Page 46 - 1959-09

Pag. 2
LgjfliijüiüRgupaqawwsm t^jm am s^asssssm gMggawgwat^^
P a r t i d u l u iS O L A R E
F O L O S I R E A E N E R G I E I TELEVIZORUL
R. P. Chineză a obţinut suc­
cese importante în domeniul fo­
losirii energiei solare, atît în
ce priveşte cercetările cît şi con­
struirea mecanismelor pentru
întrebuinţarea energiei solare,
precum şi a utilajului necesar
captării acesteia.
In cursul anului 1958 au fost
produse în diferite regiuni ale
ţării, pompe, cuptoare, uscătoa-
re de aer de tipul încălzitoa­
relor etc. *; iT
Fabrica din Şanhai de instru­
mente, funcţionînd pe baza e-
nergiei solare a construit in o-
raşul subtropical Canton o ca­
meră de baie în care se încăl­
zesc 80 kg. de apă la 50—60
grade Celsius, cu ajutorul re­
flectoarelor. La această fabrică
s-a mai construit şi un cuptor trică, cu ajutorul semiconducto- lă a U.R.S.S. va primi 10.000
solar.
La şcoala medie din Pinlian
( provincia Gansu), s-au obţinut
zilnic 400 litri de apă fierbin­
te între 80 şi 86 grade C. în-
tr-0 cameră de baie solară con- giei solare. Recent, o început
struită in 1957. Această şcoală producţia unor asemenea celu­
a construit de asemenea un le.
-sa®-
Peniru preîntâmpinarea grindine?
In partea de esl a Gruziel, în va­
lea rîului Alazani, unde sînt situat»’
fcele mai mari regiuni, viticole alf
republicii, au fost folosite pentru pri­
ma oară în Uniunea Sovietică rache­
te împotriva grindinel, umplute cu
lodură de argint- Aceste rachete pro­
voacă cristalizarea puterniciloi nori
cumulus, iar precipitaţiile cad tn mint- aceste rachete, elaborate
fără a pricinui pagube viilor.
Primele experienţe au dat -eauliats
După cum se ştie. în acest an
s-a deschis ia Moscova Expo­
ziţia realizărilor economiei na­
ţionale a U.R.S.S., ediţia 1959.
¦Această expoziţie face o puter­
nică impresie, prin toate piese­ prin maşini speciale — in con­ naştere noţiunii de energie, sa moara se încarcă mai mult, îşi fiziologia sistemului tievors.
le expuse, fiind o oglindă vie ducerea şi dirijarea proceselor petrec şi procesele de informa­ încetineşte mersul şi, prin a- Aceste discipline sînt destul şi graţie este caracteristică şi rizează cu prisosinţă marele
a ştiinţei puse în slujba păcii
şi bunăstării omului şi a teh­
nicii celei mai înaintate. Astfel,
la intrarea în pavilionul: „E-
lectrificarea U.R.S.S.", vizitato
rii sînt întîmpinaii de către un
-„om de fier", care păşeşte în fa­
ţa intrării, mişeîndu-se la dreap­ dintr-un exemplu simplu. Ştiin­ Ia fel, regulatorul de viteză al bului se răresc, cantitatea de tr-un punct de vedere comun. Acrobaţia a doi artişti urcaţi In afară de faptul că au creat
ta şi la stingă. El invită pe vi­ ţa poate, pe baza unor date me­ unei maşini este „informat“ grăunţe care cade între pietre Toate se caracterizează prin pe o prăjină ţinută... _pe umăr rachete capabile să plaseze pe
zitatori să intre. Stă de vorbă
cu fiecare vizitator, adică răs­
punde la orice întrebare pusă în
legătură cu expoziţia. Dacă vre­
un vizitator îi oferă flori, el şi ecuaţiile care trebuie folosite nerii vitezei dinainte stabilite. secolul XVII, ca şi toate insta­ rează informaţii noi — comen­ neâusţinută de nimeni (menţinută acestor rachete.
întinde mina şi ii mulţumeşte.
Progresele ştiinţei umane şi
ale tehnicii sint nelimitate şi
deosebit de impresionante.
Exemple de tehnică înaintaiă
sînt foarte numeroase şi ele se
află la îndemîna oricui. Cele
mai strălucite exemple sint sa­
teliţii artificiali şi planeta arti­
ficială lansată de către U.R.S.S.
în spaţiul cosmic. Alte exemple
sînt roboţii şi maşinile de cal­
cul electronic.
-k
Viaţa cu cerinţele ei tot mai
complexe, a pretins crearea unei
tehnici tot mai complicate. Pro­
cesele complexe şi rapide ale a-
cestei tehnici au pus în faţa o-
mului necesitatea unei condu­
ceri sigure şi extrem de rapide
a operaţiunilor.
Posibilităţile simţurilor omu­
lui fiind limitate atît ca dome­
niu cit şi ca viteză, încă de la
mijlocul veacului XIX, şi cu atît
mai. mult In a doua jumătate a In cadrul proceselor care au Prin aceasta, numărul lovituri­ Cibernetica elaborează teoria ştiinţei şi tehnicii, se află pe
veacului XX, in care trăim, s-a loc, atît în maşini, cit şi în or­ lor jgheabului, din partea axu­ informaţiei, teoria instalaţii­ un loc de frunte în domeniul a-
pus şi se pune tot mai acut, ganismele vii, pe lingă proce­ lui, creşte şi cade o cantitate lor de comandă, a auto­ cesla de cercetare.
problema înlocuirii omului —- sele energetice — care au dat mai mare de grăunţe. Astfel, maticii, Ea s-a desprins din
„BELARU8-5"
boiler cu o capacitate de 450 Colectivul fabricii de radio din
litri de apă fiartă pe zi care Minsk a început producerea în
poate fi încălzit atît cu energie serie a televizoarelor „Belarus
solară cît şi cu cărbune. Reflec­ — 5“. Păstrînd greutatea şi ga»
torul este îndreptat automat baritul vechiului aparat, „Bela­
spre soare de un pendul. rus — 5“ are un ecran de
270/360 mm. şi un dispozitiv
Lin grup de cercetători în do­
meniul termodinamicei din Şan­ pentru reglarea automata a am­
plificării imaginii şi pentru re­
hai a realizat anul trecut cu glarea frecvenţei liniilor şl două
titlu experimental o pompă so­ difuzoare. S-a montat în plus o
lară. In zilele senine, un reflec­ instalaţie pentru îmbunătăţirea
tor parabolic de 10 m.p. poate clarităţii imaginii. Pentru con­
genera o cantitate de energie fortul folosirii televizorului „Be­
solară suficientă pentru pom- larus — 5“ există un tablou de
oarea a aproximativ 4 tone de comandă separat cu care se
apă fierbinte pe oră. poate regla de la distanţă lumi­
nozitatea ecranului şi tăria •su ­
Jncepînd cu 1958 s-au făcut netului.
cercetări privitoare la transfor­
marea energiei luminoase si ca­ Netul televizor e combinat cu
lorice solare, în energie elec­ un aparat de radio cu 5 lungimi
de undă şi cu picup universal.
In acest an reţeaua comercia­
rilor. de asemenea televizoare.
Laboratorul de mecanică al Hidrocentrala
Academiei de ştiinţe a R.P. Chi­ de ia Staiîngrad
neze a realizat celule fotoeleo-
trice funcţionînd pe baza ener­
Gonstructar ii hidrocentralei
de la Sta lingrad au terminat
montarea şi au pus în funcţiune
al 7-lea hidroagrega-t, cu o pu­
tere de 115.000 kw.
A început montarea celui de-
ai 8-lea agregat ou o putere
similară.
Hidrocentrala a produs prima
jumătate de miliard kwh ener­
gie electrică. In 1960, înainte
de termenul stabilit, hidrocen­
Dune. Cu ajutorul ioduri/ de argint trala de la Stalingrad va func­
ţiona cu putere totală.
î-a reuşi* să se (!eludeze cîţiva nor!
Nodul hidrotehnic de la Sta­
cumulus de zeci de kilometri cub) lingrad va f-j cel mai mare de
pe Volga, Puterea totală a ce­
fiecare După părerea specialiştilor, lor 22 ¦agregate v-a fi de
2.530.000 kw.
Iniţiativa
Pe şantierele na- Să-şi zvîrle luminoasa lor
Institutului ihf. geofizică al Academiei oale din Gdansk
te Ştiinţe a R.S.S Gruzine, yînt su­
perioare rachetelor similar» construite
’o străinătate, atî» to privinţa distan­
tei zborului, tSI ji ti preciziei Intro­
ducerii substanţelor t* locui şti timpul
¦staMW
(R. P. Polonă), a
fost lăsat pe apă
cel de-al XIV-leu
vas de 10.000 to­
ne, comandat de
U.R.S.S.
Vasul a primit
numele: „Bolşevik
Suhanov".
LLL
Câteva cuvinte despre
tehnice. Condiţiile vieţii moder­ re, comunicare şi comandă. De
ne au cerut elaborarea de au­ exem plu: cu ajutorul organelor
tomate din ce în ce mai com- de simţ, un organism este in­
olexe. ajungindu-se astfel la maşi­ format asupra împrejurărilor din
ni complexe cum sint maşinile e- mediul exterior şi reacţionează
lectronice de calcul. Necesitatea în consecinţă, prin comenzi a-
acestor maşini se poale vedea dresate muşchilor respectivi. Tot
teorologice culese, să prevadă intr-un fel oarecare asupra vite­
foarte exact timpul pe 48 ore zei pe care o are maşina in­
înainte. Datele necesare pentru tr-un anumit moment şi elabo­
aceasta, sîn t. însă atît de multe rează comanda necesară menţi­
sint. atît de complexe incit-, pen­ Este cunoscut in acest sens,
tru a calcula timpul pe urmă­ sistemul care asigură încărca­
toarele 48 de ore. ar fi. necesar rea corespunzătoare cil grăunţe
să lucreze cîteva sute de cal­ a unei mori acţionate cu apă.
culatori. timp de 14 zile. Rezul­ Se ştie că daca cantitatea de
tatele astfel aflate, ar fi Mir- grăunţe e prea mică, moara
ziate cu 12 zile după ziua res­ merge prea repede, iar dacă
pectivă. O maşină electronică este prea mare, cantitatea de
poate efectua aceste operaţiuni grăunţe care cade din coş în­
în aproximativ 2 ore. tre pietrele morii, moara se în­
Elaborarea, unor astfel, de ma­ fundă şi nu mai poate merge.
şini, care înlocuiesc nu numai Sistemul de informare şi coman­
munca fizică, ci chiar şi unele dă e format dintr-un ax verti­
munci ale minţii omeneşti, a fă­ cal care se roteşte fiind coman­
cut să se nască o ştiinţă nouă: dat de moară. Pe ax este fixat
cibernetica. un manşon exagonal, astfel că,
Cuvîntul cibernetică, etimolo­ în timpul rotirii, muchiile sale
gic, înseamnă ştiinţa conducerii, să lovească pe rînd jgheabul.
a dirijării. Pentru a înţelege La fiecare lovitură a jgheabu­
mai bine ce este cibernetica, lui din partea axului, jgheabul
trebuie să ne reamintim că ori­ lasă să cadă o anumită canti­
ce ştiinţă se naşte prin gene­ tate de grăunţe. Dacă dintr-un
ralizări bazate pe unele carac- . motiv oarecare (de exemplu
iere comune ale mai multor fe­ creşterea debitului apei), moara
nomene, negtijindu-se alte cali­ îşi măreşte viteza ele rotire, a-
tăţi. care nu interesează. xul se roteşte şi el mai repede.
’ü w m m m w A u s M U L u i
. de DEMOSTENE BOTEZ «
% Tu te-ai născut din dragoste, ca omul,
Ş i din durere te-ai născut, ca el.
Ai rădăcini în ţara mea, ca pomul,
Şi-nspre lumină-ai năzuit, la 'fel. *
Tu té-ai ' născut din sete de dreptate,
Din sîngete acelor ce că zu ră ;
D in o s u l: celor ce-au fost, traşi pe roate,
Şi din protestul cu căluş în gură.
Tu te-ai născut din istovită trudă
Şi din nădejdea ce-a durat prin vreme,
Pe care nimeni n-a vrut ’s-o ' audă,
Şi care de nimica nu se teme.
Tu te-ai născut cu timpul din mulţime,
Din nesfîrşita gloată anonimă,
Şi ai crescut ca floarea de-nălţime,
In aspra şi purificata climă
IÂ neuitatului Octombrie-n care,
In Petersburgul rece de la nord,
O „Auroră“ cu sclipiri de soare,
Ilumina matrozii de pe bord.
INTR-0 UZINĂ
de NINA ©ASSIAN
Priveam uzina. S-oarele arzînd
Se oglindea-n acoperişu-i mare.
Atelierele puneau in rînd
Dreptunghiuri limpezi, drepte,
primitoare.
In clocot da văzduhul perji
parcă.
Fierbeau şi strungurile pe
aproape...
Şi-un cînlec auzeam, In curtea
largă,
Mult răcoros, ca şopotul pe ape:
„Aici se fac maşini... Din grija
miihii
Pentru această zilnică plămadă,
S-or folosi hidrocentrale, mîine
cascadă.
Nu sînt maşini ca la metalurgie,
Cu umeri uriaşi, cu pieptul lat...
Ades, parc-ai intra în farmacie,
Atiia-i totu-n fur de măsurat<..
Să cercetăm cu grijă-a lor
făpturi —
Curat şi preţios le este trupul,
Ca floarea ce s-o zdruncini nu
te-nduri,
Şi, gingaş ca stamina, e şurubul.
Lucrează m iint la ele, migălos...
Bobina-i aurie ca fuiorul.
Lung chibzuit e fiecare os
Din care s-a-ntrupăt transfor­
matorul.
C o n d u c tă p e t r o l i f e r ă p e f u n d a l m ă r i i prietenia care leagă cele două printr-un număr excepţional de
ha Baku s-a început proiec­ fundul mării Caspice la o adîn- popoare. Programul propriu-zis acrobaţie tradiţională chineză,
tarea unei conducte de petrol cime de cîţiva zeci de metri. începe printr-un excepţional nu­ executat de ©ian Şao-tan şi cei
care va lega sondele de petrol
din Neftianîie Kamni cu rafi­
năriile din Baku. Se vor construi
două conducte cu o lungime de
aproape 100 de km. O parte în­
semnată a conductei trece pe petroliere.
cibernetică care se ocupă cu probleme li­
ceasta, numărul loviturilor date
jgheabului de către manşon sca­
de, deci cantitatea de grăunţe
care cade se micşorează.
Dacă, dimpotrivă, dintr-un
motiv oarecare, moara îşi înce­
tineşte mersul, scuturările jghea­
scade, astfel se evită înfundarea
morii şi mersul morii creşte. A-
ceastă instalaţie simplă de re­
glaj automat, descrisă încă din
laţiile automate, mult mai com­
plicate, realizate ulterior — este
compusă din obiectul comandat
— încărcarea morii cu grăunţe,
şi diti regulator — axul cu man­
şon.
Schematic vorbind, procesele
care au loc în căzut morii ,sint
următoarele: există trei factori
care determină viteza de rota­
ţie a morii şi anum e: debitul
apei, cantitatea de grăunţe şi
numărul scuturâturilor. Pietre­
le morii se rotesc şi macină
grăunţele, şi se obţine făina. A-
cesta este procesul energetic
ăl funcţionării morii. In para­
lel, avem insă, încă un circuit:
moara transmite manşonului vi­
teza (informaţie), iar acesta
comandă scuturăturile jgheabu­
lui.
Tocmai procesele de informa­
re, de comunicare şi comandă
constituie obiectul cibernetic.
Să faci maşini de-acestea, dacă-i
* greu,
Şi-i gros de tot caietu-nvâţăturii,
Noi H citim şi-l răsfoim mereu,
Şi nu ne oprim la marginea
pădurii.
l- - ' '
Croim poteci şi descurcăm
hăţişul,
Frunzişul mort sub tălpi îl
vinturăm,
Şi chiar de-o fi s-atingem
i luminişul,
Tot învăţăm, şi învăţăm, şi
învăţăm..".
Aici, la „şcoală", se trudesc
băieţii
S-asculte tot ce meşterul le
spune.
E ca un grădinar grijind puieţii
Cu dragoste de-naliâ tensiune.
Maşini se nasc — dar mai cu
osebire,
Cresc oameni, minţi şi braţe
încordate.
Din pulsul lor aprins, prin mii
de fire,
O inimă reînviată bate.
O inimă, de-al vieţii singe
plină. precizie, îmbinate cu un înalt
Oraşul vechi, cu izul amărui, ¦ gust artistic. ’
Azi, îşi întoarce faţa spre uzină Spectacolul începe prin defi­
Ca, după soare, floarea-soarelui. larea membrilor ce compun an­
Conducta de petrol va reduce
cu mult cheltuielile de transport
a petrolului pe mare, ce se fa­
ce în prezent în mari tancuri
sinul unor ştiinţe şi discipline
mitate la domenii mult mai în­
guste c a : telecomunicaţia, auto­
matizarea, maşinile de calcul şi
de deosebite şi, la prima pri­
vire, s-ar părea că nu există
nici o legătură între ele. La o
privire mai atentă se poate în­
să observa că, pe lingă aspec­
tele diferite ale proceselor a-
mintite, ele pot fi privite din­
procesul informaţiei prin care
se obţin date care nu erau îna­
inte cunoscute. Aceste informa­
ţii sint prelucrate şi se elabo­
zile. Cibernetica generalizează
problema comunicaţiilor, teoria
informaţiei, problema sistemelor
de comandă automată şi pro­
bleme ale fiziologiei sistemului
nervos.
Cibernetica, are o importan­
ţă ¦deosebită pentru omenire.
Crearea uneltelor a dus la pre­
lungirea miinii omului, prin a-
ceasta omul devenind om, cum
au arătat Marx şi Etigels. Trans-
miţind maşinilor create de el
munca manuală şi munca inte­
lectuală brută, omul se eliberea­
ză şi mai mult în vederea acti­
vităţii sale specifice, activitate
de cercetare şi transformare a
lumii înconjurătoare. Aceasta dă
omului perspective mari, greu
de prevăzut.
In fruntea cercetărilor pe plan
mondial, în domeniul ciberne­
ticii se află U.R.S.S. Republica
Populară Romînă, datorită gri­
jii acordate de partid şi guvern
y. o.
Nr. 1469
BBSS
Spectacole de înaifă finufă artistică
Ansamblul de varietăţi
din R. P. Chineză
incintă publicul
Tradiţionala măiestrie a artiş­ admiraţia şpectatoriilor, de ase­
tilor de circ din R. P. Chineză, menea, acrobaţiile executate de
datînd de milenii şi fiind mult un grup de cinci artişti la două
îmbogăţită în ultimii ani, este prăjini paralele situate vertical
bine cunoscută în lumea Întrea­ . care, .individual sau în grup, se
gă. De acest lucru au avut pri­ caţără şi sar cu o uşurinţă ui­
lejul să se convingă şi numeroşi mitoare de pe una pe cealaltă.
spectatori din patria noastră Un alt număr care trezeşte e-
care au urmărit de curînd spec­ moţii e aşa-numiia „bicicletă ae­
tacolele Ansamblului de varietăţi riană“ aşezată pe un postament
din R. P. Ghineză, care a între­ în formă de tavă îngustă. P ea-
prins la invitaţia O.S.T.A.,' un ceastă. bicicletă.!, curioasă, Ciu
turneu în Capitală şi în alte o- Len-fan şi Gao Se-lien întrec ori­
raşe ale ţării. ce aşteptări, executînd la cîţiva
Great în anul 1951 la Canton, metri înălţime, pe roata din faţă
în. Ghina de sud, Ansamblul de a bicicletei, figuri uluitoare, care
varietăţi din R.P. Ghineză este culminează cu ţinerea partene­
un colectiv de artişti tineri, 30 rei pe cap1, în timpul unor miş­
la număr, care sînt însoţiţi în cări deosebit de grele. Săriturile
turneele lor de o mică orchestră prin cercuri sînt greu do descris
formată din 13 persoane. In în cuvinte. Ele emoţionează
scurtă vreme de ta formarea sa
Ansamblul a dobîndit succese spectatorii, mai ales prin sincro­
importante în ţară, iar 'ulterior nizarea şi articulaţia desăvîrşită
a mişcărilor în timpul executării
a întreprins numeroase turnee exerciţiului în grup. Ian Ţun-in
in străinătate, dîn-d spectacole în şi Siao Gou-ciun, două tinere ar­
Tunisia, Ghana, Republica Ara­ tiste, culcate pe spate, jonglează
bă Unită, Liban, . Maroc şi în cu ajutorul picioarelor, spre ui­
alte ţări. O parte din membrii mirea‘ generală a spectatorilor,
Ansamblului s-au produs în U- cînd două vase mari de porţelan,
niunea Sovietică, Birmania, In­ pe care uneori şi le aruncă re­
donezia şi în alte numeroase ciproc una alteia, cînd două
ţări ale lumii. De curînd, după mese solide şi mari.
cum se ştie, Ansamblul de vari­ 'Jonglerii de o abilitate nebă­
etăţi din R. P. Chineză a luat nuită şi în acelaşi timp de o
parte la manifestările artistice fantezie inepuizabilă desfăşoară
din cadrul .celui ¦de-al VlI-lea Van Cen-u, Hu ©ian-Jun şi Cian
Festival Mondial al Tineretului ' Şao-tan. Numărul lor de încheie­
şi Studenţilor, obţinînd un mare re pare aproape neverosimil: Pe
succes. . ¦ vîrfut unui beţişor aşezat pe...
Urmărind un spectacol ăl ti­ nas este aşezat' mai întîi un
nerilor artişti din China popu­ corp de formă ovoidală. Peste
lară, asişti nu numai la o serie acesta este aşezat încă unul, a-
de minunate acrobaţii şi jongle­ poi încă unul. Inchipuiţi-vă, pe
rii, uneori aproape neverosimile, un beţişor^ trei... ouă'suprapuse,
dar vezi, timp de mai bine de menţinute în echilibru pe vîrHtl
două ore artă adevărată,, măies­ ' nasului; Pentru convingerea
trie înaltă, curaj, îndemînare, is­ spectatorilor, la sfîrşitul exerci­
cusinţă care smulg, din partea. ţiului ouăle sînt luate de pe'bă­
spectatorilor ropote ' nestăvilite
de aplauze. Artiştii de varietăţi. ţul suspendat pe nas şi sînt
din R. P. Ghineză .sînt neîntre­ sparte, anume, într-un pahar.
cuţi în acrobaţii, echilibristică, Legătura dintre numerele pro-
jonglerii — numere care se ba­ • gramului e susţinută 'de clovnul
zează pe o maximă fineţe şi Van Gen-u, bine inspirat şi ori­
ginal în entre-urile sale comice,
mult gustate de publicul specta­
tor.
Minunatul spectacol al artiş­
samblul purtînd steaguri chine­ tilor Ansamblului de varietăţi
zeşti şi romîneşti, simbolizînd din R. P. Chineză se încheie
măr al farfuriilor zburătoare. Un
numeros grup de artişti, avînd 15 parteneri ai săi. încununare
fiecare oîte 6 beţe de bambus'pe a unor eforturi mari, a unei
care învîrt farfurii, execută com­ munci migăloase, acest număr
de încheiere a spectacolului în­
plicate mişcări, tumbe, piramide. tăreşte impresia excelentă pe
Fie că beţele sînt întinse pînă •care ţi-o lasă toate numerele exe­
aproape de orizontală sau sînt cutate de cei 30 de artişti ai an­
purtate pe deasupra capului în
mişcări complicate şi grele, far­ samblului. Publicul spectator a-
furiile continuă să se învîrtească plaudă frenetic minute în şir pe
nestingherite, ca şi cum ar îi solii artei chineze, ambasadori
minunaţi ai calităţilor, simţului
legate de beţe. Tot atîta precizie artistic şi frumosului, ce caracte­
unui alt număr, intitulat jocul
cu diabolo, un fel de mosoare popor chinez prieten.
mari pe care trei tinere şi talen­ CONST. MACOVEl
tate artiste le învîrtesc cu o înal­
tă măiestrie pe o coardă ţinută O activitate de zece ori
între două beţe. mai intensă
te face să te gîndeşti că sînt ig­ orbită sateliţi cintărind nu mai pu­
norate pur şi simplu u-naie din ţin decît un automobil, ruşii e-
legile fizioii. Pe această prăjină fectuează importante lucrări de
cercetări ştiinţifice cu ajutorul
doar în echilibru), sînt executate John Townsend consideră că
exerciţii grele, care denotă o Uniunea Sovietică desfăşoară o
înaltă măiestrie din partea ce­ activitate cel puţin de zece ori
lor trei a rtişti: Ţai Iun-gui, Ţai
Iun-hua şi Van Ten-fei. Stîrnesc mai intensă decît S.U.A. în do­
meniul cercetării cosmosului.
Fabrica de radiatoare şi de maşini pentru -industrial chi­
mică din ÍR, P. Ungară.
— ;-------------------------------- —..................................... .............. ..................-............ «-.ui.ri, .