Page 5 - 1959-09
P. 5
Hunedoara-De va ;
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! .mv.W."\\TrPT.'!v',v
Anul XI Nr. 1459 Miercuri 2 septembrie 1959 4 pagini 20 bani
z s m «BanUEEBBHSIHSKIfl
Sfîrşit de lună în Valea Jiului „Fiecare fînăr — 100
ore de muncă
In luna august minerii Văii Jiului în afara planului lunar pe luna Iul regionali de partid, a Sfatu voluntară"
au sărbătorii două evenimente deosebii august. lui popular regional şi li s-a u- Mobilizaţi de către organP
rat noi succese în muncă. Clipe zaţia U.T.M., sub această lozin
de importante: „Ziua minerului“ şi F rim iaşi le pe care le-au trăit atunci sînt că, tinerii colectivişti şi înto
cea de-a XV-a aniversare a elibe de neuitat. Ei s-au angajat a- vărăşiţi din-satul Doştat, raio
tunci să sporească realizările, să nul Sebeş — încadraţi într-o
rării patriei de sub jugul fas- pe Valea Jiului răspundă prin fapte grijii ce le-o brigadă de muncă patriotică —
cisl. Ele au fost Uillmpinate cu rea poartă partidul şi guvernul. au efectuat pînă la sfîrşitul lu
nii august 3.124 ore de muncă
lizări frumoase in producţie, rezultat Cu ocazia festivităţii ce a a- întrecerea socialistă ce s-a voluntară. Prin acestea ei au In cadrul lucrărilor ca-
al m e i însufleţite întrecerii socialiste vut loc de curînd la Petroşani, desfăşurat în toată perioada ce adus un aport deosebit la termi
desfăşuraiă intre 'exploatări şi sec pentru înmînarea distincţiilor de a urmat acestui eveniment a fă narea lucrărilor din campania, re se execută in pre- Să continuăm cu însufleţire
toare, întrecere care continuă cu ace colective fruntaşe în întrecerea cut ca din abatajele minei Lu agricolă de vară, Ia amenaja activitatea cultural-artistică
laşi elan. socialistă, minerii de la Vul peni să fie extrase zilnic, noi şi rea magaziilor de cereale ale U zent la Călan, se află
can au primit drapelul roşu de importante cantităţi de cărbune G.A.C. „9 Mai“, la asigurarea in construcţie şi maşi în întreprinderi şl Ia sate!
Ca armare a muncii entuziaste, co eixploatare fruntaşă pe Valea peste plan. In total, în cursul na de turnat fontă pe
lectivele tuturor exploatărilor rapor Jiului. lunii august, colectivele sectoa hranei animalelor etc.
tează astăzi cu mîndrie partidului că relor minei Lupeni au extras în Un număr de 15 tineri din bandă. Această lucrare va uşura
şi-au realizat şi depăşit planul lunar In perioada mai — august, afara sarcinilor de plan aproape
de producţie. minerii de la Vulcan au reuşit 2.800 tone cărbune cocsificabil. brigada de muncă patriotică au, . muţi munca oamenilor.
S-au evidenţiat în mod deosebit reuşit deja să efectueze 100 ore
minerii de la sectoarele II şi III. de muncă voluntară. Printre In clişeu: Aspect exterior al ma
să sporească productivitatea Cu plănui lunar aceştia sînt tov. Vaier David, şinii de turnat fontă pe bandă, Intîmpinînd marea sărbătoare rului, cîntece patriotice, şi de
muncii cu peste 2,6 la sută, Maria Popa, Achim Avram, Lu- a eliberării, patriei de sub jugul chemare la lupta pentru apăra
Distinşi pentru a doua dînd astfel peste plan o mare depăşii creţia Comănici, Ilie Brumă, care nu peste mult timp va intra fascist, formaţiile cultural-artis- rea şi consolidarea păcii. La fel,
oară cu „Casca de aur cantitate de cărbune. Econo Septimiu Turcu şi alţii. Exem in funcţiune. tice de amatori din întreprinderi echipele de teatru au pus în sce
întrecerea socialistă a cuprins plul acestora este urmat şi de şi de la sate au desfăşurat o ac nă numeroase piese cu teme con
a tehnicianului" miile suplimentare obţinute de deopotrivă toate .exploatările mi către ceilalţi tineri din. sat care Un spectacol care s-a tivitate intensă, deosebită. In a- temporane, legate de lupta şi
¦ei la preţul de cost în perioada niere din Valea Jiului. Lupta se străduiesc acum să efectueze ceastă perioadă repertoriile co viaţa oamenilor muncii pentru
pentru obţinerea titlului de ,sec cît mai multe ore de muncă volun bucurat de mult rurilor, brigăzilor artistice de a- construcţia vieţii noi. Putem cită
Colectivul sectorului II de la respectivă se ridică la aproape tor fruntaş, pe exploatare, sau pe gitaţie, echipelor de dansuri, printre formaţiile corale şi de
mina Petrila a fost primul sec 300.000 lei. bazin, de brigadă fruntaşă, 1s-a tară pentru a-i ajunge pe cei succes fanfarelor etc., au fost îmbogăţi teatru cu o bogată şi educativa
tor din Valea Jiului distins cu desfăşurat cu aceeaşi însufleţire fruntaşi, pentru a se putea mîn- te, au fost mai strîns legate de activitate, corurile G. S. Hune
„Casca de aur a tehnicianului“, Cu ocazia primirii drapelului, atît la Petrila, Vulcan şi Lupeni dri şi ei că au contribuit la în Colectivul Teatrului de Stat munca desfăşurată de muncitori doara, I. C. S. Hunedoara, E. M
distincţie ce se acordă sectoru ei s-au angajat să lupte pentru cît şi la Aninoasa, Uricani sau florirea gospodăriei colective. din Reşiţa a prezentat luni sea şi ţărani muncitori, s-a dat o Vulcan, corurile căminelor cui
continua sporire a producţiei şi Lonea. Avîntul g en eral'a făcut ra, în sala cinematografului „Fi- atenţie sporită prezentării de turale din Poiana şi Săsciori, e
lui cu cele mai frumoase rea productivităţii muncii, şi reduce ca şi la aceste trei ' exploatări V. VANTORSCHli limon Sîrbu" din oraşul Deva, spectacole la - un nivel- artistic chipele de teatru de la E. M
rea pe mai departe a preţului din urmă planul lunar de pro corespondent comedia-balet în trei acte „Bur cît mai înalt. îndrumate de or Aninoasa, G. S. Hunedoara şi
lizări. înalta distincţie a fost de cost. In acest scop, între ducţie să fie depăşit cu 1.274, ghezul gentilom" de Moliere, ganizaţiile de partid, marea ma altele.
sectoarele şi brigăzile minei se 1.005 şi, respectiv, 984 tone de traducere de Victor Eftimiu. joritate a echipelor artistice ale
cucerită apoi de sectorul II U- cărbune. sindicatelor şi căminelor cultu In general, toate formaţiile
. Spectatorii, care au umplut rale şi-au axat programele pre cultural-artistlce din înlreprfa-
ricani şi sectorul V .Lonea. desfăşoară o însufleţită între sala pînă Ia refuz, au aplaudat zentate pe realizările epocale
la „scenă deschisă" pe artiştii obţinute de. oamenii muncii în deri şi de la sate şi-au îmbună
In perioada întrecerii socia'- cere socialistă. Cele mai bune din Reşiţa, care au interpretat lupta lo r. plină de abnegaţie
liste desfăşurată în întîmpina- realizări le-au obţinut pînă în rolurile respective cu mult ta pentru construirea socialismului. tăţit simţitor activitatea în pe
rea celei de-a XV-a aniversări prezent colectivele sectoarelor lent şi pasiune.
a eliberării patriei, harnicii mi I şi IV, care au extras în pe rioada premergătoare zilei de 23
rioada 1 — 31 august 495 şi
August. La aceasta a contribuit
neri ai sectorului II Petrila au respectiv 411 tone de cărbune
întrecut din nou în realizări peste plan.
toate celelalte sectoare miniere Producţie sporită llllllllilliimiiiiml Numeroase brigăzi artistice de într-o mare măsură şi faptul că
din Valea Jiului, fapt pentru agitaţie, printre care cele de la pregătirile în vederea sărbători
care li s-a acordat de curînd, de cărbune Tinăra . comunis Aninoasa,; C.T.E. 2 Hunedoara, rii eliberării, patriei', au coincis
pentru a doua oară, înalta dis tă Florica Nicolae Draşov, raionul Sebeş, Vinţu de cu fazele regionallă şi finală a
tincţie „Casoa de aur a tehnicia cocsificabil de la Filatura Lu Jos, raionul Alba şi altele, au celui de-al V-lea concurs artis
nului“. Cu această ocazie ei peni se numără tic, precum şi cu pregătirile în
s-au angajat să sporească şi Adunarea festivă de la Lupeni, printre cele mai introdus în repertoriile !lor rea vederea festivalului regional al
mai mult producţia şi producti din ziua de 9 august pentru săr bune muncitoare lizările înfăptuite pe plan local tineretului. Trebuie subliniat
vitatea muncii, să economiseas bătorirea Zilei minerului şi co- ale secţiei răsu în cei 15 ani de la eliberarea faptul că numeroase forma
că pînă la sfîrşitul anului peste 'memorarea- ;a "30 ‘ "de ani de la cit. Zi de zi ea patriei noastre. Popularizînd a- ţii cuitural-ărtistice s-au pre
500.000 lei la preţul de cost. luptele muncitorilor mineri a reuşeşte să-şi de ceste realizări, brigăzile artisti zentat la faza regională a
fost deosebit de impresionantă. păşească norma in ce de agitaţie amintite au ară celui de-af V-lea concurs
Cea mai hună chezăşie a fap Cu această ocazie exploatarea medie cu 28—30 la tat totodată care era situaţia artistic bine pregătite, cu pro
tului că minerii de la sectorul minieră Lupeni a fost. decorată sută. muncitorilor şi ţăranilor în tim grame cu un bogat conţinut e-
II Petrila îşi vor îndeplini an cu Ordinul „Steaua Republicii pul regimurilor de tristă aminti ducativ. Corurile G. S. Hune
gajamentul, sînt cele peste Clişeul nostru o re, burghezo-moşiereşti. doara, I. C. S. Hunedoara, E.M.
1.780 tone de cărbune extrase Populare Romîne“ clasa I-a. înfăţişează la lo Vulcan, corurile din Poiana şi
cul de muncă. Asemeni brigăzilor artistice de Săsciori, brigăzile artistice de
Minerii au fost felicitaţi din par agitaţie, formaţiile corale au pre
tea G.G. al P.M.R. şi guvernu gătit şi prezentat 'fa diferite spec (Continuare In pag. 2-a)
tacole, cîntece despre lupta par
lui R.P.R., din partea Comitetu- tidului închinată fericirii popo
CONTRIBUŢIA LOR ¦Elisas-
Personalul staţiei C.F.R. Si- scoţîndu-se apoi vagonul care niniiMimiiiiiiiiiii Picherul b an Toffiş
în orice clipă putea produce un
meria cunoaşte. în munca sa o accident. ------------- sissas*
rodnică şi intensă activitate. Zi
de zi, salariaţii acestei staţii ve Pentru această faptă, frînarud
ghează ca transporturile să se Alexe Rus a fost propus regiona r— L a deţiOul S im e tla — —i In urmă cu cîţiva ani l-am slugărit vreme îndelungată la
lei C.F.R. Timişoara pentru pre cunoscut pe picherul loan Toltiş bogătana Marioara Cîmpeanu,
facă !la timp şi în condiţiuni miere. de la districtul C.F.R. Haţeg. E apoi a lucrat ca muncitor auxili
bune. un om între două vîrste. Faţa ar la întreţinerea liniei îerate.
De atenţie şi vigilenţă în tim
In acest sens, este edificatoare pul serviciului a dat dovadă şi L 1 sa expresivă, luminată de priviri Adevărata viaţă a picherului
fapta frînarului Alexe Rus, cave, acarul loan Crainic. Inir-una din ( ¦gr*dimineaţă. Peste tot se stare de funcţiune, remorca- regulatorul. Pufăind, locomo- 1 agere, îi dă înfăţişarea de con loan Toltiş a început abia după
de curînd, datorită vigilenţei aceste zile el a primit comanda eliberarea patriei noastre de sub
sale a evitat un accident de cale de a băga un tren pe linia a şa t JC lucrează cu rîvnă. Loco- rea trenurilor cu tonaj sporit Uva porneşte încet şi iese din ^ tinuă preocupare. Intr-adevăr, jugul fascist. Numai atunci a
ferată. sea. Era noapte. Cu puţin timp avut posibilitatea să se înscrie
înainte, linia aceasta se elibera [ motivele vin şi pleacă. Unele ^ -n condiţiuni de si- depou îndreptindu-se spre sta- ] urmărind zi de zi activitatea a- la şcoală şi să se califice ca pi
Trenul de marfă 2535 pornise se, dar din neglijenţa unui îrî- cher.
dir: gara Turdaş. Personalul de nar din partida de Lugoj, au r iSesc de d r w n ^ L a a ltlle se* fac S e a n ţă a circulaţiei, econo- fia Simeria Triaj, de unde va ] cestui picher, nu e greu să-ţi dai
serviciu din această gară a ob rămas 14 vagoane pe linie. Aca seama că el se străduieşte să-şi Exemplul comuniştilor în re-
servat că Ia un vagon din cor rul Crainic n-a executat coman [ mici reparaţii. De citva timp misirea combustibilului, con- remorca o nouă garnitură de ] îndeplinească cu cinste sarcinile zolvarea sarcinilor de producţie,
pul trenului s-a rupt eoTisa de
susţinere a arcului şi cutia va t şi-a făcut intrarea în depou stituie preocuparea de frunte tren. t ce nle. ,ar.e., . . ,, ,
[ locomotiva 230.056 care re- a brigăzii din care fac parte. Locomotiva e pusă in capul j D.stnctul condus de tov.^ Toi-
gonului avea tendinţă de răstur da primită pînă nu s-a convins t morcase trenul de mai fă nr. jn jiecai-e lună ei fac mari trenului. Se face controlul frî- ^ tiş4 aa ffnosst frnunnttAaCş nppe cspepcfţipe în ngerliîfj»a oacestora çfe C6Î CC
nare. S-au dat semnale de opri că linia e liberă. Acul a fost
re, dar în zadar, deoarece meca schimbat numai atunci cînd cele t 4542 de la Simeria Triaj pînă economii de combustibil şi nării şi defrînării. Se dă sem- ¦) tot timpul anului 1958; în pre muncesc, l-au determinat pe pi
nicul pornise la drum. Frînarul 14 vagoane au fost scoase de pe
Alexe Rus, înţelegînd semnalele linia a Vl-a. Acarul Alexe Crai [ la Coşlariu şi înapoi trenul cu remorcă multe trenuri cu to- naiul de plecare. Maşina şi ^ zent deţine drapelul de fruntaş cherul din Haţeg ca nu mult
celor din Turdaş, din proprie i- nic a contribuit astfel la înlătu
niţiativă a tras ventilul de alar rarea unui accident. t nr. 2533. naj sporit. Luna trecută, în vagoanele aleargă, aleargă 1 pe primul semestru al anului în după terminarea şcolii, să ceară
mă, oprind trenul. Convoiul de
vagoane a fost readus în gară, SABIN MUNTEANU [ Fochiştii Dumitru Haneş şi cinstea zilei de 23 August, lo- din ce în ce mai repede pe curs. Printre realizările distric organizaţiei de partid primirea
corespondent b Tiberiu Folleanu, doi tineri en- comotiva lor, condusă de me- magistrala de oţel. Se grăbeş- ) tului se numără şi economia de sa în rîndurile candidaţilor şi
t. iuziaşti, treFăluiau pe lingă canicul Simion Trie, a remor- te să ajungă la timp în sta- î 6.203 lei realizată în acest an, apoi al membrilor de partid. As
L locomotivă şi discutau împre- caţ pe distanţa Simeria triaj tta de destinaţie. Şi va ajun- cît şi cantitatea de 1.500 kg. fier tăzi, loan Toltiş poartă înaltul
r unâ. Am intrat în vorbă cu ^ rejur ?ou^ trenuri cu corn- ge. Este doar condusă de oa- -] vechi, strînsă din iniţiativa pi titlu de membru de partid.
ÎN PATRIA NOASTRĂ t ei. Am aflat cu bucurie că in- bustibil economisit. meni pricepuţi, harnici, de mun- cherului Toltiş. • Pentru meritele sale în muncă,
Coiislriiclii ale socialismului t treţinerea locomotivei în bună M»*i•rcea S«i•mod-*e, a•l« doilea citori. xf—runtaşi în pro'ducţie. Stînd de vorbă cu el afli că el a fost citat pe ţară în foaia
i iUk./u • —î•—/«—>'—'*—»>— ]¦ mecanic, este de asemenea un j înainte de 23 August 1944, a oficială C.F.R. şi de mai multe
-m - ori premiat.
C orh harnic şi pricepui. Fo- 1 S1DONIA RUSAN
t chiştii se mîndresc pe bună ^ Vcşti din oraşul Deva corespondentă
^ dreptate cu mecanicii cu care )
L lucrează. Se înţeleg bine. Produse peste plan
^ Brigăzi de locomotive frun-
[ taşe aci sînt multe. Doar de- î Lupta hotărîtă a muncitorilor deri au reuşit să dea peste plan
f pout Simeria a cîştigat drape- ¦) de la Întreprinderea de indus- ; 300 tone produse de panificaţie, ® O situaţie căreia trebuie
[ Iul de unitate fruntaşă pe re- J trie locală „1 Mai“ din Deva 850 m. st. lemn de foc, peste să i se pună de urgenţă capăt.
f pionala C.F.R. Timişoara. Me- ¦ţ pentru a da patriei cît mai multe 1.200.000 bucăţi nasturi diferiţi, (pag. 2-a).
1.630 bucăţi piepteni diferiţi etc.
l ritul pentru clştigarea drape- I produse peste plan a înregistrat In acelaşi timp ei au reuşit să 0 I. G. O. Hunedoara frun
ţ. tutui îl au mecanicii şi fochiş- \ rezultate îmbucurătoare. Pînă a- realizeze economii în valoare de
(L_ tii, meseriaşii, întregul colec- 1* cum, muncitorii acestei întreprin- aproape 400.000 lei. taşă pe regiune (pag. 3-a).
0 Cînd rezervele interne
sînt descoperite şi folosite.
t tiv, care nu şi-a precupeţit e- j Cît mai multe economii (pag. 3-a).
L forturile pentru Clştigarea în -) Colectivul de muncitori, ingi- ® Intîlnirea lui N.S. Hruş-
peste 2.520.000 iei. Un loc în- ciov cu oamenii muncii din
semnat în lupta pentru cît mai
1 trecerii cu celelalte depouri. ^ neri şi tehnicieni de la întreprin- multe economii îl ocupă mişca regiunea Donului, şi din alte
1 derea de construcţii drumuri nr rea de inovaţii şi raţionalizări.
Numai inovaţia inginerului Ghi- regiuni (pag. 4-a).
ţa Marin, de pildă, aduce econo
N oul schimb a sosit. J 2 din Deva, antrenat în între 0 Lucrările Conferinţei In
cerea socialistă, a reuşit să rea mii post calculate în valoare de
Loco 1 20.000 lei. terparlamentare de la Varşo
Uzinele textile „Moldova" din Botoşani au fost construite în anii regimului demdcrat-popular. In ultimii une. motiva este. sub presi- lizeze însemnate economii. Pe jvia — cuvîntui tov.. oC.. rPaa*-
ani, uzina a fost înzestrată cu utilaj modern. Aceasta a dus Ja creşterea productivităţii muncM. In foto: Uzinele Mecanicul manevrează_ Jţ primele 6 tuni ale acestui an, e-
textile „Moldova“ din Botoşani, regiunea Suceava. raschivescu BălăceanUuI.
(pxaigg-. 4-a). I
v.J u .J \—J i—f v—l s..J \—1»—f } k~ J uJuiv. conomiile realizate se ridică la
BawB«aP3tog»BwwaJ