Page 47 - 1959-09

Nr. 1409 DRUMUL SOC!AUSMULUI Pag. 3

Rezultatele pot fi bune numai ZIUA POMPIERILOR

cină munca politică este DIN R. P. R.

(Urmare din pag. l-a) Cu sprijinul organelor de par­

temeinic organizată tid şi de stat şi al maselor largi
F.P.C.I. sînt înconjurate de dra­ populare, sectorul de prevenirea
gostea şi încrederea întregii incendiilor, sector inexistent în

: Fabrica „Vidra“ din Orăştie semestru se datoreşte în bună rie de propuneri serioase, care populaţii. trecut, se dezvoltă cu fiecare an
aplicate contribuie la creşterea In organizarea şi desfăşura­ ce trece. O mare dezvoltare cu-
a cunoscut în ultimii ani trans­ măsură activităţii desfăşurate de productivităţii muncii. O astfel noaşte în prezent munca de pro-
formări deosebite. Capacitatea ei organizaţia de bază care, în ul­ de propunere a fost aceea pri­ rea muncii de prevenirea incen- pagandă şi agitaţie tehnică îrn-
vind preluarea maşinilor de că­ diilor în întreprinderi, un aport potriva incendiilor. Afişele, Io-
sra mărit simţitor, întregul pro­ timul timp,- şi-a îndreptat aten­ tre fiecare schimb în stare de însemnai l-au adus comisiile zincile, diafilmele, filmele, folo­
funcţionare. In acest fel, s-au tehnice P.C.I. Se face remarcată sirea staţiilor de radioficare,
ces de producţie a fost mecani­ ţia asupra îmbunătăţirii muncii eliminat timpii morţi între 'in mod. deosebit activitatea co­ conferinţele la căminele cultu­
zat, au. fost instalate maşini mo­ politice de masă pentru înfăptui­ schimburi. misiilor tehnice din care-fac par­ rale, articolele publicate în revis­
derne fabricate în ţară sau peste rea sarcinilor puse de plenara te ing. Mihai Tone de la „1 Mai“ te şi ziare, sînt numai cîteva
C.C. al P.M.R. din noiembrie Penîru îndeplinirea Petreşti, I. Pasăre de la C.S.H., mijloace de răspîndire a cunoş­
tare etc. A crescut mult şi ni­ Teodoru Radu de lâ U.M. Cugir, tinţelor, în rîndul maselor largi
populare.
velul profesional al muncitorilor 1958. Pentru aceasta, începînd
Cu prilejul zilei de 13 Sep­
care zi de zi luptă să dea o pro- cu luna iulie, biroul organizaţiei tembrie, Ziua pompierilor din
R.P.R., unităţile şi formaţiile de
ducţie de calitate şi la un preţ de bază a înarmat pe cei 20 a- Vasile Apostol de la U. M. Zlat- pază contra incendiilor se anga­
na., Ioan Iancu de la F.C. O- jează ca prin munca neobosită
de cost cît mai scăzut. gitatori cu sarcinile ce revin fie­ angajamentului Numărarea file­ pe care o vor desfăşura, să ri­
cărei secţii şi cu metodele ce răştie şi alţii. dice pe o treaptă tot mai înaltă
Gunoscînd amănunţit sarcini­ In prezent activitatea agitato­ -sîsais* glorioasele tradiţii de luptă ale
le de plan ce le revin, harnicii trebuie folosite pentru mobiliza­ rilor este îndreptată spre dezba­ înaintaşilor lor, dovedindu-se
muncitori de aici s-au angajat rea largă a muncitorilor Ia rea­ astfel demni de încrederea ce
prin răspunsul la chemarea ce­ lizarea înainte de termen a a- terea unor probleme noi, în le­ le-a fost acordată, ca apărători
lor opt întreprinderi din Capita­ cestor sarcini. Totodată, agita­ gătură cu producţia sau cu do­ lor de caiete nu-i In prag de nou an şcolar în de nădejde ai bunurilor obşteşti
cumentele partidului şi guvernu­ o muncă uşoară. şi personale ale cetăţenilor îm­
lui. Toţi agitatorii fiind abonaţi potriva incendiilor.
lă să realizeze, pînă la sfîrşitul torii au fost îndrumaţi să ia a- Cu toate acestea, învăţământul popular de limbă rusă
anului, economii la preţul de titudine faţă de lipsurile unor la diferite ziare şi reviste se tov. Maria Dres- CÂRŢI
pregătesc multilateral pentru a
cost în valoare de 213.000 lei muncitori care dau produse de face faţă oricăror sarcini trasa­ sler de la jabrica ,1 Mai“ Intre 20 septembrie şi 10 oc­ cei cu ^cunoştinţe echivalente. APĂRUTE
şt să sporească productivitatea slabă calitate. te de organizaţia de bază. Pe­ Petreşti, îşi depăşeşte norma tombrie se deschid cursurile Această nouă formă de învă­
muncii cu 1 Ia .sută. riodic ei discută cu muncitorii zilnică cu peste 8.000 file. populare de limbă rusă. LITERATURĂ POLITICĂ
Cea mai mare parte din agita­ unele materiale apărute în pre­ ţămînt este menită să-i ajute pe
Un bilanţ saîisiăcă fo r ' tori s-au achitat cu cinste de să care se referă la felul cum Fotografia noastră o pre­ Caracterul larg de masă pe cei ce au acumulat unele cu­ PUBLICAŢII
sarcinile ce Ii s-au încredinţai îşi îndeplinesc colectivele de Uzintă ia locul de muncă. care l-a căpătat învăţământul noştinţe de limbă rusă să se * * Kommunlst — nr. 8, iu-
doar în parife cu privire Ia popularizarea pla­ muncitori din alte întreprinderi limbii ruse în cadrul cursurilor perfecţioneze, să lege cunoştin­
nului de producţie şi a angaja­ angajamentele luate său materi­ Mărfuri de sezon populare, precum şi necesitatea ţele lor teoretice de problemele niell959, anul XXXVI. R evistă,
Bilanţul primului semestru a mentelor, luînd în aceiaşi timp ale care dezbat problema calităţii, de a cunoaşte bogata experienţă a practice ale locului de producţie. teoretică şi politică a Comite­
'ovedit că din angajamentul poziţie faţă de lipsuri. lucru de care mai suferă încă. Noua reducere de preţuri la constructorilor comunismului, pun tului Central al P.C.U.S.
.uat nu s-a realizat nimic. Dim­ e adevărat că în mică măsură, cele peste 2.600 de articole a în faţa organizaţiilor A.R.L.U.S. In acţiunea de organizare a 160 pag. — 4 Lei; nr. 911959,,
potrivă, planul de producţie a Pe parcurs, deşi cazurile de şi unele produse de la fabrica făcut ca în toate unităţile co­ şi a cadrelor didactice sarcini acestui an şcolar trebuie să fo­
fost realizat doar în proporţie de indisciplină au fost rare, faţă de „Vidra“. merţului de stat din Valea Jiu­ noi şi de răspundere. O preo­ losim din plin experienţa acu­ 160 pag. — 4 lei.
93 la sută, iar la preţul de cost acestea s-a luat atitudine fermă. lui, volumul desfacerii de măr­ cupare deosebită în noul an şco­ mulată în anii trecuţi. Astfei, I.S.R.S.
s-au înregistrat cheltuieli peste De multe ori agitatorul Ilie Kxo- Organizaţia de bază şî toţi a- furi să crească considerabil. In lar trebuie să fie îmbunătăţirea acţiunea de organizare trebuie
cele planificate. Acest lucru a niceo, de la secţia argăsitorie, a gitatorii, precum şi comitetul vederea satisfacerii tuturor ce­ organizării acestor cursuri, cu­ să se desfăşoare pe baza unui \ LITERATURĂ ŞTIINŢIFICĂ <
dat mult de gîndit organizaţiei avut discuţii cu muncitorul Ioan sindicali se preocupă ca metodele rinţelor, O.C.L. produse indus­ prinderea acelora care au nea­ plan concret stabilit de comisiile
de bază. împreună cu conduce­ Munteanu care făcea uneori lu­ de muncă folosite de brigăzile triale din localitate a luat mă­ părată nevoie de cunoaşterea raionale de organizare a învă- LINGVISTICA, FILOLOGIE
rea întreprinderii, analizînd sta­ cru de calitate slabă. El l-a aju­ fruntaşe, cum sînt cele conduse suri din timp încheind contracte limbii ruse în scopul aplicării ţămîntului popular de limbă D. MAEREA : Lingvişti şi filologi<
rea de fapt s-a ajuns Ia conclu­ tat să se califice mai bine, spre de Florica Roman, llie Kronicec cu întreprinderile furnizoare celor mai înaintate metode de rusă, ţinindu^se seama de speci­
zia că principala cauză care a a da produse de calitate. Intre pentru livrarea unor cantităţi muncă în procesul de producţie ficul fiecărui raion potrivit cu romini.
dus la rămînerea în urmă a pla­ timp, l-a atras în brigada lui, şi Paraschiva Miclea, să fie larg sporite de mărfuri, în special şi al ridicării calificării lor pro­ posibilităţile şi condiţiile existen­ 236 pag. — 5720 lei.
nului este lipsa de piei crude. A- pentru a-i crea condiţii să lucre­ popularizate, astfel ca şi cele­ mărfuri necesare sezonului de fesionale. te.
cestea, deşi contractate, nu au ze şi mai bine. lalte brigăzi să-şi realizeze pla­ toamnă-iarnâ. Ca un rezultat al . Ed. ştiinţifică.
fost livrate fabricii cu toate că nul de producţie pe măsura ce­ acestor măsuri, pînă în prezent In primele rînduri ale celor In acest an şcolar, la învăţă­ DREPT
s-au făcut repetate intervenţii la Aproape toţi agitatorii din sec­ lor amintite mai sus, să obţină au şi fost puse în vînzare im­ care învaţă limba rusă, trebuie mîntul popular al limbii ruse * *. * Posieateului in înilreprin-
Direcţia generală a pielăriei din ţia înnobilate s-au străduit să-l economii cît mai mari la preţul portante cantităţi de diferite să fie activele consiliilor raiona­ trebuie încadraţi, în număr ma­
cadrul Ministerului industriei ajute pe muncitorul Cornel Bu­ de cost, să dea numai produse stofe efe paltoane, confecţii de le şi orăşeneşti A.R.L.U.S., acei re, fruntaşi în întrecerea socia­ , derile industriale şi de con­
bunurilor de larg consum. S-a ciumau care obişnuia să lipseas­ de calitate. blănuri etc:..De asemenea, s-au care duc munca de popularizare listă, ingineri şi tehnicieni, oa­ strucţii montaj.
constatat însă că una din cau* că nemotivat de la lucru. Agi­ pus în.¦vînzare peste 4.000 pal­ a Uniunii Sovietice în rînduriile meni de cultură, artă şi ştiinţă, vot. 1 496 pag. + 13 p la n şe1
zele rămînerii în urmă a fost şi tatorii i-au arătat că lipsa lui Desfăşurînd şi pe viilor o ast­ toane bărpăteşti, 200.000 pere­ celor, ce muncesc. cadre de conducere politică şi In afara textului; voi., II 536
slaba muncă de mobilizare a din producţie dăunează întregu­ administrativă. pag. + 4 planşe in afara tex-'
tuturor muncitorilor la îndeplini­ lui colectiv, deoarece celelalte fel de muncă se va ajunge cu chi ciprapi, '¦10.000 flanele piui Anul acesta, spre deosebire de tulul — 30,50 lei.
rea sarcinilor ce stau în faţa în­ secţii nu primesc la timp pieile ¦siguranţă la îndeplinirea anga­ şale etc. Raioanele de încălţă­ anii şcolari trecuţi, ’se vor orga­ Organizaţiile A.R.L.U.S. tre­ Eâ. ştiinţifică.'
treprinderii. întinse la cîrje şi astfel, se cre­ jamentului luat, muncitorii de minte au fost şi ele aprovizio­ niza două forme de învăţăm înt: buie să dea o mare atenţie or­
ează goluri în producţie. In pre­ aici putîndu-se considera că s-au nate cu un bogat sortiment de prima formă va cuprinde cele 3 ganizării, şi deschiderii anului de LITERATURĂ TEHNICĂ
Ca urmare a măsurilor luate zent Cornel Buciumau nu mai achitat aşa cum se cuvine de mărfuri de sezon. Astfel, s-au cicluri cu durată de studii de 3 învăţămînt popular-de limbă
ps linia aprovizionării ritmice a lipseşte de la lucru şi îşi înde­ sarcinile puse de plenara C.C. al pus în vînzare 30.000 perechi ani, iar a doua formă, cursurile rusă, socotind această problemă METALURGIE
întreprinderii şi a îmbunătăţirii plineşte conştiincios sarcinile de bocanci. 20.000 perechi incălţă- pentru avansaţi, va cuprinde ca pe una din principalele lor
muncii politice, situaţia s-a plan. P.M.R. din noiembrie 1958. sarcini. Ele trebuie să depună '7. S. VA1NŞTOK: Ultrasunetele Şi ¦
schimbat radical. In luna iulie, absolvenţii acelor 3 cicluri sau toate eforturile pentru a organi­ utilizarea lor . în construcţia d i
de pildă, planul producţiei glo­ Unul din agitatorii activi din V. PITAN . minte de. ..cauciuc etc. za în condiţii cit mai bune des­ maşini.
bale a fost realizat în proporţie cadrul secţiei înnobilate este bri­ chiderea cursurilor, sarcină de 152 pag. — 4,70, lei.
de 100,63 la sută, iar în luna gadierul. Fior ian Sere. Ori decîte —--------------- •’^> '6 -— --------------- E d ., tehnică.
ori se iveşte o situaţie nouă în frunte în cadrul acţiunilor de ELECTROTEHNICA
cadrul secţiei, necesitînd eforturi înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste tc
pregătire şi desfăşurare a Lunii M. S. SO M IN SKI: . Semiconduc-1
ioare şi aplicaţiile Lor tehnice.
Maistrul oţelarŞ tefa n Tripşasută. Numai în aceste două luni colectiv, el discută cu muncitorii, 168 pag. — 4 lei.
august în proporţie de 113,06 la susţinute din partea întregului prieteniei romîno-şovietice. ,
Ed. tehnică.
VIRGIL GREAVU
[CURSURI U N IVERSITARE,
s-au înregistrat economii la pre­ individual sau în grup, asupra (Urmare din pag. I-a) dicat pentru a le instrui. Peste oţelăria Siemens *Martin nr. 2, secretar al Consiliului regional ( lucrări litografiate )
ţul de cost în valoare de peste măsurilor ce Urmează a fi luate.
180.000 lei, lucru care dă garan­ 300 de elevi au învăţat tainele n-a precupeţit nici un efort A.R.L.U.S. BILĂ MIHAI: Curs de hidrologie.]
ţia că pînă la sfîrşitul anului Intr-o asemenea convorbire la 312 pag. — 22 lei,
muncitorii de aici vor recupera care au participat toţi muncito­ ajunge să primească acest înalt meseriei de oţelar de la tînărul pentru ca indicii de utilizare a Ş o fe r lipsit
total rămînerea în urmă şi că rii din brigada lui, el le-a vorbit titlu de „Erou al Muncii Socia­ maistru Ştefan Tripşa. Mulţi agregatelor să crească conţi- de bun simţ DOMŞA ALEXANDRU, NICOLAE]
îşi vor respecta întrutotul anga­ despre importanţa creşterii pro­ liste“ ? VINTILĂ: Tehnologia metale­
jamentul luat. ductivităţii muncii în vederea re­ dintre ei sînt astăzi maiştri şi nuu şi o dată cu aceştia pro­ In ziua de 8 septembrie a.c.
ducerii preţului de cost. arătîn- în autobusul cu nr. 50.386 Dv.,
Confribuţia agtifaiorilor du-le căile şi metodele ce trebuie ¦Ar prim-topitori; mindrie a întregu­ ducţia şi productivitatea. Numă­ oare circulă pe ruta Hunedoara
folosite pentru ca angajamentul - Deva, călătorii au asistat la
Succesul obţinut în primele luat să fie respectat. Cu acest Ziua de 3 iunie 1933 a adus lui combinat. Nicolae Avrămes- rul zilelor petrecute asupra plan­ o sfcenă nu prea plăcută, petre­
două luni din cel de-al doilea prilej, muncitorii au făcut o se- cută în staţia de autobuse din
multă bucurie in casa tui Trip­ cu, este maistru la cuptorul e- şetei de desen, cu rigla, creio­

şa, lăcătuşul ceferist din comu­ iectric de 5 tone, Paul Orelt, nul şi blocnotesul, nici el nu

na Bărăbanţ. Familia sa a cres­ este unul dintre cei mai buni le mai ştie. Dar rezultatele a-

cut cu încă un membru, căruia prim-topitori de la oţelăria Mar- ' cestor strădanii se ştiu. Sînt cu­

i-a dat numele de Ştefan. 'd in nouă, Dumitru Brujan este noscute de către toţi oţelarii.

Intr-una din zile, pe cind mi- prim-tppitor .la pielăria Martin Sînt concretizate în numeroase­ Hunedoara. lor — prelucrarea prin aşchtere't
şi maşini urnite.
Realizarea contribuţiei ctiţul se odihnea pe prispă în 'veche,’decorat cu’Medalia Muri- le sale inovaţii, care-i ajută să Călătorul .Ioan Dragotă din 504 pag. — 33 lei.

braţele mamei, tatăl se apropie ta.., - , , , T sporească necontenit realizările, Zlaşti, muncitor la Combinatul

voluntare —în centrul atenţiei tiptil, îl sărută cu duioşie pe Spre pfirşiţul anului 1954, -k siderurgic Hunedoara, avînd în

frunte şt întreabă mai mult ca Ştefan Tripşa este chemat să Oraşul Deva, 23 August 1959. braţe un copil de doi ani, cu
Zi senină şi călduroasă. La tri­ faţa muşcată de cîine, a vrut să
pentru sine: sprijine producţia. La oţelăria buna oficială din piaţa Unirii, se urce cu soţia ,şi copilul prin Şcoala Tehnică de Arhitectură
printre cei care primeau parada uşa din faţă a autobusului. A-
In decursul anilor, sfaturile casate integral. Pe raion pînă în — Ei... nevastă! Trăim vre­ veche şi-a dovedit cu prisosin­ militară şi demonstraţia oame­ tunci, şoferul Mircea Rovină l-a şi Construcţia Oraşelor
nilor muncii se afla şi un tînâr apucat de piept pe ta tă l' copilu­
populare comunale din raionul prezent procentul de încasare muri grele. Ce-o să ajungă Ştc- ţă iscusinţa şi talentul. Prezen­ de statură mijlocie, pe pieptul lui şi a încercat să-l împingă a- Bucureşti, Bd. Coşbuc, ni% 24
căruia sclipea în razele soarelui
llia au dobîndit o bogată expe­ este de 95,29 Ia sută. Este un fănel al nostru mai tîrziu ? O ţa lui s-a făcut din plin simţi­ Medalia de Aur „Secera şi Cio­ fară din autobus. anunţă concursul de admi­
canul". Era. Ştefan Tripşa, mai­ .Acest lucru a stîrnit indigna­ tere pentru anul şcolar 1959/
rienţă în domeniul realizării con­ procent de realizare mare dacă să trudească şi el ca mine din tă în organizarea muncii, în stru oţe'lar principal la oţelăria 1960 care are loc între 25 şi
rea călătorilor. Socotim că ati­ 30 septembrie a.c. !a urmă­
tribuţiei voluntare şi folosirii ţinem seama de faptul că pînă zori şi pînă in seară şi n-o să sporirea indicilor de utilizare a tudinea unui astfel de şofer este toarele probe:

acesteia în. mod gospodăresc. Pe la sfîrşitul anului au mai rămas se aleagă cu nimica... agregatelor. După un an de zi­

baza acestei experienţe cît şi cu încă 4 luni de zile. După Do­ ...Anii au trecut. Odată cu le, a ajuns ajutorul maistrului

sprijinul maselor largi de cetă­ bra, printre primele comune care ei, s-a dus şi vremea cind f i i i ' şef, iar după încă un an, mai­

ţeni, comitetele executive ale au încasat sută Ia sută sumele celor ce luptau ¦cu, greutăţile stru şef al oţelăriei vechi.

sfaturilor populare şi comitetele din contribuţie voluntară se nu­ vieţii erau siliţi să împărtăşeas­ Martin, nr. 2 a Combinatului de-a dreptul lipsită de bun simţ. 1. desen liber (un ordin de
arhitectură)
de cetăţeni pentru lucrări au ob­ mără comunele Vîsca, Certejui că aceeaşi soartă cu părinţii Concediul de odihnă din vara siderurgic Hunedoara, Erou al ION MARINESCU
lor. Aşa se face că Ştefan Trip­ anului Î955, n-o să-l uite nicio­ 2. desen ornamental (după
ţinut în acest an succese deose­ de Sus, Brănişca, Sîrbi şi altele. şa, după ce a absolvit patru dată Ştefan Tripşa. La Herin- Muncii Socialiste. corespondent un model de ipsos)
clase primare in comuna nata­ zdolf, una dintre cele mai fru­
bite în domeniul contribuţiei vo­ Aici comitetele executive cu spri­ lă, a urmat trei clase de liceu moase staţiuni balneo-climate- -m-
' în Alba lulia, iar mai apoi, în rice din Germania, a legat mul­
luntare. jinul deputaţilor au desfăşural anul 1948, ascultînd îndemnul te prietenii. Dar n-a fost mai 1 3. matematici (scris şi oral)
inimii care-l mina cu tot dina­ puţin plăcută nici vara anului
Se poate spune că în această în rîndul cetăţenilor o intensă dinsul spre meserie, a , luat dru­ 1957. Pe bordul motonavei Cooperatorii să participe la activitatea 4. fizică (oral)
mul Hunedoarei şi s-a înscris „Transilvania", el a străbătut
direcţie un ro! important i-a a- muncă politică arătîndu-le aces­ Ia şcoala profesională. atunci, valurile înspumate ale cultural-ariistică din cadrul duhului înscrierile se fac zilnic între
Mării Negre, vizitind Turcia şi 10 şi 22 septembrie a.c., de-
vut şi întrecerea iniţiată de că­ tora importanţa achitării la timp Cei care au şcolărit în acea Grecia. Toate acestea arată cit
perioadă,- îşi amintesc de bună de mult a fost preţuită munca
tre Comitetul executiv al Sfatu­ a sumelor ce le revin. seamă de elevul mic de statu­ Clubul cooperativelor meşteşu­ Manciuiea de la cooperativa punîndu-se următoarele acte !
ră, vioi şi ¦silitor, care in anul lui... găreşti din Alba lutia a luat „Progresul", Ştefan Ferenczi şi — certificat de naştere (co­
lui popular comuna! Dobra. Bu­ Paralel cu încasarea sumelor 1951 a fost ales secretar al or­ fiinţă în anul 1956. Aici vin Puican Corne! de !a cooperati­
ganizaţiei U.T.M. pe şcoală. Ar să-şi petreacă timpul liber co­ va „Munca nouă", Ioan Coadă pie legalizată)
năoară, atît la încasarea sume­ din contribuţia voluntară s-a operatorii care fac parte "din di­ de la cooperativa „Mureşul" şi
feritele formaţii artistice. Unele despre mulţi alţii care deşi au — diplomă de maturitaie
lor din contribuţie voluntară cît desfăşurat şi o susţinută mun­ formaţii s-au bucurat de mult talent nu participă la viaţa cul- (în original)
succes în activitatea lor. De pil­ tural-artistică din cadrul clubu­
şi Ia executarea cu ajutorul a- că pentru folosirea acestor sume dă, brigada artistică de agitaţie, lui. Vinovate se fac şi conduceri­ — certificat de sănătate
care a prezentat spectacole atît le celor trei cooperative care nu (care să cuprindă analiza
cestor sume a diferitelor lucrări în mod gospodăresc. De pildă, Wassermann şi radioscopia
pulmonară)
de, interes obştesc, întrecerea în raionul Mia s-a executat pînă
— certificat tip de starea
iniţiată a căpătat un caracter în prezent un mare volum de lu­ materială (vizat de sfatul

de masă. Şi, deşi au trecut doar crări Ia construirea mai multor

cîteva luni de la lansarea între­ localuri de şcoală, cămine cultu­

cerii, comuna Dobra se poate rale, drumuri, poduri, electrifi­ Absolvind în mod strălucit In 1958, la Hunedoara se fă­ în oraşul Alba lulia cît şi la dau importanţa cuvenită acestei popular).

considera încă de pe acum cîşti- cări şi radioficări de sate şi co­ şcoala profesională în aprilie ceau pregătiri intense în vede­ sate, a dat un preţios ajutor co­ munci. Nu este admis ca din 150 — 3 fotografii (format le­

gătoarea acestei acţiuni. Aici mune etc. Numai în aceste zile 1952, intră în producţie. Ajun­ rea pornirii noilor agregate de operatorilor prin faptul că a e- de cooperatori de la cooperativa gitimaţie).

sumele din contribuţia voluntară au fost terminate . lucrările Ia ge in . scurt timp prim-topitor ta oţelăria Siemens Martin nr. videnţiat pe cei mai buni şi a „Progresul" să participe la ac­ Intre 1 şi 22 septembrie a.c.

au fost încasate în întregime şcoala medie din llia, Ia şcolile, ia cuptorul electric de 5 tone. 2, unde Ştefan Tripşa urma să tivitatea clubului doar doi tova­ se ţin la sediul şcolii cursuri

încă la sfîrşitul lunii mai'. Acest elementare din satele Bicău, No- Pasiunea pentru nou şi setea ocupe funcţia de maistru şef. criticat pe codaşi.

lucru a permis comitetului exe­ jag, Boiu; de Jos şi altele. De de-a învăţa nu-i dădeau astîni- Pentru el a început o nouă e- Tot la club au fost organizate răşi iar de la cooperativa „Mun­ de iniţiere ia desen. Elevii din

cutiv să desfăşoare cu succes remarcat că la toate aceste lu­ păr. Citea mereu cărţi şi re­ tapă de muncă. Din nou nopţi seri şi şezători literare etc. La ca nouă" trei tovarăşi. Conduce­ provincie beneficiază de ca­
majoritatea acţiunilor întreprin­ rile celor trei cooperative trebuie zare şi masa la cantină, con­
lucrările începute prin contribu­ crări, cetăţenii, mobilizaţi de de­ viste. Mai tîrziu s-a înscris ia albe, din nou ore în şir cu ca­ se de conducerea clubului, au să ia toate măsurile pentru a tra cost.
răspuns tovarăşi ca Nicolae Ian­ antrena cît mai mulţi oameni la
ţie şi muncă voluntară. putaţi, au prestat numai în ul­ şcoala serală de maiştri cu du­ pul aplecat asupra cărţilor. 45 cu, Viorel Vingărzan, Ru'dolî club, ca şi aici, unde există 500 Cursurile şcolii durează 3
Cleman, Eugenia Lazăr, Elena de salariaţi ,să se poată organiza ani.
De altfel, acestei chemări i-au timele două luni peste 32.000 ore rata de un an. La examen s-a de zile le-a petrecut in U.R.S.S., Văidean, Nicoîae Dăian, Elena cît mai multe acţiuni cultural-
Soiomon şi alţii. artistice reuşite. Absolvenţii primesc titlul
răspuns toate sfaturile populare de muncă voluntară cu braţele prezentat strălucit. Putea fi la uzinele Zaporoji v Slali din de tehnician arhitect.
Nu se poate spune însă ace­ MARIA BOLDURA
comunale din raion iar rezulta­ şi atelajele. In felul acesta s-a mindru de el. A fost numit a- Ucraina. Cunoştinţele pe care laşi lucru şi despre Cornelia Lămuriri suplimentare se
corespondentă dau la secretariatul şcolii prin
tele nu au întîrziat să se arate. economisit pe raion aproape poi maistru, principal la şcoala şi le-a însuşit aici d-au dat în­ telefon 13.02.05 sau 14.94.98.

Astfel pînă Ia 23 August într-un 65.000 lei, adică atît cît ar fi profesională. Era nevoie de ca­ credere şi siguranţă, l-au aju­

număr de 16 comune sumele din costat în plus lucrările amintite dre bine pregătite pentru oţe- tat să stăpînească agregatele...

contribuţia voluntară au fost în­ dacă se folosea muncă din afară. iăria veche şi el era cel mai in- Ştefan Tripşa, maistru şef la

uy1
t