Page 51 - 1959-09
P. 51
' , ^ > ' , .4 . 1 ţ * \ l « t i . 1' ' 1 <•
Nf. 1470 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
B r ' —"-m-Au«—a BSiHagaiiii'»'' <w
IN R A IO N U L BRAD Din experienţa unor colective fruntaşe
Hofărîrile conferinţei de partid In centrul atenţiei—
să fie realizate în întregime realizarea de economii
Ne desparte puţin timp pînă se îm zdrobitorul de la I. M. Barza şi, tot Conferinţa raională de partid Brad însemnate
plineşte un an de cînd reprezentanţii la această întreprindere, sînt în curs a cerut organului ales să amenajeze
comuniştilor şi ai celorlalţi oameni ai de terminare lucrările liniei duble a în oraşul Brad un restaurant clasa l-a. (Urmare 'din pag. l-a) La secţia oţelărie Martin nr. 2 a
muncii din raionul Brad s-au întrunit funicularului. De asemenea, la depozi ( Pînă în prezent nu s-au făcut nici pornit de curînd o valoroasă iniţia
în conferinţa raională de partid pen tul din Brad, încărcările şi descărcă studiile necesare. Şi nu numai atît, luat aci şi în ceaa ce priveşte siste tivă : realizarea în fiecare lună a unor
tru a alege organul de conducere — rile se fac mecanizat. S-au făcut apoi dar nici actualul local — restaurant mul de încărcare, alimentarea cu aer economii de un milion lei. In scopul
comitetul raional de partid. La con reparaţii capitale la turnul de răcire — nu este cît de cit pus la punct. a furnalelor etc. Preocuparea mani realizării acestui angajament şi aci
ferinţă au fost dezbătute în amănunţi de la uzina electrică. Un lucru deo festată de către organizaţia de bază se desfăşoară acum o muncă mai
me problemele muncii politice, organiza sebit de important, realizat Ia muTte In situaţia existentă e greu de cre P.M.R., comitetul sindical, de către temeinică, mai bine organizai!. Şi în
torice, conducerea de către partid a întreprinderi ' din raion, este acela că zut că la viitoarele alegeri se va pu organizaţia U.T.M, de în/regul colec acest sector important de muncă din
economiei etc. şi s-a elaborat o hotă- s-au redus multe posturi neproductive tea raporta executarea hotărîrii. Aici tiv de furnalişti din această secţie în cadrul combinatului siderurgic s-au
rîre pe baza căreia organul de partid şi sînt perspective de a se reduce încă sînt mai mulţi vinovaţi şi s-ar putea ceea ce priveşte reducerea preţului de realizat pînă în prezent economii de
ales îşi desfăşoară activitatea pînă la în măsură şi mai mare. Demn de re spune multe despre ei. Ne rezumăm cost, este plină de rod. In primele peste 5.000.000 lei. Rezervele sînt însă
viitoarele alegeri cînd are datoria să marcat este şi faptul că în oraşul să amintim doar că mai vinovat e opt luni ale acestui an s-a realizat o mult mai mari, mai ales în secţia
raporteze comuniştilor felul cum a Brad s-a început construcţia fabricii comitetul raional de partid pentru fap economie la preţul de cost de peste oţelăria Martin nr. 2.
muncit pentru realizarea prevederilor de pîine, lucrările ei fiind în fază des tul că rtu a făcut pe tov. Ilie Ră~ 9.000.000 Iei. Acesta este desigur un
hotărîrii. tul de avansată. dulea, preşedintele sfatului popular ra lucru bun. In secţie există încă re- La laminoare, uzina cocsochlmică
ional, răspunzător de starea aceasta etc. rezultatele obţinute în privinţa
Fiind vorba de raionul Brad şl de Conferinţa a stabilit ca sarcină pen de lucruri. Probabil că tot din această .zerve pentru sporirea producţiei de reducerii preţului de cost sînt deose
felul cum comitetul de partid de aici tru comitetul raional rezolvarea trans cauză, sfatul popular raional nu a luat metal, pentru reducerea preţului de bite. Această situaţie se datoreşte şl
a muncit de la alegerile trecute pen portului muncitorilor pînă la locurile măsuri de amenajarea pieţelor din cost. Şi pentru a obţine rtol înfăp faptului că acum, în întreg Com
tru înfăptuirea obiectivelor prevăzute de muncă şi înapoi, acasă. In pre Băiţa şi Baia de Criş — aşa cum tuirii organizaţia de bază P.M.R., co binatul siderurgic de la Hunedoara se
în hotărîrea elaborată de conferinţă, zent se poate spune că această pro prevede hotărîrea conferinţei. lectivul de muncitori, ingineri şi teh- dă mai multă atenţie lărgirii cunoş
să analizăm pe scurt care este situa blemă e rezolvată în întregime. Printre multe alte obiective, hotărî- nicieril din secţia furnale nr. 2 au tinţelor economice ale tuturor munci
ţia din acest punct de vedere. Rele Un alt obiectiv care figurează în ho- rea mai prevedea să fie transformat .datoria de a-şi continua cu mai multă
văm în primul rînd... bufetul din Băiţa in restaurant, pră Comunista Ana Gheorghiu de la fabrica „1 Mai“ Pe- intensitate munca. torilor, inginerilor şi tehnicienilor, dez
tărîre este terminarea căminului mun vălioara din Săllştioara în magazin treşti, lucrează ca sortatoare de hirtie. Ha îşi depăşeşte zilnic
Unele rezultate .<• citoresc din Ciurabarza. Deşi cu o oare mixt etc. Dar nici despre înfăptuirea Rezultate din ce în ce mai bune voltării şi încurajării prin toate mij
concreté care întîrziere, acesta este aproape ter acestor sarcini nu se poate raporta. norma cu 25— 28 la sută. obŢTne în privinţa reducerii preţului
minat. In prezent se fac lucrări de in Conducerea U.R.C.C. Brad nu poate 1N FO TO : Ana Gheorghiu la locul de muncă. de cost şi colectivul sectorului ' ofe- loacele a activităţii creatoare a ino
In perioada la care ne referim, Co stalaţii şi de finisaj. raporta comitetului raional, Iar comi lării. In secţîâ nr. 1 mai ales se a-
mitetul raional de partid Brad a pus tetul raional viitoarei conferinţe. In si plică pe scară' din ce în ce mai largă vatorilor şi raţionali zatorilor etc.
accentul pe întărirea muncii politice Conferinţa raională de partid Brad tuaţia âCeâsta ce e de făcut? E bine metoda de elaborare a şarjelor rapi
la sate în scopul dezvoltării şi întăririi a mai stabilit şi alte sarcini pentru să se găsească, totuşi, o soluţie de de, se reduc sistematic cheltuielile de Şi în această direcţie se pot da nu
sectorului cooperatist din agricultură. organul ales atunci. Şi este un merit aşa natiiră îrtcît sarcinile stabilite să producţie. Angajamentul luat de către
Astfel, s-a ajuns ca la îndemnul comu fie realizate. Din scrisorile oţelatfi din această secţie este nu meroase exemple. Numai In acest an,
niştilor, un număr însemnat de familii al comitetului raional şi ai organiza corespondenţilor voluntari numai îndeplinii, ci chiar depăşit. In
cu gospodării mici şi mijlocii să se con ţiilor de partid din raion faptul că Cu siguranţă că se mal găsesc şl luna august aceştia au obţinut un de pildă, la Combinatul’ siderurgic Hu
stituie în diferite forme de cooperare alte prevederi ale hotărîrii care nu sînt remarcabit succes în privinţa sporirii
pentru lucrarea pămîntului sau creşterea majoritatea obiectivelor hotărîrii au înfăptuite. Timpul care ne desparte producţiei de metal. Organizaţia de nedoara s-au făcut peste 300 de pro
animalelor. De altfel, conferinţa raiona fost înfăptuite. pînă la viitoarele alegeri poate fi fo bază P.M.R. din secţia oţelărla Mar
lă a indicat organizaţiilor de partid să losit din plin în interesul rezolvării tin nr. 1, ca de altfel şl comiteh':! puneri de inovaţii şi raţionalizări din
ţină seamă de specificul agriculturii Există încă obiective acestor prevederi. sindical şi conducerea administrativă
raionului şi să-şi îndrepte atenţia în nerealizate au însă în mod permanent în vedere care au fost aplicate Î84. In acest
spre zootehnie şi pomicultură — ra I. S. nd numai sporirea producţiei, ci şi
muri deosebit de importante în ansam In Conferinţa raională de partid reducerea preţului de cost. fel s-au adus ccimbinalufui economii
blul economiei naţionale. Brad au fost prezenţi toţi factorii de Contribuţia brigăzii
conducere politică, de sfat şi economi de muncă patriotică In secţie au fost afişate indicatoare de peste 2.780.000 lei. . j/ 4
Acum, după mai bine de 9 luni de că din raion. Ca delegaţi la confe cu preţurile materiilor prime, mate
la data ţinerii conferinţei, suprafaţa rinţă, ei s-au angajat să1 sprijine ac La sectorul căilor ferate forestiere Pentru buna deservire a populaţiei rialelor, pentru a fi cunoscute de fie-' Munca aceasta desfăşurată cu multă
agricolă cooperativizată în raion de tivitatea organului ales şi să înfăp din Lonea a luat fiinţă acum cîteva care muncitor. Fruntaşii în lupta pen rîvnă şi entuziasm a adus siderur-
păşeşte 07 la sută, faţă de 38 la luni o brigadă utemistă de muncă pa Conducerea cooperativei „Pro o altă secţie asemănătoare Ia tru economii sîiit larg popularizaţi. giştilor hunedoreni succese după suc
tuiască chiar unele obiective ale ho gresul“ din .Alba Iulia, spriji Zlatna, iar în comuna Mihalţ a- cese. Pînă în prezent aceştia au înscris
tărîrii. Cu regref însă, se constată că nită de cooperatori, se preocu menajează o secţie de reparat în „contul" lor de economii suma de
pă de deservirea în condiţiuni încălţăminte. 27.000.UOO iei. Şi această economie s-a
cît mai bune a cumpărătorilor realizat numai în primele opt tuni ale
cu încălţăminte, td acest scop, Prin munca conştiincioasă a acestui an. Este desigur un fapt lău
cooperatorilor, populaţia raionu
pe lingă secţiile pe care le are lui Alba va ti iot mai bine der dabil. Peste prevederile planului de
servită cu încălţăminte de bună
în oraşul Alba Iulia, această calitate. producţie s-au produs în acest an
cooperativă a mai deschis în co AÎARIA BOLDURA 140.000 tone produse siderurgice.
muna Teius o secţie de coman- In scopul sporirii producţiei de tneJ
dă pentru pantofi, amenajează tal, reducerii preţului de cost al aces
sută cit era în decembrie anul trecut. unii tovarăşi au promis şi cu atit triotică formată din 23 de tineri. A- Prin muncă voluntară Munca politică de masă este în mod tuia, la Hunedoara, mai ales în sec
s-au ales. Né referim îndeosebi la con ceastă brigadă, chiar de la înfiinţare, temeinic organizată. La gazeta de ţiile furnale nr. 1, oţelărla Martin
Pe baza liberului consimţămînt, în â- ducerea Trustului aurului şi personal a întreprins o scamă de acţiuni care Astăzi începe noul an şcolar. Leontina Dehel, Margaretă Ma perete s-au scris numeroase articole nr. 2, Sglomerator, bfuming etc. mai
ceasiă perioadă au luat fiinţa 10 gos (a tov. Ladislau Tesler, directorul ge au adus mari economii sectorului. Ast In acest scop, şcolile au fost risca, Lucreţia Bolea, Zoriţa care tratează probleme privitoare la sînt încă multe de făcut. Posibilită
podării agricole colective; numărul în neral al trustului. Printre altele, el s-a fel, colectivul sectorului a simţit din pregătite aşa cum se cuvine. Şi Buştea şi pionierii Petru Kafka. reducerea preţului de cost pe fiecare
tovărăşirilor agricole a ajuns la 20, plin ajutorul dai de brigada de mun şcoala din Gurasada, raionul ţile, rezervei« interne, sînt mult mai
iar a celor agrozootehnice la 58. Vasile Mariş, Marioara Herbeî,
Organizaţiile de partid din raion nu angajat că va lua măsuri pentru con că patriotică care a construit în timpul Ilia, s-a pregătit în vederea a- Rodica Farcaş şi alţii. .. tonă de oţel. O susţinută activitate mari. Rămîne' doar ca ele să fie fo
S-au oprit însă la constituirea unităţi struirea unei săli de aşteptare în liber 3’0 de indicatoare de clivitate si cestui important eveniment. De losite.
lor respective ,cl _^au mers pe linia aju:, 'Cnirbbârza, astfel- ca muncitorii să stea 10 'indicatoare de viteză care urmează amintit este că în acest an cu VIRGINIA DOBRÔTA o au a
iorării lor pentru a Sé consolida .din adăpostiţi în timp ploios şl pe frig. a fi aşezate de-a lungul liniilor fe răţirea localului- a fost efectuată "A
punct de vedere economic şi organiza Termenul prevăzut pentru construirea rate. De asemenea tinerii au efectuat prin muncă voluntară. -¦ : ¦
toric. Astfel, în planurile lor de per sălii m trecut cam de mult, fără ca prin muncă voluntară încărcarea din !Ér
spectivă, multe gospodării colective şl depozitul de la Jieţ a 200 m.s. de ma Cadrele didactice, părinţii şi In s ta ra furajelor s
întovărăşiri. şi-au prevăzut construcţia să se la cele mâi elementare măsuri terial lemnos şi strîngerea a 10.300 elevii au muncit cu însufleţire IJna din lucrările ce trebuie se lucrează cu grijă şi cu simţ lozările decurg încet şi în mod
de grajduri şi saivane, dezvoltarea con de începerea lucrărilor. Nevoia unei kg. fier vechi. Pînă în prezent, prin pentru ca şcoala din Gurasada să stea în această perioadă în de răspundere la însilozări. La neorganizat. Mai mult, în raio
siderabilă a fondului de bază ş.a. asemenea săli se simte de mult. De acţiunile, lor, tinerii din această bri să fie cît mai frumoasă, mai centrul atenţiei lucrătorilor din secţia din Gelmar a G. A. S. nul Brad, deşi sînt prevăzute a
acest lucru este convinsă şi conduce gadă au prestat peste 100 ore muncă primitoare. G.A.S., colectiviştilor, întovără- Oraştie, sprd exemplu, căruţele se însiloza 500 tone de furaje,
Ponderea economică a raionului rea trustului. Cu toate acestea, nu se voluntară realizînd o economie de a şiţilor şi a ţăranilor muncitori cc transportă porumbul siloz do nu s-a însilozat nimic.
Brad însă, este industria. In acest ştie ce mai aşteaptă. Viitoarea confe proape 8.000 lei. In această lucrare s-au evi cu gospodării individuale, este lă cîmp la tocătoare, nu sînt a-
sector de activitate, conferinţa raio rinţă de alegeri ? Ori vreo măsură spe denţiat mai ales tovarăşele însilozarea furajelor. Cu cît se tent încărcate. De aceea, de lin Din cele 46.000 tone de fu
nală de partid a stabilit cîteva obiec cială din partea comitetului raional de GH POPESCll vor îns'i'loza mai multe nutreţuri gă halta Geoagiu şi pînă la lo raje prevăzute a se însiloza a-
tive importante cu termene de realizare partid ? Dacă e vorba de aceasta din suculente, cum sînt porumbul cul însilozării — cale de mai nul acesta în regiunea noastră,
diferite. Unele din obiective s-au rea urmă. nu ar fi rău să se ia fără prea Comisie perm anentă siloz, deşeurile de grădină, frun bine de 1 km. — este risipit po încă nu s-aii însilozat decît 9.771
lizat, comitetul raional putînd astfel mare întîrziere. Şi ar fi nimerit ca zele şi caietele de sfeclă de za drum porumb-siloz. Tovarăşii tone, ou toate că porumbul-sifoz
¦raporta viitoarei conferinţe îndeplini felul cum se ocupă conducerea trus eu activitate rodnică hăr etc., cu atît posibilităţile de din conducerea G.A.S. (director a ajuns în faza optimă de însi
rea lor. tului de rezolvarea Unor nevoi ale sporire a producţiei de carne ş tov. I. Mîrza) deşi cunosc a- lozare, iar recoltarea sfeclei do
întreprinderilor din raion — în afară In activitatea comisiei permanente Aşa, de pildă, deputatul orăşenesc lapte, la un preţ de cost redus ceastă situaţie rtu iau măsuri zahăr şi florii-soarelui a înce
In ce priveşte productivitatea valori de cea amintită — să constituie obiec efi.9i.ente. put. Dar, în multe gospodării
că, de pildă, unele întreprinderi din tul unei şedinţe de analiză profundă, de gospodărie din oraşul Deva s-a Paul Dubovschi a propus construirea sînt mai mari. colective frunzele şi coletele
raion au depăşit prevederile hotărîrii a unei plenare a comitetului raional. Unele organizaţii de partid s La G.A.S. din Oarda de Jos sfeclei de zahăr şi pălăriile de
conferinţei, obţinînd şi însemna'e eco Poate s-ar găsi multe deficienţe ce încetăţenit. un bun obicei. Membrii a- unui trotuar pe strada Elena Vâcă- şi Galda, raionul Alba, munca la floarea-soarelui sînt lăsate
nomii la preţul de cost. In prezent necesită a fi înlăturate cit mai grab sfaturi populare din regiune în de însilozări se desfăşoară cu pe cîmp, deşi ole constituie fu
s-a ajuns să se folosească peste 60 la cestei comisii se întrunesc deseori în rescu. Totodată, el s-a angajai să ţelegînd importanţa asigurări încetineală. Din cele 2.000 tone raje valoroase pentru hrana ani
suta cărbune la arderea varului, ceea hranei animalelor pe timpul ier prevăzute a se însiloza în a- malelor, fiind bune de însilozat.
ce înseamnă economii frumoase de şedinţe de lucru şi dezbat problemele antreneze pe cetăţenii de pe această nii, au desfăşurat o intensă cesle gospodării, nu s-au însilo
lemn şi o reducere simţitoare a costu muncă politică în scopul înde Pentru remedierea lipsurilor
lui produsului respectiv. legate de buna gospodărire a oraşu stradă pentru a participa în mod vo
Tot în această perioadă au fost ter lui. Ei fac propuneri corespunzătoare luntar la realizarea acestei propu
menite să ducă la îmbunătăţirea ac neri. Propuneri preţioase au fost fă
ţiunii de gospodărire a oraşului. Un cute şi de ceilalţi membri ai comi
acceni deosebit se pune pe realizarea siei. Astfel s-a propus pavarea stră
sarcinilor reieşite din hotărîrile se zii Nicolae Filipescu, şi strada Vul
minate lucrările de amplificare la ante- nic. j siunilor sfatului popular orăşenesc. can, amenajări de zone verzi etc. plinirii planului de însilozări zat decît 250 tone. De aseme ce persistă în munca de însilo
------------------ 3ÎS3&G---------------- ¦— In urma acestor propuneri, comite Bine s-a orientat, de pildă, or nea, la G.A.S. din Sîntămăria- zări, organizaţiile de partid şi
tul executiv al Sfatului popular oră ganizaţia de partid din G.A.S Oriea şi Mintia, din cauza sla sfaturile populare trebuie să ia
Construcţii frumoase şi ieftine în G A, C. şenesc Deva a luat măsuri corespun Călan, care a trasat sarcini con bei organizări a muncii de în- grabnic măsuri. Prin ţoale mij
zătoare pentru realizarea lor. De pildă crete membrilor şi candidaţilor silozări, aceasta decurge sub loacele de oare dispun, ele tre
pe strada Elena Văcărescu s-au e- de partid pentru desfăşurarea posibilităţi.
buie să desfăşoare o mai inten
Noile gospodării agricole co ca de aci înainte să nu se mai tat furajele de pe cîmp, femeile xecuiat 90 nul. din trotuarul propus. la timp şi în bune condiţiuni a Slab se prezintă situaţia însi- să muncă politică în vederea
lective din raionul IIia dau zor cheltuiască alţi bani. Colectiviş au recoltat fasolea. O parte din In strada Nicolae Filipescu lucrările lucrărilor de însilozare. Urmînd lozării furajelor şi în unele gos urgentării lucrărilor de însiloza
în aceste zile pentru a-şi termi tii au hotărît să zidească graj colectivişti au lucrat la arsul de pavaj sînt în curs de execuţie, îndemnul şi exemplul personal podării colective şi întovărăşiri. re a furajelor. Urgentarea este
na adăposturile pentru animale. dul din piatră, iar aceasta s-o varului. Din vînzarea acestuia sfatul popular ai oraşului investind al comuniştilor, şi ceilalţi lu Dacă cele din raionul Sebeş do necesară cu atît mai mult, cu
La Stretea, Abucea, Leşnic, scoată prin muncă voluntară gospodăria a realizat pînă acum suma de 179.000 lei. crători au depus eforturi sporite pildă, au reuşit să însifozeze cît timpul este înaintat şi mun
Bejan, Mintia, Balata, Bîrsău, din carieră. La fel au hotărît un venit bănesc de 146.000 lei. Dintre membrii comisiei permanente la transportul, tocatul şi însilo deja 2.902 Tone, apoi cele din ca de însilozare va fi curînd în
Chimindia, Banpotoc etc., co să facă varul, să adune nisipul, Această sumă de bani, adăuga în mod deosebit s-au evidenţiat depu zarea furajelor. Aşa se face că Haţeg n-au însilozat decît 130 greunată, întrucît peste cîteva
lectiviştii construiesc ou mult să transporte lemnul şi alte tă la acea realizată din vînza- taţii orăşeneşti Aurel Barbură, Paul la G.A.S. din Călan s-au însi tone, ceea ce reprezintă abia zile vor începe lucrările de în-
elan, nu numai grajduri pen materiale. Zis şi făcut. S-au scos zarea animalelor, a dat posibi Dubouschi, Victor Simion, Ladislau lozat pînă în prezent 950 tone 4,33 la sută din cantitatea plani sămînţare a orzului şi griului
litatea colectiviştilor să împar de furaje din cele 1.100 tone
tru animale, ci şi silozuri, pă- prin muncă voluntară aproape tă un avans bănesc de 30 lei la Abraham şi A. Stoletu. Ei au dovedit prevăzute a se însiloza. ficată. Si Un raionul Ilia însi* de toamnă.
tule, magazii şi altele. 300 m.c. de piatră din carieră, zi-muncă. Colectivistul loan in permanenţă preocupare faţă de sar -BB-
a fost adus nisipul, s-a.ars va Vlaicu, de pildă, a primit ca cinile încredinţate antrevină totodată Succese în această muncă
Dintre toate construcţiile, rul, s-a adus lemnul şi alte ma s-au obţinut şi în gospodăriile
grajdul pe care-1 construiesc co
lectiviştii din Banpotoc este teriale la locul de construcţie, avans pentru zilele-muncă efec pe cetăţeni la înfăptuirea lor. de stat din Petreşii şi Apold,
cel mai interesant în felul său. iar apoi a început lucrul. A- tuate în gospodăria colectivă raionul Sebeş, în cea din Orăş-
Acesta are o lungime de 55 m. cum, locul unde se construieşte suma de 1.200 lei. Sume ase P. JURCON1 tie şi în altele. Rău este însă că
şi o lăţime de 12 m. Construcţia grajdul are aspectul unui ade mănătoare de bani au primit • s »¦ corespondent în unele gospodării de stat nu
Iui a început la 15 iulie a.c. şi vărat şantier. Unii dintre co şi ceilalţi colectivişti care au
se va termina la 20 septembrie. lectivişti zidesc, alţii fac mor lucrat cu hărnicie în gospodă
Dar nu în mărimea construc tar şi-l transportă, cei care se ria colectivă. O iniţiativă lăudabilă
ţiei şi în termenul scurt de pricep la dulgherie cioplesc lem Colectiviştii din Banpotoc
apreciază mult felul în oare pre
execuţie constă interesul. ¦Deo nul. Unii execută o operaţie şedintele gospodăriei lor, tov. In oraşul Petroşani se des pe străzile 6 'August, I. C. Frlmu rAn de an a crescut înzes {rărea tehnică a întreprinderii
sebit de interesant este faptul care nu o poţi întîlni pe toate Benţa Nicolae, se preocupă de făşoară o vastă acţiune pentru şi Petru Maior, unde sînt de miniere Ghelar. Datorită aces tui fapt producţia minei a cres
că acest grajd, deşi este mare şantierele de construcţie: cio bunul mers al treburilor. modernizarea străzilor Horia, putaţi. Sfatul popular le-a pus cut in ultimul timp in mod sini ţitor.
şi e prevăzut cu instalaţii de plesc cu grijă piatra. O remar Cloşca şi Budai-Deleanu. Din la dispoziţie materialele ceru
apă şi linie de decovil, totuşi că. Colectiviştii din Banpotoc — E greu să-l găseşti acasă demolarea acestor străzi au pro te, iar cu ajutorul cetăţenilor, Clişeul nostru înfăţişează sala de comandă a staţiei de
va costa foarte puţin. construiesc grajdul lor numai — spunea un colectivist. Alear venit mai multe materiale ca deputaţii au trecut la acţiune. transformare, care are o capaci tate de 35.000 V.
din piatră cioplită. La construc gă mult pentru a‘ rezolva trebu plăci de beton şi asfalt care au Se preconizează ca din materia
Construcţia grajdului e pla ţia acestui grajd muncesc cu rile gospodăriei, se frămîntă tot fost depozitate in curtea sfa lul recuperat să se facă pe stră
nificată să se realizeze cu su mult elan, în general toţi co atît de mult pentru a găsi cele tului popular orăşenesc. Văzind zile amintite 600 m.t. de tro
ma de 190.000 lei. Dar prin lectiviştii. Unii dintre ei, care mai bune metode de muncă oare această situaţie, deputaţii Du tuar. Este o iniţiativă lăudabilă
folosirea resurselor locale nu nu au muncit efectiv la con să ducă la întărirea gospodăriei mitru Bucinszki şi Ludovic şt care cu siguranţă că va fi
va costa nici măcar 15.000 lei. strucţia grajdului, au executat noastre. Kiss au cerut sfatului popular dusă la îndeplinire pentru că
Pînă acum s-au cheltuit doar alte lucrări importante. Astfel, să le pună la dispoziţie aceste cei doi deputaţi se bucură de
13.000 lei pentru cumpărarea au săpat gropi în care va fi Prin munca lui, preşedintele materiale pentru ca, cu ajutorul ajutorul unanim al alegătorilor
unor materiale strict necesare însilozat nutreţul pentru anima- lor să poată amenaja trotuarele
c a ; ciment, ţiglă, cherestea, gospodăriei este exemplu demn lor .
fier-beton, lemn etc. Se prevede le, alţii au recoltat şi transpor- de urmat pentru toţi colecti-
viştii.