Page 45 - 1959-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ¦ 'S
W
mulsoclullsmulul

Anul XI Nr. 1469 Duminică 13 septembrie 1959 4 pagini 20 bani

r~~Hotârirea colectivului

însufleţiţi de hotărîrile plenarei Era periclitată nu îndeplinirea pla­ gan 36, cei din echipa, iui Topor

C.C. al PlM.R din 13—14 iulie a.c., nului, ci a angajamentului. Şi cînd Loghin 45... ' • Spectacole de înaltă ţi­
nută artistică — Ansamblul
IrVci/M, - ¦ de varietăţi din R. P. Chi-<
neză incintă publicul.
oţel arii de la oţeiăria Martin nr. 1 nimeni nu mai credea în posibilita­ întrecerea continuă
(pag. Il-a)
a Combinatului siderurgic Hunedoa­ tea rezolvării silaţiei, a sosit fie­ • Rezultatele pot fi bunej
numai cînd munca politică;
ra, desfăşoară' o susţinută întrecere rul vechi. Era ¦darul tinerilor din In luna curentă, rezultatele între­ Ieste temeinic organizată.
cerii se situează la acelaşi nivel-
pentru a da patriei dt mai mult regiunea Iaşi. Mergînd pe linia folosirii .intensive (pag. Jll-a) Printre lucrărite
a agregatelor, colectivul secţiei c 0 Succes lui N. S. Hruş- in curs de execu­
oţel, pentru a cîştijja întrecerea cu Avtnd asigurate . ţoale condiţiile, hotărit să facă totul pentru a. cîş- -ciov în misiunea sa'! ţie la uzina „Vic­ ZIUA POMPIERILOR
iiga un nou avans în întrecerea cu toria“ - Călan se
oţelarii reşiţeni. Z i.d e zi, .'echipele oţelarii au muncit cu şi mai muli oţelarii reşiţeni. Totodată organiza­ (pag. IV-aj DIN R. P. R.
ţia de partid şi conducerea secţiei numără şi turnă­
de oţelari de Ia cuptoarele acestei avînf. Drept urmare, la sfîrşitul lu­ au hotărit, în vederea stimulării în­ In întreaga ţară, [a 13 Sep­ Anul acesta, ziua de 13 Sep­
trecerii, ca evidenţa îndeplinirii pla­ toria nouă. tembrie se sărbătoreşte Ziua tembrie găseşte unităţile şi for­
secţii elaborează tot mai multe tone nii august, evidenţa normatbrilor a- In clişeu: Vedere generată pompierilor din R.P.R. Anul a- maţiile de pază contra incendi-
, , . .( . . :•• •j <.-• ¦• răta-că au fost elaborate peste pre-i
vederile planului 3.892 tone oţel, a noii turnătorii.
de otel în afara sarcinilor, de plan. ceea ce reprezintă cel mai bun re­
•' o -W ' ' •>î

Cu angajamentul la zi

Aşa ' după cum se .ştie,! acest co­ zultat înregistrat în decursul aces­
lectiv s-a angajat să elaboreze peste tui an. Cu aceste tone, .colectivul nului şi angajamentelor să nu se
cesta, ziua de 13 Septembrie ilor angajate, alături de între­

plan pînă la sfîrşilul anului 28.000 secţiei , a- depăşit limita celor 19.000 mai ţină separat, ci Ia un loc. Ast­ înaltul titlu de „erou marchează împlinirea a TI 1 ani gul nostru popor muncitor, în
tone oţel. .Angajamentul a fost de­ tone oţel peste plan, ceea ce repre­ fel, echipele de oţelari au posibili­ AL MUNCII SOCIALISTE“ de cînd eroica roată de pompi­ lupta pentru construirea socia­
falcat pe schimburi şi echipe. S-a zintă îndeplinirea angajamentului a- tatea să cunoască operativ situaţia eri din Bucureşti, comandată de lismului.

trecut apoi la muncă. Sub conduce- • nual în 'proporţie de aproape 68 la îndeplinirii planului şi angajamen­ căpitanul Paul Zăgănescu, s-a An de an a crescut numărul

rea organizaţiei de partid, oţelarii, sulă, sau peste 470 tone oţel în plus telor. Şi situaţia aceasta nu e deloc M A IS T R U L O T E L A R acoperit de glorie nemuritoare în formaţiilor P.G.I. Sprijinite de
atît cei de la pregătirea şi elabora­ de prevederile deîalcării lunare a an­ rea. Spre .exemplificare, amintim că luptele purtate pe uliţele din organele locale de partid şi de

rea şarjelor, d t şi cei de la turnare gajamentului total. echipa aceluiaşi Simion Mihăilă şi-a ŞTEFAN T R IP Ş A Dealul Spirii împotriva cotropi­ stat, formaţiile P.G.I. obţin re­

au muncit neobosit în perioada scursă Factorii reuşitei realizat planul şi angajamentul (cu­ torilor. zultate tot mai bune în pregăti­
de la începutul anului pentru a da mulat) pe primele 8 zile ale lunii
21 august 1959. Capitala se „Steagul lui Lenin“, comuna Bătălia purtată acum 111 a n i- rea lor profesională. Demnă de
pregătea să întîmpine una din Păuteşti — Baia Mare,. Ana ..cu curaj şi eroism de pompieri remarcat este activitatea forma­
viaţă cifrelor de plan şi angajamen­ Unui din principalii factori care curenie, în proporţie de 109,3 Ia su­ cele mai mari sărbători naţio­ Boghină, ţesătoare la „Industria împotriva turcilor, reprezintă o
tă, cea a lui Nojogan în proporţie nale ale poporului nostru: cea Bumbacului B“ Bucureşti, prini- pagină glorioasă înscrisă în is­
telor. Rezultatele nu s-au lăsat aş­ au dus ia obţinerea acestui valo­ de 114 la sută, a lui Constantin Mo- de a 15-a aniversare a eliberă­ ibpitonii Vasile Benea de ta toria luptelor purtate veaouri ţiei P.C.I. din comuna Apoldu
gonea în proporţie de 110,2 la sută. rii patriei de sub jugul fascist. Combinatul metalurgic Reşiţa, de Jos, raionul Sebeş, care a ob­
teptate. ros rezultat îl constituie sporirea in­ Acest lucru arată entuziasmul cu Decorul obişnuit ţinut de două ori .consecutiv
care munceşte acest colectiv, hotă- al străzilor se
La sfîrşitul primului ; semestru de ' dicelui de utilizare a cuptoarelor, rîrea lui de a da cir mai mult oţel com plecta' ca de-a rînduf de poporul romîn steagul de formaţie fruntaşă pe
patriei. zeci şi sute de
activitate, ei au raportat partidului lucru realizat în bună măsură prin drapele ce flu­ şi alţii. Tovară­ împotriva înrobitorului jug al
• A. JURCA turau in adierea şul. loan Gheor­ imperiului otoman.
că au elaborat peste sarcinile de aplicarea metodei Matuiingţ, de e- 'W '— unui vini abia regiune. Acelaşi iucru se poate
perceptibil, cu
plan mai bine de 14.000 tone oţel. laborare a şarjelor rapide. Pînă la spune şi despre formaţia P.C.I.

In iulie, treburile au mers ceva mai data de 1 septembrie, oţelarii din ca­ ghe Maurer, pre­ Dacă tapta de eroism a vite­ de la U.M. Gugir, raionul Q-

slab, sfîrşitul lunii găsindu-i cu un drul secţiei au elaborat 522 aseme­ şedintele Prezi­ jilor din Dealul Spirii s-a bu­ răştie. ;

plus de producţie de numai 775 to­ nea şarje, lucru ce a contribuit în diului ' M a rii' A- curat de aprobarea unanimă a Neîncetat creşte numărul mem­
brilor acestor formaţii pe ale că­
ne oţel. mare măsură la obţinerea rezulta­ Se măreşte dunări Naţiona-. maselor populare din ţara noas­ ror piepturi străluceşte semnul
Se apropia marea sărbătoare, cea telor aminiite. capacitatea şcolii le~ a R.P.R., ci-' tră şi a cercurilor progresiste onorific de „Fruntaş în paza
iea rar şi curgă­ 'din străinătate, boierimea a per­ contra incendiilor“ ; mulţi dintre
de-a 15-a aniversare a eliberării pa­ In fruntea întrecerii s-au situat aceştia sînt decoraţi cu medalia’
„Paza contra incendiilor“. Prin­
triei' noastre de sub jugul fascist. echipele de oţelari conduse de prim- Sfatul popular al oraşului Pe­ minunate tablo­ tor decretul cu secutat pe eroii din Dealul Spi­
Acest lucru a dat un nou imbold lopitorli Simion. Mlhăilă de la cup­ troşani, iu ajutorul secţiei deîn- uri şi ghirlande privire la con­ rii, aceasta oglin‘dindu-se în tre aceştia se numără şefi de
muncii colectivului. In ' frunte cu co­ torul I, Alexandru Nojognn şi Topor văţămînt a întocmit, cu aproxi­ ferirea tiilului faptul că nu mult timp după formaţii că Drăgoi Ilie din co­
muniştii, echipele de oţelari- au ho- Loghin de la , cuptorul III, Dumi­ maţie, ' încă din’ tim pul'verii o de flori şi ver­ de „Erou al luptă, Caimacamii Cantacuzino mună Apoldu de Jos, Medrea
ţărîţ să întîmpine ziua de 23 August tru .Brujan, de Ia cuptorul V, care statistică a copiilor care urmea­ deaţă, cu cele Muncii Socia­
cu realizări cît mai mari -în pro- şl-au depăşit sarcinile de plan pe ză ca-în această toamnă să în­ liste'“. a' destituit pe comandantul pom­
ducţie. tuna . august între 21,79 şi 28,18 la ceapă cursurile şcolilor elemen­ mai frumoase or. pierilor.
sută. Totodată ei au reuşit să ela­ tare. Statistica întocmită a aju­
întrecerea socialistă â fost mai boreze de la începutul anului un în­ tat , sfatul - popular orăşenesc să namente de vi­ Abia în timpul regimului, nos­
avînfată ca oricînd.' S-au pus în a- semnat număr de şarje rapide. Aşa, tragă concluzia că număra!' co­
.‘pficate o seamă de măsuri tehnico- spre exemplu, oţelarii din -echipa lui piilor de vîrstă; şcolară esfe mult trină, lucrate cu Cînd a venit tru democrat-popular, ca semn loan din Teiuş, Lazăr Sonfă din
organizatorice. Au fost şi greutăţi. Simion Mihăilă, au elaborat 45 şar­ mai mare faţă de spaţiul şcoli­ şi rîndut lui, al cinstirii memoriei eroilor din oraşul Haţeg, Tiberiu. Musa din
Aşa spre ezsrnptu, ia un moment dat, je rapide, cei din • echipa lui Nojo- un desăuîrşit Ştefan Tripşa Dealul Spirii, ziua de 13 sep­ Tomeşti şi alţii, care au depus
secţia era în deficit cu fierul vechi. lor existente. Pentru aceasta a o muncă susţinuta pentru pre­
gust esietic. Şte­
luat măsuri ca la şcoala nr. 1 venirea incendiilurîn localităţile
fa n Tripşa se în­ ’ şi-a potrivit in­ tembrie ¦&' devenit Ziua pornpie- respective, pentru a înlătura
de 7 ani să se mărească capa­
drepta¦ în acest - ii. stinctiv,-. ţinuta, ¦rilor din R.P.R. Din 1953 aceas­ cauzele care ar putea provoca
incendii în gospodăriile cetăţe­
timp cu inima •<- apoi, abia stă- tă zi, în iieoare an constituie neşti, Tocmai din această cauză

strînsă de emoţie spre palatul piniiidu-şî emoţia, a pornit să-şi pentru toţi oamenii muncii şi

WVy/WW/ Prezidiului Marii Adunări Na­ 'ia înalta.distincţie... pentru pompierii din R.P.R. un

V E S T Í D IN B A C IA ţionale. Cine este Ştefan Tripşa? Ce prilej de trecere în revistă a rea­

Dar ce căuta Ştefan Tripşa 'drum a străbătut el pentru a lizărilor dobînclite de pompierii

citatea prin construirea a- noi într-o asemenea zi la Bucureşti? GH. COMŞUŢA din R.P.R., în lupta pentru apă­ NIGOLAE A. NICOLAE

Cu sprijinul cefăjenilor săli 'de ataşă. Astfel au început Ce căuta el, oţelarul de la Hu­ (Continuare în pag. S-a) rarea bunuriilor poporului împo­ (Continuare în pag. 111-a)
lucrările pentru construirea a nedoara, la Prezidiul Marii A- triva incendiului.

De .curind, într-o sesiune a în cîteva zile să execute, prin încă 5 săli de clasă. Cu aceasta,• dunări Naţionale ? A fost che­ •gissas-
sfatului popular .comunal, depu­ muncă voluntară în sat, să­ numărul sălilor de clasă de- la mat pentru a i se conferi înal­
taţii au hotărit ca pe ambele parea şanţului pe o distanţă tul titlu de „Erou al Muncii So­ IN RAIONUL HUNEDOARA
Şcoala de 7 ani nr. 1 din Petro­
părţi ale şoselei principale ( Bă- de 1.640 mJ. şi în afara satu­ şani va ajunge la 14 în afară cialiste“. • intensificat pitari insiioiiop!
cia-Tîmpa), să fie săpate şan­ lui, pe marginea şoselei care de laboratoarele respective. De
ţuri pentru scurgerea apei. Ho- duce spre Timpa, pe o distan­ menţionat că odată cu construi­ Ora 12 şi 30 de minute. In sa­
tărirea tor a fost îmbrăţişată ţă de peste 3.000 m.t. la Prezidiului Marii Adunări
Naţionale a Republicii Populare

¦cu multă căldură de toţi cetă­ S-au evidenţiat cu acest pri­ rea acestor săli va creşte şi nu­ Romîne se aflau conducătorii In perioada de faţă o lucrare rece se economiseşte forţa de timp pentru asigurarea lui. Au
ţenii din sat, care mobilizaţi de lej deputaţii Aron Groza, Petru mărul de elevi care vor învăţa partidului şi guvernului, în frun­ importantă care trebuie să stea muncă necesară săpării gropi­ semănat în primăvară porumb
deputaţi, au •participat cu însu­ Lăzârescu şi Petru Filimon, ca­ aici. Astfel în acest an la Şcoala te cu tovarăşii Gheorghe Gheor- permanent în atenţia unităţilor lor. Pînă la data de 10 septem­ siloz pe o suprafaţă de 80 ha.,
fleţire ia această acţiune de fo­ re au fost mereu în fruntea a- de 7 ani nr. 1 din Petroşani vor ghiu-Dej şi Chivu Stoica, oa­ agricole, este însilozarea unor brie, la Sîntandrei a fost însilo- iar în mirişti au semănat po­
los obştesc. cestei acţiuni, constituind ade­ frecventa cursurile peste 800 e- meni ai muncii din Capitală şi cantităţi cît mai mari de furaje. zată prin această metodă canti­ rumb pe o suprafaţă de 100 ha.
vărate exemple demne de ur­ levi, adică cu 30 la şufă mai provincie, veniţi să primească tatea de 10 tone furaje, iar 50 Deşi colectiviştii s-au interesat
Muncind cu multă tragere de mat. Din constatările făcute reiese de tone furaje au fost însilozate de asigurarea hranei necesare a-
inimă, ei au reuşit ca numai cea mai mare răsplată. Printre că în acest an în raionul Hune­

Sediu! sfatului popular va ii mai frumos mult decît în anul 1954. Lucră­ ei se află şi tinărul Ştefan Trip­ doara lucrării de însilozare i s-a în gropi. nimaleîor pe timpul iernii, ei nu

Pentru reparaţia capitală a ciulenco, Kiss Rozalia, Amos rile la sălile de clasă amintite şa, maistru oţelar la oţeiăria acordat atenţia cuvenită. Pînă !a Nu putem spune că nu este o au fost îndrumaţi suficient de
sediului sfatului popular, cetă­ Munteanul si Cornelia Muntea- către tehnicienii agricoli de la
ţenii din satul Băcia, la îndem­ nu. au ajuns în faza de finisaj şi Siemens Martin nr. II a Combi­ data de 10 septembrie a fosf în- realizare bună a gospodăriilor raion şi de către sfaturile popu­
nul deputaţilor, au participat cu pentru executarea lor s-au chel­ natului siderurgic din Hunedoa­ silozată o cantitate de 820 tone colective din raion în problema lare în pregătirea din timp a
însufleţire la descărcarea din Exemplul colectiviştilor a fost tuit pînă în prezent peste ra, Maria Zidarii, preşedinta furaj. însilozarea furajelor a' în­ însilozărilor, dar este totuşi prea gropilor sau a silozurilor tip
vagoane a celor 20.000 bucăţi urmat şi de către harnicii pio­ 800.000 lei. Gospodăriei agricole colective ceput mai intens în gospodăriile puţin. Ritmul desfăşurării însi­ turn.
nieri din sat. In frunte cu se­ colective din Simeria Veche, Sîn- lozărilor se desfăşoară încă "în­
tandrei şi Şeuleşti. In aceste cet. E adevărat că acest ritm se La secţia agricolă a Sfatului

cărămidă şi la transportul ei cretarul şcolii, tov. Emil Sil­ Blocuri model gospodării, datorită preocupării datoreşte şi faptului că gospo­ popular raional Hunedoara s-au
in curtea sfatului popular. Atît vestru, ei au descărcat in nu­ consiliilor de conducere şi aju­ întocmit planuri operative pentru
descărcatul cît şi transportul mai două ore şi jumătate, alte De curind, Ia Uzinele meta­ tă cu prilejul zilei de 1 Mai, şi torului dat de organizaţiile de dăriile colective şi întovărăşirile perioada însilozărilor cu sarcini
cărămizii s-a făcut numai prin două vagoane de cărămidă e- lurgice Cugir s-a făcut bilanţul care a avut ca obiective princi­ partid, s-a reuşit să se însMozeze din raionul Hunedoara nu sînt concrete şi au fost repartizaţi
muncă voluntară. La această ac­ vitînd astfel locaţia şi dind po­ întrecerii între locatarii blocuri­ pale păstrarea curăţeniei, a or- o bună parte din nutreţ. Astfel, deservite decît de o singură to­ tehnicieni care să îndrume gos­
ţiune şi-au adus contribuţia, sibilitate colectiviştilor să se lor de tineret. întrecerea, iniţia- dinei în blocuri şi înfrumuseţa­ fa gospodăria colectivă din Si­ cătoare mecanică. Dar gospodă­ podăriile colective în problema
mai ales, colectiviştii Irina On- ocupe de munca de treieriş. rea acestora, a fost eîştigată de meria Veche s-a însilozat can­ ria de stat din Călan are două însilozărilor. Toate aceste măsuri
către locatarii blocurilor 5, 7 şi titatea de 110 tone furaj din tocători mecanice şi este de da­ ar fi avut eficacitate şi mai
8 şi de tinerii de Ia căminul cefe 300 tone planificate a se toria lucrătorilor şi tehnicienilor mare dacă ar fi fost luate mai
nr. I. Câştigătorilor întrecerii li însiloza. Şi la gospodăria co din timp astfel ca la data actu­
s-a decernat titlul şi drapelul fectivă din Şeuleşti procentul în din această gospodărie să urgen­ ală toate unităţile agricole să
de „Bloc model pe uzină“. sifozărifor atinge 50 fa sută teze ritmul însilozărilor, ca to­ aibă spaţiile de însilozare gafa.
Colectiviştii din Sîntandrei apli cători le să fie împrumutate şi
Festivitatea decernării distinc­ că pentru prima oară meto'da în gospodăriilor colective. Un fapt In raionul Hunedoara se in­
ţiilor a fost urmată de o reuşită sifozărilor între şirele de paie care se remarcă în raionul Hu­ tenţionează ca planul de însilo­
reuniune tovărăşească. Această metodă de însilozare nedoara este acela că aici, spre zare să fie depăşit cu circa 1.000
este bună şi avantajoasă deoa- deosebire de celelalte raioane, în tone. Este o intenţie bună, mai
C. COMAN scopul însilozării cît mai rapide ales, că furaj pentru însilozare
a unor cantităţi mari de furaje există. Porumbul semănat în mi­
corespondent rişti, coasa a III-a de !k lucer-
tocarea se execută şi manual. In nă şi trifoi, frunzele şi coletele
gospodăriile colective sau înto­

vărăşirile unde se însilozează în de la sfecla de zahăr vor contri­
La biblioteca raională din Brad acest mod, tehnicienii secţiei a- bui la depăşirea planului. E ne­
gricole raionale şi cei ai sfatu­ cesar numai ca ritmul însilozării
rilor populare comunale trebuie să fie grăbit. Să se însilozeze fu­
Prima impresie pe care ţi-o tat aproximativ 14.000 cărţi. să fie foarte atenţi la tasarea fu­ rajele cu toată intensitatea în
formezi atunci cînd intri în bi­ Mulţi tineri ca şi vîrstnici au rajului. Ei trebuie să îndrume pe această perioadă, pînă la începe­
blioteca raională din Brad este fost atraşi (a bibliotecă şi prin colectivişti să execute cît mai rea campaniei de recoltare a po­
aceea a ordinei care există aici. cete 13' seri literare organizate bine îndesarea nutreţului spre a rumbului şi a însămînţărilor de
Miile de cărţi de literatură be­ aici, 11 după-amieze de basme preveni o eventuală alterare prin toamnă, cînd munca e mai puţin
letristică, tehnică etc., sînt a- şi 5 consfătuiri cu cititorii. neeliminarea complectă a aeru­ aglomerată.
ranjate cu mult gust. Cerce- lui.
tînd cu atenţie caietul în care 'Activitate bună desfăşoară şi Tehnicienii secţiei agricole ra­
este notat numărul cărţilor ci­ cele 6 biblioteci filiale şi 20 bi­ Pînă Ia data actuală, în raio­ ionale şi cei ai sfaturilor comu­
blioteci de casă. nul Hunedoara s-ar fi putut în­ nale să fie permanent în mijlo­

tite şi al cititorilor permanenţi După cum spunea iov. Cor­ siloza mult mai mult. Cu toate cul colectiviştilor şi întovărăşi-
constaţi cu satisfacţie că Ia a- nel Ivan, responsabilul biblio­ că majoritatea gospodăriilor co­ ţilor din raion, să-l îndrume şi
ceastâ bibliotecă se munceşte tecii raionale din Brad, piuă la
• ’ In cadrul¦!abrlcii de hirtie p l Mai“ Pelreşti, jm cţianeăză o breşă şi un cămin "de. zi. "' cu folos. In anul acesta au fost sfîrşitul anului, numărul celor lective din raion sînt tinere, în­ să-i ajute la însilozarea furaje­
înregistraţi peste 2.500 cititori care împrumută cărţi va creşte fiinţate din toamna anului T958, lor, astfel ca această lucrare să
Fo'ografiă noastră prezintă 'un grup de copii in {impui unei ore deprogram' condus de educatoarele Au­ permanenţi, care au împrumu­ considerabil. ele cunosc avantajele nutreţului fie terminată cît mai repede.
murat şi au luat masuri încă din
relia Popiuc şi Elisafjeia Enăcliescn. I. COSTEA