Page 53 - 1959-09
P. 53
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI ui H. S. Hriişcin in 5. 0.1
m ulsotiakmului N. S. Hruşciov şi persoanele care-S însoţesc
au părăsit Moscova plecînd pe bordul
unui avion „TU 114" la Washington
MOSGOVA 15 (Agerpres) M. Lunkov, A.G. Kovalev şi V. lui Suprem al U.R.S.S., A.F.
J După cum s-a maţ anunţat, răs- M. Vinogradov. Zaseadkov şi D.F. Ustinov, vice-
Anuí XI Nr. 1471 Miercuri 16 septembrie 1959 4 pagini 20 bani punzînd invitaţiei lui D. Eisen • Aflîndu-s'e în S.U.A., N. S. preşedinţi ai Consiliului de Mi-
hower, preşedintele S.U.A., la 15 Hruşciov va avea convorbiri cu nişti al U.R.S.S., P.P. Lobanov*
septembrie a părăsit Moscova preşedintele D. Eisenhower. N. S. preşedintele Sovietului Uniunii
IN VALEA JIULUI plecînd pe bordul unui avion Hruşciov va vizita oraşele Was- al Sovietului Suprem al U.R.S.S'.
„TU-1Î4“, într-o vizită oficială hington, New York, Los Angeles, M.P. Gheorgadze, secretar al
J •"" - ^ la Washington,- N. S. Hruşciov, San Francisco, Des Moines, Pit- Prezidiului Sovietului Suprem al
Noua realizare preşedintele Consiiliului de Mi tsburg, se va întîlni cu repre U.R.S.S., miniştri ai U.R.S.S.,-
a ştiinţei şi teh
nicii- sovietice, lan niştri al U.R.S.S., cu familia sa. zentanţi ai cercurilor politice, membri şi membri supleanţi ai
sarea cu succes a
in întrecerea socialistă rachetei cosmice In călătoria lui în S.U.A. N.S. obşteşti şi de afaceri ale S.U.A., Comitetului Central al P.G.U.S.,
care a atins su
Mereu în frunfe prafaţa Lunii, con Hruşciov este însoţit d e : A. A. va vizita unele întreprinderi ’'in preşedinţi ai Comitetelor de Stat
stituie un succes
La începutul anului minerii de la Uneam au luat o ho- excepţional. Această Gromîko, ministrul Afacerilor dustriale şi agricole, precum şi ale U.R.S.S., mareşali ai Uniunii
tărîre îndrăzneaţă: să fie mereu printre fruntaşii în veste a fost pri
trecerii socialiste pentru sporirea producţiei de cărbune pe bazi mită cu o emoţie Externe al U.R.S.S., V. P. Eliu- instituţii de cercetări ştiinţifice Sovietice, conducători ai organi
c u l carbonifer al Văii Jiului. Pentru a transpune în fapte ho- nemărginită şt de
tărîrea luată, minerii au discutai în şedinţe şi consfătuiri de pro oamenii muncii din tin, ministrul Invăţămîntufui Su americane, se va informa asupra zaţiilor de partid şi sovietice din
ducţie despre posibilităţile de care dispun, au luat noi măsuri regiunea noastră.
’tehnico-organizatorice şi au muncit cu mult elan. Rezultatul con- perior şi Mediu de Specialitate vieţii poporului american. Moscova şi din regiunea Mosco
>cret al acestor măsuri a fost depăşirea lună de lună a sarci IN CLIŞEU:
nilor de plan. Ceea ce este ma? important însă, este faptul că Brigada condusă de al U.R.S.S., G. A. Jukov, preşe Atunci cînd se va afla ia New va, şefi ai secţiilor C.G. al
obiectivul „Toate brigăzile la nivelul celor fruntaşe“ a devenit minerul Nicolae
pentru minerii din Uricani o realitate: în prezent la această Lăzâruţ de la mina dintele Comitetului de Stat pen York, la invitaţia Iui D. Ham- P.C.U.S., activişti cu munci de
imină nu mai există nici o brigadă rămasă în urmă. Ţebea, citind şti
In primele 12 zile din luna septembrie minerii de aici au rile apărute in tru relaţiile culturale cu ţările marskjoeld, secretarul general ai răspundere ai C.C. al P.G.U.S.,-
dat patriei cu 1.560 tone de cărbune peste prevederile planu ziare In legătură cu
lui, situîndu-se astfel îiî fruntea întrecerii socialiste pe bazin. străine de pe lingă Consiliul de O.N.U., N. S. Hruşciov va rosti funcţionari superiori ai Consiliu--
Realizări frumoase au obţinut ambele sectoare. lansarea pentru a
Miniştri al U .R.S.S.; V. S. E- o cuvîntare la cea de-a 14-a se lui de Miniştri al U.R.S.S., Mi
Continuă şirul succeselor doua oară a ra
chetei cosmice. melianov, şeful Direcţiei genera siune a Adunării Generate a nisterului Afaceriloj Externe al
E s’ste cunoscut că minerii de la Lupeni au întîmpinat
multe greutăţi în primele luni ale anului, greutăţi ce le pentru folosirea energiei ato O.N.U. U.R.S.S. şi alte persoane oiici-
le-au adus mari prejudicii în lupta pentru realizarea sarcini
lor de plan. Dar elanul şi însufleţirea nu i-au părăsit o clipă. mice de pe lingă Consiliul de Pe aeroportul Vnukovo, pavoa ' aie.
Sporindu-şi eforturile, dezvotfîn'd întrecerea socialistă pe baza
iniţiativelor „ziua şi îîşia“ şi iniţiativa minerilor de la Ani Miniştri al U.R.S.S. ; scriitorul zat cu drapelele de stat ale Printre persoanele care l-au
noasa, au reuşit să iasă din impas. Recent, exploatarea lor
M. A. Şofohov ; N. A. Tihonov, U.R.S.S. se aflau numeroşi re condus pe N.S. Hruşciov la aero
preşedintele Consiiliului economi prezentanţi ai oamenilor muncii drom se aflau şefii reprezentan
ei naţionale Dnepropetrovsk din Moscova. N. S. Hruşciov a ţelor diplomatice acreditaţi în
(R. S. S. Ucraineană) ; prof. fost condus d e : A.S. Aristov, U.R.S.S., şi membrii ambasadei
A. M. Markov, membru al cole N.I. Beieaev, L.I. Brejnev, N.D. S.U.A. la Moscova în frunte cu
giului Ministerului Ocrotirii Să Ignatov, A.I. Kiricenko, N.A. E. Freers, însărcinatul ou afaceri
nătăţii al U.R.S.S. ; precum şi Muhiitdinov, M.A. Suslov, D. S. ad-interim al S.U.A. în U.R.S.S.,
L. F. Ilicev, P. A. Satiukov, Â. Korodcenko, I.E. Kalnberzim, A.P. precum şi numeroşi corespon
I. Adjubei, G.T. Suiski, V.S. Le Kirilenko, N.V. Podgornîi, D.S. denţi sovietici şi străini.
bedev, D. A. Troianovski, A.S. Poleanski, A.N. Kosîghin, K.T. Cei prezenţi au condus cu căl
Sevcenko, A.A. Soldatov, V.F. Mazurov, V.P. Mjavanadze ; I.I. dură pe N. S. Hruşciov şi per-:
Urmînd exemplul lui Nicolae Militam Gruberkov, A.A. Tupolev, M.A. Paleţkis şi M. Rahmatov, vice soanele care î l . însoţesc, urîn-
O iniţiativă rodnică Harlamov, F.F. Molooikov, N. preşedinţi ai Prezidiului Sovietu- du-le drum bun.
Nikita Sergheevici Hruşciov
a fost distinsă cu ordinul „Steaua Republicii Populare Romîrie“ Emeric Csiky, şeful m e i brigăzi de rngusi a.c., rămăsese în urma planu a sosit Sa Washington
clasa I-a. Primind înalta distincţie, minerii de la Lupeni s-au la exploatarea minieră Vulcan, e-s-le lui cu 640 tone cărbune.
angajat să continue şirul succeselor, să dea patriei noi şi im unul dintre cei mai cunoscuţi mineri
Comunistul Csiky însă nu s-a te
portante cantităţi de cărbune peste plan. din Valea Iiului. Faima de fruntaş mut. Incepind de a doua zi a pus WASHINGTON 15 (Ager- siliului de Miniştri al U.R.S.S. nului pe N. S. Hruşciov, pre
unele lucruri la punct. .4 stat de pre-s). — N.S. Hruşciov, preşe pe aerodrom au sosit D. Eisen şedintele Consiliului de Miniştri
Realizările de pînă acum dovedesc că minerii de fa Lu şi-a căpăfat-o in lupta pentru sporirea vorbă cu noii ortaci şi le-a explicat dintele Consiliului de Miniştri hower, preşedintele S.U.A., se al U.R.S.S., şi pe soţia acestuia
ce trebuie să facă fiecare pentru ca al U.R.S.S. a sosit la 15 sep cretarul de stat Ghr. Herter, S. N. P. Hruşci-ova. După prezen
peni sînt hotărîţi să-şi respecte angajamentul. Plusul de pro producţiei de cărbune. Brigăzile pe lucrurile să meargă bine. „De azi tembrie la Washington într-o Lodge, reprezentantul perma tarea persoanelor oficiale sosite
înainte vom face schimbul la faţa lo vizită oficială în Statele Unite nent al S.U.A. la O.N.U. şi alte pe aerodrom, N. S. Hruşciov şi
ducţie înregistrat de ei la slîrşituil lunii august se ridică la care le-a condus au fost totdeauna cului de muncă; fiecare schimb va .aie Americii la invitaţia iui D. persoane oficiale. D. Eisenhower trec -în revistă
aproviziona ou materiale schimbul Eisenhower, preşedintele S.U.A. garda de onoare. Răsună imnu
aproape 2.800 tone de cărbune cocsificabil, iar în luna septem fruntaşe, ceea ce dovedeşte că este u rm ător• nu mai trebuie să existe Printre cei veniţi în în-tîmpi- rile de stat ale Uniunii Sovie
absenţe nem otivale; să respectăm céle Aeronava „TU-114“ avînd pe na-re şe afla M. A. Menşikcv. tice şi Statelor Unite, răsună
brie, pînă în data de 12 inclusiv, au dat peste planul lunar priceput in meseria pe care o profe 8 ore de lucru" — iată care au fost bord pe N. S. Hruşciov, mem ambasadorul U.R.S.S. Pe aero cele 21 salve de tun trase în
primele măsuri pe care le-a luat Csiky- brii familiei sale şi persoanele drom se aflau de asemenea sute semn de salut în cinstea preşe
Ia zi mai mult de 220 de tone. sează -cu alila dragoste. baci împreună cu noii ortaci. care: îl însoţesc, a aterizat pe de. corespondenţi am ericani. şi dintelui Consiliului de Miniştri
aerodromul Andrews, în apropie străini ai ziarelor, posturilorNde ai U.R.S.S.
In fruntea întrecerii socialiste se situează colectivele sec Csiky-baci, aşa cum îi spun ortacii Rezuttalele s-au văzut imediat. In
săi, nu-i un om care să rămână in următoarele 6 zile, din cele . minus re de Washington, fa' 12,21 (ofa radio, televiziune şi operatori N .-S. Hruşciov şi D. Eisen
toarelor III, IV A şi V sud. 640 tone, au fost recuperate 400. As hower se urcă la tribună.
j urmă. El a îm brăţişat. printre cei tăzi noua brigadă condusă de Emeric locală). cinematografici. Dwight Eisen
Csiky, la . acelaşi toc de muncă, îşi Preşedintele Eisenhower ros
Roadele aplicării înijfiafiveîor dinţii iniţiativele ş i . metodele înainta depăşeşte planul zilnic cu 20—25 la Pentru a-i întîmpina pe N. hower, preşedintele S.U.A., a teşte ¦un scurt discurs.
te. La fel a făcut cină a luat cunoş suia.
S. Hruşciov, preşedintele Con întîmpinat în faţa scării avio
te poate spune pe drept cuvînt că minerii de la Aninoasa tinţă de iniţiciiva oriacilor. lui Tuca-
* sînt iubitori ai noului. De [a ei a pornit Ia începutul ciuc, la fel a procedat şi in lima
anului trecut iniţiativa „o tona peste plan de fiecare om, în trecută, cină presa şi radioul l-au
fiecare zi“ şi tot ei au fost primii din Valea Jiului care au informat de îndrăzneaţă iniţiativă a
îmbrăţişat iniţiativa textflistei sovietice Gaganova. textilisiei sovietice Gaganova, şi a frun
taşului in producţie Nicolae Militarii,
Lucrând după iniţiativele cefe mai noi şi aplicînd măsuri de a prelua conducerea unei brigăzi
tehnico-organizatorice eficace, minerii de la Aninoasa au reuşit rămase in urmă.
> să dea patriei, de la începutul anului şi pînă la data de 1 sep- El ştia că la Vulcan, în cadrul Iniţiativa aceasta d mai fost îm
\ tembrie, peste 2.300 tone de cărbune în afara planului, iar în sectorului 1, mai există brigăzi care brăţişată şi de alţi fruntaşi în pro C i w î n t m m lu i D o E is e n h o m e i
_________ __ perioada 1-12 septembrie inclu luni de-a riadul mi-şi îndeplinesc sar ducţie ca Nicolae Morara, Petru Bo- Domnule preşedinte, vea posibilitatea să staţi de vorbă cu rul nostru şi principiile după care sa
Vă salut pe dv. familia dv. şi pe oameni şi cu grupuri de oameni rc- călăuzeşte. Vă asigur că el nu are gîn-
siv, depăşirea se ridică ia 658 cinile de plan. Aşa că s-a prezentat giuţ şi Ion Nicoară, care îşi realizează celelalte persoane care vă însoţesc pe prezentînd toate domeniile vieţii. durl rele faţă de nici un alt popor, că
pămîntul Statelor Unite. Sînt foarte fe nu rîvneşte Ia nici un teritoriu sau la
C ooperativă tone. . . , , la conducerea exploatării cu cererea sarcinile de plan, Împreună ou noii ricit că dna. Hruşciov şi alţi membri ai Sistemele politice şi sociale ale ţă o putere mai mare ca acum. De ase
Sectoarele care au obţinut de a i se încredinţa conducerea unei ortaci, în proporţie de 109—115 la familiei dv. vă însoţesc. In numele gu- rilor noastre se deosebesc foarte mult. menea, poporul nostru nu urmăreşte
vernului şi al poporului Americii îmi In sistemul nostru, poporul însuşi sta să intervină în afacerile interne aie
fru n ta şă cele mai frumoase realizări în astfel de brigăzi. Dorinţa i-a fost suiâ. exprim speranţa că dv. şi dînşii veţi bileşte şi controlează guvernul. Sînt vreunui ait stat.
ultima perioadă sînt sectoarele împlinită. I . s-a încredinţat conducerea găsi interesantă şi folositoare vizita sigur că veţi constata că poporul nos
Cooperativa „Muncitorul“ din III şi IV. unei brigăzi care în perioada 1—25 D. LUCA dv. la noi. tru, ca şi ^poporul dv., doreşte să tră Sper cu toată sinceritatea că atunci
Călan se menţine printre unită corespondent iască în pace şi dreptate. Cu toate că cînd veţi vedea acest adevăr despre
¦------------ >----— o o ------------------ Aştept cu interes convorbirile ps poporul nostru a creat şl menţine for poporul nostru şi veţi crede în el va
care le vom avea. Deşi nu vom duce ţe puternice pentru asigurarea securi apare o bază mai bună decît pînă a-
ţile cooperatiste fruntaşe pe Pentru o productivitate cît mai tratative în nici una din problemele tăţii, este limpede că, deoarece poporul cum pe care vom putea discuta în co
raion. In luna trecută, de pildă, care afectează interesele altor ţări, nostru vrea pace şi întrucît el are o mun problemele care ne despart.
planul global de desfacere al cred că un schimb de vederi complect influenţă hotărîfoare asupra acţiunilor
şi sincer în numeroase probleme poate esenţiale ale guvernului nostru, o a- Lă urma urmelor obiectivul nostru
cooperativei „Muncitorul“ a fosl înaltă în industria extractivă contribui la o mai bună înţelegere, de comun trebuie să fie întotdeauna o pace
depăşit cu 20 la sută. Cele mai ambele părţi, a problemelor internaţio gresiune din partea statului nostru este dreaptă, generală şi rodnică. In' acest
nale nerezolvate. cu neputinţă.
frumoase realizări le-a obţinut Pentru traducerea în viaţă ă care zi“, iniţiativa minerilor de dustria extractivă, cadrele de spirit, dle preşedinte, vă salut şi vă'
magazinul de mobile, care şi-a directivelor stabilite de Congre la Lupeni „Ziua şi fîşia“, şi ini conducere din economie, acti In timpul vizitei dv. aici, veţi avea Aşa cum sper să vă pot vizita mai
depăşit planul cu 150 la sută, sul al Il-lea al P.M.R., Confe ţiativa textflistei sovietice Ga viştii de partid, sindicat şi urez bun venit la Washington şi în
magazinul de textile, cu o de rinţa regională de partid din ganova, îmbrăţişată de mine U.T.M. să participe, la discu
păşire de 25 la sută şi maga 10— 1i ianuarie a.c. a pus în rul Aurel Gristea de la Ani ţie, arătînd căile pentru spori
zinul de confecţii cu o depăşire faţa colectivelor de muncă din noasa, extinderea tehnicii mi rea productivităţii muncii, să
industria extractivă sarcina de niere noi la toate genurile de facă propuneri privind oreşte-
de 40 la sută.
Din cele 8 filiale săteşti ale a lupta necontenit pentru spori lucrări, exploatarea cît mai ra rea randamentelor şi să critice prilejul să cunoaşteţi în oarecare măsu tîrziu şi să aflu mai multe despre Statele Unite.
cooperativei „Muncitorul“ din lipsurile oare . mai .persistă în ră ţara noastră, instituţiile şi obiceiu poporul dv., ştiu că dv. doriţi,să înţe
Călan, cele mai frumoase rezul rea producţiei, pe seama creşte ţională a utilajelor şi ridicarea această direcţie. rile noastre şi poporul nostru. Veţi a- legeţi mai bine sistemul nosfru, popo- A luat apoi cuvântul N. S. Hruşciov
tate le-a obţinut filiala din Nă- care a rostit o cuvîntare de răspuns.
dăştia Superioară, care a vlndut rii productivităţii muncii. nivelului de calificare a cadre (Citiţi 'în pagina IlI-a artico
cu 40 la sută mai multe măr lul „In luptă perdra realizarea
furi faţă de prevederile planu Pentru realizarea acestei sar lor miniere. - sarcinii trasate de conferinţele
lui. Venind în sprijinul, acestei
cini la îndemîna colectivelor de regională şi raională de partid:
1. CRAŞCA mai sus stă organizarea judi acţiuni, redacţia ziarului nostru o tonă pe post, la minele din . H r u ş c io v
corespondent cioasă a întrecerii socialiste iniţiază o rubrică de discuţii pe Valea Jiului" de Alexandru C u v în ta r e a lu i N o
pe baza iniţiativelor noi, ca . terna : „Pentru o productivitate Plic, secretar al Comitetului ra Domnule preşedinte, pămîntul american, să mulţumesc dom prezentanţii statelor sînt foarte utile.
iniţiativa' minerilor de la Ani cît mai înaltă în industria ional dc partid Petroşani). Doamnelor şi domnilor, nului Eisenhower pentru invitaţia de O importanţă deosebit de mare o au
noasa „O tonă de cărbune pes extractivă“ şi invita muncitorii, Ingăduiţi-mi ca în acest moment, a vizita ţara dv. şi tuturor celor pre întâlnirile şi convorbirile oamenilor de
te plan de fiecare om, în fie- tehnicienii şi inginerii din in- cînd am sosit pentru prima oară pe zenţi pentru primirea caldă ce ne-a sfat ai celor două mari ţări ale noa
A început noul an şcolar fost făcută nouă, reprezentanţilor U- stre — Uniunea Sovietică şi Statele
niunii Sovietice, Unite ale Americii.
Ruşii spun : „Orice treabă bună tre Toate popoarele sînt profund inte
In oraşul Deva, ca şi în întreaga Cismaşu, Victoria Stanciu din anul 11, buie începută de dimineaţă“. Zborul resate în menţinerea şi întărirea pă-
ţară, a început ieri noul an şcolar. Maria Manolescu, Ana Radu si Maria nostru a început astăzi dimineaţă la cii, în coexistenţa paşnică. Războiul
Cu acest prilej, peste tot au avut loc Morarii din anul 111, Silvia Vizeşi, Cor Moscova şi sîntem bucuroşi că prima nu făgăduieşte nimănui nimic bun, pa
serbări. Reprezentanţii pionierilor, ute- nelia Popescu din clasa VIl-a B. Cor noastră întîlnire pe pămîntul american cea este spre folosul tuturor popoa
miştilor, ca şi directorii şcolilor, au nel Henţiu, Eugenia Pascu, din clasa are loc în aceeaşi dimineaţă. După relor. Iată primul principiu după care,
arătat condiţiile bune de învăţătură VI-a A, fruntaşi 1a învăţătură. cum vedeţi, ţările noastre nu sînt chiar sîntem de părere, trebuie să se că
create de partid şi guvern pentru creş La etaj, în una din sălile de clasă* a-tât de îndepărtate una de cealaltă. lăuzească oamenii de stat din toate
terea unui tineret bine pregătit. Au elevii din unu! 111 luaseră Ioc în bănci Am primit cu multă plăcere şi re ţările pentru a înfăptui năzuinţele po
urmat apoi programe artistice după şi se întreţineau cu Letiţia Bunea. poarelor.
cunoştinţă invitaţia preşedintelui S.U.A.
care elevii au trecut la clase. noua ior colegă. Ce să-i faci, aşa este de a face o vizită oficială în ţara dv. Am venit la dv. cu inima deschisă
Bucuria revederii cînd vine cineva străin. Trebuie să-l Echipa de montatori condusă de maistrul Constantin Bazăverde şi M artin NicilUa, a grupăTui de şantiere şi voi fi bucuros să stau de vorbă cu şi cu intenţii bune. Poporul sovietic
primeşti aşa cum se cuvine... construcţTi-montaj al I.C.S.II., lucrează în prezent la montarea cubîlouriior noii turnătorii a uzinei „Vicîoria"- oameni de stat, reprezentanţi ai cercu vrea să trăiască în pace şi prietenie
La şcoala medie „Dr. Petru Groza“ Călan. Dalorliă faptului că-şi organizează bine lucrul, această echipă reuşeşte să-şi depăşească norma lunară rilor de afaceri, ai intelectualilor, cu cu poporul american. Nu există .nimic
era o continuă forfotă: strîngeri de Condiţii din ce în ce pa 30—35 la sulă. IN C L I Ş E U E c h ip a după terminarea lucrului. muncitori şi fermieri, să cunosc viaţa care să împiedice ca relaţiile dintre
mîini, sărutări, îmbrăţişări, veselie. Cei mai bune poporului american harnic, întreprin ţările noastre să fie relaţii de bună
mai buni elevi la învăţătură, printre zător. vecinătate. Popoarele sovietic şi a-
care surorile Stoica, din clasa Vl-a A, La şcoala medie „Decebal“ vor în merican, ca şi alte popoare, au luptat
Sonia Birţan din clasa VI-a B. Titus văţa în anul acesta aproximativ 800 In ceea ce ne priveşte, vom fi bucu bine împreună în anii celui de-al doi
Kunst dintr-a VII I-a, Romulus Cîmpea- de elevi. Ca şi la alte şcoli, şi aici roşi să- primim în ctirînd în Uniunea lea război mondial, împotriva duşma
nu şi Elena Cosiescu dintr-a IX-a condiţiile de învăţătură sînt cu mult Sovietică pe dl. Eisenhower, pe mem nului comun şi i-au frînt şira spină
Florentina Morărescu dirvtr-a Xi-a, au mai bune faţa de anii trecuţi. Interio rii. In condiţii de pace avem şi mai
venit hotărîţi ca şi în anul acesta să rul şcolii este altul. Aici s-au executat brii familiei sale şi persoanele care multe temeiuri, şi mai multe posibili
se situeze tot printre fruntaşi. lucrări importante în majoritatea să
lilor de clase şi coridoarelor. Condiţii îl vor însoţi. Vom face preşedintelui tăţi ca popoarele noastre să fie prie
..La şcoala pedagogică tene şi să colaboreze.
V. ALBU cea mai cordială primire şi îi vom
Viitorii învăţători erau la fel de vo înainte de întâlnirea cu dv,, domnu-
ioşi. Ain observat printre ei pe Doina (Continuare în pag. 3-a) oferi toate posibilităţile pentru a cu
(Conflnuare în pag. 4-a)
noaşte viaţa poporului sovietic.
Am considerat întotdeauna că vizi
tele reciproce şi întâlnirile între re-