de bază de partid, deputaţilor şi a comuniştilor din
nificată a fost depăşită pe oţelărie drelor tehnice ale secţiei, au dus la care nu în suficientă măsură, nu cu sat, Sfatul populair din Demsuş
tone ofe! peste plan cu 79 ore, în iunie cu 98 ore, în a- repetate şi dese abateri, fapt ce s-a destulă perseverenţă a avut în centrul a organizat într-o zi ieşirea oa­
prilie cu 10,2 ore. Pe total semestru, soldat cu pierderea a însemnate can­ preocupărilor sale problema îndepli­ menilor la muncă voluntară cu
(Urmare din pag. l-a) serie de cauze, atît obiective cît şl su­ tuos în oare a fost organizat trans­ numărul orelor de reparaţie la cald tităţi de metal. nirii angajamentului. Biroul organiza­ braţele şi căruţele. Acolo unde
a cuptoarelor a atins uriaşul procent ţiei de bază n-a urmărit în perma­ drumul a suferit surpări, au fost
exemplu, dacă în iulie s-au elaborat biective. Din prima categorie de cau­ portul dolomitei de la fabrică la oţe- de 10 la sută din timpul de funcţio­ E suficient să amintim în acest nenţă ca comuniştii să fie totdeauna cărate 18 căruţe de piatră iar
peste plan 3.091 tone oţel, în august nare a cuptoarelor, în timp ce nu­ sens că de la începutul anului şi în fruntea acţiunilor, lucru care ex­ alte 7 căruţe au cărat tîrşfi nece-
abia s-a reuşit să se elaboreze 17 to­ ze fac parte lipsa de fier vechi, în­ lărle, faptul că deseori, mal ales noap­ mărul orelor de reparaţii la rece a pînă Ia data de 28 iulie au avut loc plică de altfel de ce unii prim-topi- şari îndiguirii aipei. Pînă seara
ne oţel peste plan. fost de 6 la sută. Şi dacă se are în cinci perforări de vatră, prag şi ştie. torl, comunişti, au fost sancţionaţi pe ţăranii muncitori din satul Peş-
cărcătură metalică lichidă, dolomită tea, oţelarii erau nevoiţi să trimită vedere faptul că circa 4 procente de­ Aceste perforări an dus la pierderea linie administrativă pentru unele aba­ ieana, sub conducerea tov. Axen-
începutul a fost bun, luna ianuarie păşire a termenului planificat de re­ a 885 tone oţel şi au necesitat un teri în ce priveşte respectarea proce­ te Zgîrcea,- secretarul sfatului
fiind încheiată cu un plus de produc­ calcinată, materiale auxiliare, lipsa camioane după această dolomită, vor­ paraţie la cald echivalează cu 2.500— număr de 191 ore reparaţii, timp în sului tehnologic. popular, au reparat o bună por­
ţie de aproape 2.000 tone oţel. In lu­ 3.000 tone oţel, ne dăm seama cit a care s-ar fl putut elabora peste 3.000 ţiune din drumuri. Lucrările vor
nile următoare însă, deşi planul este pieselor de schimb necesare întreţine­ beşte de slaba organizare a aprovi­ pierdut secţia. tone oţel. Pe de altă parte, comitetul sindical continua şi în viitor.
realizat şi chiar depăşit, depăşirile scad de secţie n-a fost tot timpul preocu­
pină la 571 tone în martie, spre e- rii mecanice, precum şi a oalelor şi zionării secţiei cu acest material. Tre­ Despre întreţinerea vetrelor vorbesc Ce are de spus despre acest lucru pat de intensificarea întrecerii socia­ CIOLPAN M. MIHA1
xernplu. Luna iunie se încheie cu un cele 52 ore, timp pierdut cu scurgerea conducerea secţiei, direcţia tehnică a liste între echipe în vederea realiză­ corespondent
minus faţă de plan de peste 2.000 to­ trenurilor de turnare. buie avut în vedere şi modul defec­ vetrelor în intervalul 1 ianuarie — combinatului ? rii angajamentului, lăsînd de multe
ne, aşa că oţelarii raportează la sfîr- 1 august. ori întrecerea să se desfăşoare la D iscu ţii
şlt de semestru un plus de producţie Atare parte din aceste lipsuri au tuos în care cariera Tulea (mina Ghe- Angaja meniu! poate voia întîmplării.
de abia 3.342 tone. La această situaţie s-a ajuns atît fi realizat despre caravana
fost înlăturate prin intsarea în func­ lar), a livrat dolomită brută. datorită lipsei de răspundere cu care Pînă la sfîrşitul anului, mai sînt
Situaţia pe iulie şi august e cunos­ au fost efectuate unele reparaţii, cît Puteau fi mai bune rezultatele mun­ cîteva luni. In acest interval se pot cin em atografică
cută. După cum s-a văzut, posibili­ ţiune a melanjorului, prin îndeplinirea Direcţiile tehnică şi aprovizionare şi datorită faptului că mult timp a cii colectivului oţelăriei Martin nr. 2 ? face multe. Pentru aceasta, însă e ne­
tăţi de îndeplinire a angajamentului ritmică a planului de către furnaliştil a combinatului ar fi putut face mai lipsit din secţie magnezita granulată Puteau! Afirmaţia nu e gratuită dacă cesar ca începînd cu conducerea com­ — Ce zici, Ioane, cînd o mai veni
au existat. Dovadă, cele 3.000 tone combinatului, prin reorganizarea secţiei mult în acest sens (privind aprovi­ şi dolomită. se au în vedere posibilităţile secţiei binatului şi sfîrşind cu ultimul topi- iar caravana cinematograifică şi prin sa­
peste plan în iu lie; dovadă indicii de alimentarea oţelăriilor şi o mal bună zionarea în general) şi lucrurile ca­ deficienţele care au pus piedici des­ tor din echipe, să existe din partea tul nostru?
utilizare record — semn al unor uria­ organizare a muncii la direcţia de tegoric ar fi prezentat un alt aspect. Acest lucru trebuie să dea serios făşurării normale a muncii. tuturor o mai intensă preocupare pen­
şe rezerve de capacitate; dovadă în­ aprovizionare. Cele spuse, rămîn în bună parte în de gîndit conducerii combinatului, a- tru respectarea cuvîntutui dat. — De, măi Ilie, ştiu eu? O avea
săşi angajamentul, care se presupune vîndu-se în vedere suprafeţele mari de Fără a minimaliza şi trece cu ve­ vreo pană. I s-o fi stricat roatele pet
că a fost luat în urma unor minu­ Totuşi, ele au existat şi au dimi­ picioare şi la ora de faţă, deoarece vatră existente în această secţie, pre­ derea preocuparea oţelarilor pentru Secţia are posibilităţi uriaşe. Rezer­ undeva.
ţioase analize a posibilităţilor existente. i cum şi precedentul creat. Aceasta cu ducerea la îndeplinire a angajamen­ vele de capacitate ale cuptoarelor vor
nuat realizările colectivului. E suficient problema ritmicităţii aprovizionării sec­ atît mai mult cu cît nici în momen­ telor luate, se poate spune că nu s-a trebui mai bine folosite, problema a- — Tare rru-i dor să mai văd un
Cum se face totuşi că oţelarii au tul de faţă problema asigurării oţe- făcut tot ce se putea practic face. provi'zionării va trebui rezolvată co­ film. Iacă au trecui mai bine de trei
să amintim că în primul semestru, nu­ ţiei cu cele necesare nu s-a rezolvai tăriel cu magnezltă granulată nu este Acest lucru îl dovedeşte de altfel şi respunzător, întrecerea socialistă va luni şi n-am mai văzut praf de ca­
rămas cu mult în urma defalcărli an­ rezolvată. modul în care sînt îndeplinite planu­ trebui intensificată. Colectivul care are ravană pe drum.
gajamentului total ? mărul orelor în care secţia a dus lip­ întrutotul. rile lunare. In prima decadă a luni­ în sînul său tovarăşi ca prim-topitorii
Mai multă atenţie lor se observă — urmărind situaţia Teodor Caramalis, Paul Orlet, maiştri Discuţii de acest fel poţi auzi prin
Aprovizionarea să de dolomită se ridică la 50, lipsa Pină cînd problema folosirii agregatelor îndeplinirii zilnice a sarcinilor de satele comunei Slreîsuigeorgiu din ra­
defectuoasă —greutăţi de oale şi trenuri de turnare a mar­ întreţinerii vetrelor ? ca Ştefan Tripşa, Aurel Stanciu, poa­ ionul Hunedoara, purtate de către ţă­
cat aproape 100 ore, a macaralelor Referitor la respectarea regimului plan — depăşiri frumoase, care însă ranii muncitori dornici de cultură.
în exploatarea 10 ore, fără a mai vorbi de lipsa fie­ Pe lîngă factorii obiectivi, realiză­ termic optim, la respectarea procesului te realiza multe. Şi trebuie să reali­
agregatelor rului vechi. rile oţelarilor au fost mult diminuate spre sfîrşitul lunii scad. E ca şi cum Ar fi de dorit ca să se repare ur­
de acţiunea unor factori proprii, in­ tehnologic de elaborare a oţelului, zeze, deoarece este în joc prestigiul gent (dacă simt) eventualele pene de
In aceste ore, cuptoarele au aştep­ terni, al secţiei. Printre aceştia se colectivul, ia început de intervale, e motor, de cauciucuri şi să salutăm
tat fie ajustarea, încărcarea sau eva­ numără durata reparaţiei la cald a s-au constatat şi încă se constată dese colectivului, prestigiul Hunedoarei. din nou apariţia caravanei cinemato­
cuarea, aşteptare care a dus la osci­ cuptoarelor, în special a vetrelor, în­ pus pe fapte mari, pentru ca apoi, grafice prin şalele din comuna noas­
laţii mari de pe o zi pe alta a indi­ călcarea regimului termic optim, de­ încălcări din partea unor prim-topitori Este de aşteptat ca la sfîrşitul a- tră.
celui de utilizare a cuptoarelor, la sele abateri de ta procesul tehnolo­ odată cu trecerea timpului, cu ivirea
scăderea simţitoare a acestui indice, greutăţilor, să dea înapoi. nului, oţelarii hunedoreni să rapor­
deci la o producţie scăzută. Dacă gic de elaborare a oţelului.
lipsa fierului vechi ar putea fi jus­
tificată, nu acelaşi lucru se poate In ce priveşte durata reparaţiilor la
spune despre dolomită. Aceasta cu
cald a vetrelor cuptoarelor se con­

atît mai mult cu cît fabrica respecţi- ¦ stată, începînd cu luna martie mai

La obţinerea acestor rezultate sub vă aparţine combinatului, şi se găseşte ales, o depăşire considerabilă a du­ şi maiştri. Atît neatenţia, cunoaşterea Mare parte din răspunderea pentru teze : „cele 67.000 tone oţel peste ION MARINESCU

posibilităţile secţiei, au contribuit o în incinta combinatului. Modul defec­ ratei planificate. Este suficient să a- insuficientă a agregatelor, cît şi lipsa actuala stare de fapt revine birou- plan au fost elaboratei". corespondent