Page 55 - 1959-09

Nr. 1471 , DRU MU L SOCI A U S MU LU J Pa g. 3

In preajma deschiderii noului an şcolar .!ly-, Din carnetul corespondentului Răspunsul Iui N. S. Hruşciov

fn învăţămîntul de pârtiei 3 în vizita la H!u la sc riso rile şi telegram ele prim ite
în legătura cu vizita In S. II. A.
L4 M I M LIJPEIM1
Era intr-o după-masă. Cînd romini, care să garanteze pen­ MOSCOVA (Agerpres). TASS trans­ iatea socialistă şi construiesc term co­

Pregătirile suit pe m-am abătut pe la casa mine­ tru mine. Faptul că tata a mite: Textul complect al răspunsului munismul.
rului Haidu luliu soarele co­ fost miner şi că eu m-am lui N. S. Hruşciov ia scrisorile şi te­ Zborul fără precedent al rachetei so­
bora spre asfinţii.' In curte născut în Pălrila nu erau o legramele primite în legătură cu vi­
vietice spre Lună şi punerea în func­

Una din principalele îorme cercurile şi cursurile de învă* lîngă cabinetul raional de par­ m-a intimpinat o fetiţă zglo­ garanţie zita în S.U.A, ţiune a spărgătorului de gheaţă ato­

de educare a membrilor şi can­ ţămînt s-a terminat. P en tru ' tid Petroşani. bie, ! cu faţa senină.. Era Eli- Vremea se scurgea pe ne­ In legătură cu vizita în Statele mic „Lenin“, constituie o mărturie

didaţilor de partid o constituie noul an şcolar au fost recrutaţi Birourile organizaţiilor de ba­ sabeta, fiica minerului: simţite. Mă ridic din fotoliu Unite ale Americii am primit nume­ grăitoare a faptului că poporul Uosltu

învăţămîntul de partid. înca­ 41 de propagandişti, dintre care ză pe sectoare au creat comisii — E .acasă tăticul ? , .şl iau din raftul de cărţi, de roase scrisori şi telegrame de la oa- creează cu succes baza tehnico-îîia-

draţi în diferite cercuri şi cursuri o mare parte au o vechime în­ pentru încadrarea membrilor de — Acasă 1 Poftiţi înăuntru I pe policioara recamierului, o tnerti sovietici, precum şi de la ce* teriaiă a societăţii comuniste, călăuzin-

ale învăţămîntului de partid, delungată în munca de propa­ partid,, precum şi a tovarăşilor Intru.în casă şi m ă aşez pe carte groasă: „Congresul al tăţeni ai altor ţări, în special de la du*se după hotărîrile istorice ale Con­

membrii şi candidaţii de partid gandă, aşa cum sînt tovarăşii din activul fără de : partid' în un fotoliu, oarecum stingherit, ll-lea al P.M ,Rl‘. Mă uit la americani. In aceste scrisori şi • tele­ gresului al XX!-lea al Partidului. Nu­

au posibilitatea de a-şi însuşi, Ana Ferdinand. Mihai litiu, Ioan dţverse forme de înyăţămînt. , Mă uit cu ochi iscoditori la ea. Era in iimba maghiară. grame se exprimă speranţa că vizita mai oamenii care închid ochii în mod
Şerban, Xeleinen P etru 'şi alţii.
printr-un' studiu organizat, te­ .Organizaţiile de b’a^ ă ' aii ca confortul din casa minerului. — •' Aţi studiat documentele mea va contribui la îmbunătăţirea re­ voit şi nu vor să Vadă realitatea vie,
Totodată, colectivul nostru de
zele de bază ale teoriei ma.r- propagandişti a fost . lărgit cu sarcină ca. .pînă la deschiderea Ne cunoaştem mai demult..*• Ii Congresului ? laţiilor între U.R.S.S. şi S.U.A.', că se pot îndoi de posibilităţile nelimi­
tovarăşi noi din rîn'dul mineri­ anului. şcolar al învăţămîntului. spun că vreau să scriu un — Cum să nu le studiez,
xist-leniniste, de-a cunoaşte pro­ lor, tehnicienilor şi inginerilor, schimbul de păreri cu preşedintele Sta­ tate de progres uman pe care le des­
fruntaşi în producţie, cu presti­
blemele fundamentale ale poli­ giu şi nivel politic şi ideologic de partid să mobilizeze propa­ } articol despre viaţa lui. '¦ doar am fost delegat. telor Unite ale Americii, domnul Eisen- chide comunismul.
ridicat. Printre ei se numără tov.
ticii partidului şi statului nos­ Nicolae Crainic, Cornel Borza, gandiştii la” instruirea Ce se face — Nu ştiu ce ai putea Şi ca să-mi- dovedească afir­ hower, va constitui Un bun început Oamenii sovietici au fost plăcut
Cornel Căţinaşi, Popovici Mi-
tru, • . ••• hai şi alţii. . la' cab’inetul de partid din Pe­ scrie i despre mine s-a mai maţia ce o făcuse, deschise pentru însănătoşirea situaţiei interna­ emoţionaţi şi pQternic impresionaţi de

Peste puţin timp se- deschide De felul cum .sînt pregătiţi troşani. De asemenea, trebuie L scris — spuse el cu modestie: cartea şi-mi arătă cuvîntărea ţionale. vestea zborului rachetei spre Lună. El
noul an şcolar în. sistemul în­ propagandiştii, depinde în mare
văţămîntului de partid. Organi­ măsură 'desfăşurarea în bune începute întîlnirile între 'propa­ — Găsim noi, doar viaţa se ţinută de el la Congres. Por­ Omenirea trăieşte astăzi vremuri mi­ sînt mîndri de oamenii lor de ştiin­
zaţiile de partid de la •exploa­ condiţiuni a . noului an de .în­
tarea minieră Lupeni desfăşoară gandişti şi cursanţi, trebuie sta­ schimbă de ta o zi la alta. nind de la acest fapt, curiozi­ nunate. Sînt vremuri ale înfloririi ştiin­ ţă, de inginerii, tehnicienii şi munci­
în prezent o activitate intensă văţămînt. In .acfest scop 11 pro­ ţei şi tehnicii, economiei şi culturii, torii ior, care, primii în lume, au reu­
pentru pregătirea deschiderii şi bilite data? ora,' sala unde se va — Adevărat! Cite nu s-au tatea m-a împins Să-t întreb
desfăşurării în bune condiţiuni pagandişti au urmat cursurile
desfăşura învăţămîntul 'etc. schimbat şi în viaţa mea în dacă a fost in străinătate. vremuri în care basmele prind viaţă şit să trimită în Lună un conteiner cu
de pregătire de 14 zile de la
După felul în Care s-a mun­ ultimii ani. — Am- fost, şi încă în citeva aevea. Călătoria noastră în S.U.A. a aparatura ştiinţifică şi cu fanionul cii
Deva, iar restul propagandişti­
cit, pînă în prezent, există ga­ — Tocmai asta vroiam să tari. în anul 1951 în-Uniunea coincis cu două evenimente de cea stema Uniunii Sovietice şl să cuce­
lor urmează cursul fără scoate­
ranţia că în anul .acesta educa­ spum Cină am' văzut camera Sovietică, intr-un schimb de mai mare însemnătate: pentru prima rească astfel prioritatea pentru ţara
rea marxist-lertinistă a ; fcomu- mobilată-, aparatiil de radio, experienţă, la minele ,din Don- oară In istorie s-a realizat cu succes noastră. Astfel, prioritatea primului
a noului an de învăţămînt. ba nişti.lor de la mina Lupeni se va biSiioteca, fata cu bicicletă,., bas. Acolo am învăţat cum să trimiterea de pe Pămînt în Lună a zbor reuşit al unei rachete pe Lună
mina noastră'pregătirile pentru face ta un nivel mult mai bun dumneata trăieşti cum trăiau cresc noi cadre de mineri.. De
deschiderea învăţămîntului de 'decît anul trecut. directorii' pe vremuri! unei rachete cosmice de către oamenii a revenit definitiv Uniunii Sovietice.
partid pe anul şcolar 1959— 1960 atunci şi pînă acum am cali­
sînt în centrul atenţiei organi­ sovietici şi a început să navigheze Noi înţelegem desigur, că victoria
zaţiilor de partid. — Las-că pe atunci mie nu ficat peste 100 de tineri. Din
IOAN KARPEN .............. ... primul spărgător de gheaţă atomic din cuceritorilor sovietici ai cosmosului este
responsabil cu munca de propagandă mi-a fost deloc uşor... aceştia 12 sînt şefi de brigadă:
lume, „Lertin". o . faptă eroică a întregului popor so­

Selecţionarea noilor cadre de şi agitaţie îrt Comitetul de partid Şi cu aceasta minerul luliu Barta Francisc ia sectorul IV, Cît de multe romane fantastice, po­ vietic, este o victorie a întregului la­
veşti şi poeme s-au scris despre zbo­
propagandişti care vor conduce rea din producţie organizat pe al minei Lupeni Haidu începu să-şi depene Andronie losif la sectorul XI rul în Lună I Oamenii au visat se­ găr al socialismului, este o contribu­
cole de-a rîndul Ia zborurile interpla­
Toţi membrii şi candidaţi! de partid tristele-i amintiri, îngropate în al minei Petrila... netare şi iată că acum sîntem în pra­ ţie de seamă ' Ia dezvoltarea ştiinţei
negura unor vremuri de mult Mi-a povestit apoi că in a-
mondiale, o realizare de însemnătate

încadraţi în învăţămînt apuse: nul 1952 a fost la odihnă în mondială. / j

— La vîrsla de 12 ani am Cehoslovacia, in 1953 la Viena, gul înfăptuirii acestui vis temerar. De­ Lansarea spărgătoruiui de gheaţă

Zilele trecute, adunarea gene­ pus şi. s-au angajat să parti­ mitetului comunal al femeilor, intrat ca ucenic la un antre­ la Congresul Mondial, al Sindi­ cenii de-a rîndul oamenii de ştiinţă „Lenin“ ale cărui motoare sînt acum
rală a organizaţiei de partid
din G.A.G. „Drumul socialis­ cipe cu regularitate la curs, să E'va Iovănescu. membră în co­ prenor de construcţii din catelor, iar în 1955 la Helsinki, s-au străduit să creeze o navă care să pese în funcţiune de energia atomică,
mului“ din Rîu Bărbat a discu­
tat problema deschiderii noului se străduiască să-şi însuşească mitetul comunal al femeilor, poată înainta spre Polul Nord, învln- are şi ea o însemnjătate simbolică. Nu
an şcolar al învăţămîntului de
cît mai temeinic cele predate. Stoica Zoie, tehniciană agricolă Petroşani, apoi la 16 ani¦ am in Finlanda, unde a luat. parte gînd orice obstacol. Şi iată .că acum., f întîmplăfor, tocmai oamenii sovietici
partid.,
Adunarea generală a stabilit Tot cu aceasta ocazie, orga­ a sfatului popular, utemistul intrat in mină, ca vagonetar. la Congresul Mbndiat al parti­ această navă a fost pusa în funcţiune. au fost aceia care, primii în lume. au

ca formă care va funcţiona în nizaţia de partid din gospodă­ Victor Duncea şi colectivistul Munca era grea, istovitoare. Se zanilor păcii. Cum să nu fini entuziasmaţi, noi, pus în funcţiune o centrală electrică
acest an pe lîngă organizaţia oamenii sovietici, şi nu numai noi, ci acţionată cu energie atomică, care,
de bază, un curs seral anul I. ria colectivă a hotărît ca —¦ Brăila Rusu. lucra în condiţii primitive. ,..Vroiam să plec, dar mine­ şi toţi oamenii de bună credinţă, de primii în lume, au pus în funcţiune
De asemenea, adunarea a rămas marea victorie a oamenilor de ştiinţă, si un spărgător de gheaţă atomib. Prin
la hotărîrea pe care o luase cu după deschiderea învăţămîntuj In cuvîntul lor, mulţi din par­ Minerii de naţionalitate ma­ rul Haidu luliu m-a reţinut, inginerilor şi muncitorilor sovietici care aceasta ani demonstrat din nou în
cîtva timp în urmă : propagan­ au calculat cu o exactitate de minute mod concret Că oamenii sovietici sînt
dist să fie tov. Vaier Duncea. Iui — predarea lecţiilor şi se­ ticipanţi s-au angajat ca, folo­ ghiară erar persecutaţi... Uite, să mergem împreună, Mi-a a- şi secunde şi au realizat măreţul zbor ferm hotărîfi să folosească energia a-
Comuniştii Francisc Avrămes- al rachetei pe ifineranu! Pămfnt-Lu- totnuiui în scopuri paşnice.
cu, Petru Dănescu şi alţii care minarizarea celor precedente să sind prilejul pe care-1 oferă des­ de pildă, cum s-a întimplat cu râtat noua sa locuinţă, o casă
au luat cuvîntul şi-au manifes­
se facă în ziua de 15 ale fie­ făşurarea învăţămîntului de mine în anul 1935. Mă întor­ impunătoare cu şapte camere,

cărei luni. Adunarea a mai ho­ partid, să Lupte necontenit pen­ sesem din armată şi voiam să construită 'cil Împrumut de la

tărît ca pe. lingă cei 10 membri tru a-şi însuşi cît.m ai temeinic Spărgătorul nostru de gheaţă ato­

'de partid şi 9 candidaţi, cîţi nu­ învăţătura marxist-leninistă. mă reangajez La mină. Condu­ stat. ... nă ? Cum să nu salutăm pe oamenii
cerea mi-a cerut să aduc zece R. BALŞAN
mără această organizaţie, la ’ j . PETRE FARCAŞIU de Ştiinţă, inginerii, tehnicienii şi mun­ mic „Lenin“ va sparge nu numai ghe­
învăţămîntuj de partid să fie în­ corespondent
cadraţi şi cei mai buni tovarăşi citorii sovietici, creatorii primului spăr­ ţurile oceanelor., ci şi gheţurile „răz­

gător de gheaţă din lume, care poate boiului rece". El va deschide calea

din activul fără de partid. Prin­ ¦38018'* naviga luni de zile, sfărîmînd gheţu­ spre minţile şi inimile popoarelor îm-

tat încrederea îrt forţele de tre aceştia se numără şi tov. nm m m' ' ' m tm m m m gg Lucrătorii gos­ rile seculare ? boldindu-le Ia săvârşirea unei cotituri
muncă ale propagandistului pro- Ilca Nistorescu, preşedinta co­ -s podăriei de stat din de la întrecerea statelor în cursa înar­
Fapta eroică a învingătorilor sovie*. mărilor la întrecerea în folosirea ener­
tici ai cosmosului a deschis o eră

A începui noul an şcolar \ *“ ¦ *r -ţ î? Petreşti desfăşoară nouă, era cînd omul, bizuindu-se pe giei atomice spre binele omului, pen­
6 muncă susţinută cea mai profundă cunoaştere a legi­ tru a-i încălzi sufletul şi trupul, pen­
¦ jv .» <r ,<<<> !Yt,< in vederea asigură­ lor fizicii, chimiei, matematicii, astro­ tru a crea tot ceea ce este necesar
rii nutreţului mu­ nomiei şi altor ştiinţe, a creat o forţă şi de trebuinţă oamenilor. Sîntem gata
(Urinare din pag. I*a) din anul II tîmplari, care au făcut rat necesar tiranei capabilă să îndrume de pe Pămînt să colaborăm cu toate popoarele în
practică pe şantierele T.U.C.L.H.-uiul, animalelor pe timpul Spre urt alt corp ceresc o mare navă opera folosirii paşnice a energiei ato­
tune au fost create şl pentru cel 180 viitorul mecanic Adrian iordache, viito­ iernii. Ei folosesc cosmică şi s-o facă să ajungă în- mice, şi ne-ar face plăcere dacă a-
elevi care vor locui la Internat. rul electrician Mlrcca Barbu ca şi alţii din plin mijloacele tr-un punct stabilit cu exactitate. cest apel ar ti îmbrăţişat de toato
şi-au însuşit în bună parte meseria. de transport şi lo- statele.
Printre viitorii cătorile mecanice. De ce au rezolvat cu succes oame­
muncitori In anul acesta au venit să se înscrie nii .sovietici, primii în lume, problema Oamenii de ştiinţă din Uniunea So­
Ia şcoala profesională mulţi elevi. Ioan Clişeul de faţă atît de grea şi cu adevărat măreaţă, vietică care au creat racheta şl au
La şcoala profesională de ucenici, Vonica, din Sebeş, şi Viorel Popa. din a trimiterii unei rachete spre Lună ? lansat-o în Lună mi-au dat o copia
aşezată Ia poalele cetăţii Devei, sute comuna Buruiene,, şl-au ales meseria reprezintă Un as­ Doar aceasta era 6 problemă cu multe a fanionului dus acolo de rachetă so­
de elevi, strînşi în grupuri, îşi împăr­ de electricieni, iar Constantin Simina, necunoscute! Această victorie a 'deve­ vietică. Voi fi fericit să ofer în dar
tăşeau impresiile din timpul practicii din Vinţu de Jos, a preferat să devină pect din timpul nit posibilă ca urmare a faptului că
si vacanţei de vară. instalator. Toţii.elevii au pornit serios iccării şi uisiloză- aceiaşi oameni au reuşit să rezolve copia fanionului, domnului preşedinte
Ia treabă chiar din prima zi de şcoală. prin munca lor eroică, • în cea mai
Ei au obţinut rezultate frumoase în Ei sînt hoiărîţi să-şi însuşească cît rii porumbului la Scurtă perioadă istorică, o mare pro­ al Statelor Unite, Eisenhovrer. Fie că
munca de însuşire a meseriei pe care mai bine tainele meseriei pentru a de­ secţia din Petreşti
şi-au ales-o. De exemplu losif Purtător veni muncitori cu o înaltă calificare acest fanion să fie un simbol care
din anui II zidari, Grigore Alexandru a O.AiS.

din anul Ii dulgheri, Drăghici Enache profesională. blemă socială, ei au construit socie- (Conlinuare în pag. 4-a)

in lupii pentru mllum sarcinii trasate vorba de aplicarea iniţiativei Gheorghe Burcin de Ia- Lonea şi grijii partidului, pentru a con- tea însă, nu reflectă întrutotul
brigăzii comunistului Mihai Tu* mulţi alţii. ¦tribui la realizarea miliardului, posibilităţile existente.
conferinţele regionali şi raionali de partid caciuc de la Aninoasa, de a de­ minerii au venit cu noi angaja­
o toni pe post, la minele din Halea Jiului păşi în fiecare zi, de fiecare Minerii de la Lupeni muncesc mente sporite. In. toate exploa­ O importantă rezervă internă
post, sarcinile de plan, de ini­ acum cu o productivitate medie tările, sub îndrumarea organiza­ este şi extinderea iniţiativei tex­
Luptînd pentru traducerea în stabilite de către comitetul ra­ ţiativa minerilor de ia Lupem de peste 0,850 tone pe post. Co­ ţiilor de partid, au fost alcătu­ til istei sovietice Gaganova, în­
de a extrage în fiecare zi o fî- lectivul de aici, care a făcut un ite comisii pentru descoperirea suşită de minerul fruntaş Aurel
viaţă a directivelor stabilite de ALEXANDRU PLIC ional. de partid, peiîtru îndepli­ şie de cărbune din frontale, şi important pas înainte în ulti­ rezervelor interne, în care acti­ Cristea de la mina Aninoasa
mai presus de toate, acţiunea mele trei luni de zile, avînd a- vează muiţi membri şi candi­ care a preluat de curînd condu­
cel de-al II-lea Congres al secretar al Comitetului raional nirea şi depăşirea planului la largă pentru ridicarea tuturor cum extrase peste planul anual daţi de partid. Pe lîngă o sea­ cerea unei brigăzi cu rezultate
brigăzilor la nivelul celor frun­ Ia zi mai mult de 2.400 tone de mă de măsuri tehnice noi, ela­ slabe. Pînă în prezent această
P.M.R., minerii Văii Jiului, mo­ de partid Petroşani toţi indicii. Sub conducerea şi taşe. cărbune cocsificabii, îşi datoreş- borate pe seama propunerilor valoroasă iniţiativă, care va
te această realizare în cea mai făcute de mineri, comisiile au duce cu un pas mai devreme
bilizaţi şi. îndrumaţi de organi­ îndrumarea organizaţiilor de Iniţiativa brigăzii lui Tuca- mare parte aplicării în frontale ajuns ia concluzia că cea mai Ia ridicarea tuturor brigăzilor
ciuc, care se apiică de mai bine a iniţiativei „ziua şi fîşia“. In importantă rezervă internă este la plan, la ridicarea calificării
zaţiile de partid au obţinut în tivităţî de o tonă de Cărbune partid, minerii, tehnicienii şi itl- de un an de zile la peste' 250 de această privinţă, un rol deosebit ridicarea tuturor brigăzilor la cadrelor, a fost însuşită şi dă
brigăzi de mineri din Valea Jiu­ 1-ait avut organizaţiile de par­ nivelul sarcinilor de plan. roade şi la cîteva brigăzi de la
acest an succese de seamă în pe post. Minerii, tehnicienii şi ginorii au descoperit şi folosit lui, dă rezultate bune la toate tid de ia sectoarele minei, care alte mine.
minele. Sînt cunoscute randa­ au mobilizat comuniştii ia apli­ In această direcţie, merită evi­
lupta pentru continua creştere a inginerii, mineri de la foste ex- noi rezerve interne. Au mai con­ mentele de 5-7 tone pe post, pe carea acestei iniţiative. Nu 'este denţiată experienţa colectivului Extinderea ei în toate minele,
care le obţin minerii de la Uri- întîmplător faptul că de multe de la mina Uricani, unde de în toate sectoarele de producţie,
producţiei şi. productivităţii mun­ .ploatările Văii Jiului au trecut tribuit în bună măsură aprovi­ cani, cei de la sectorul II Pe­ luni de zile din frontalele con­ este acum o sarcină principală
trila. din sectoarele minei Vul­ duse de mineri destoinici, mem­ multe luni de zile nici o briga­ a organizaţiilor de partid, a fie­
cii, pentru reducerea preţului de de îndată la1 înfăptuirea ei. Iii zionarea locurilor de muncă cu can etc. La mina Aninoasa, pe bri şi candidaţi de partid, ca cărui comunist în parte.
seama aplicării. la toate brigă­ Petru Spînu, Ioan Popa, Sabin dă din abataje nu mai lucrează
cost. In primele 8 luni ale a primui trimestru al anului, co­ toate cele necesare, mecaniza­ zile, a acestei iniţiative, s-a ob­ Ghioancă, Nagy Andrei, Furo In urma hotarîrilor plenarei
ţinut în august o productivitate Alexandru, Ioan Schianu, se sub plan. La îndemnul Comite­ C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie
nului din abatajele minelor Văii lectivele mineldr (Jricani şi Pe­ rea continuă a transportului în de peste 1,030 tone pe post, iar scoate în fiecare zi cîfe o fîşie 1959, minerii Văii Jiului s-au
în sectorul I al minei producti­ de cărbune. In luna trecută, de tului de partid al minei Uricani angajat să realizeze in acest an
Jiu lu i. economia naţională a pri­ trila au obţinut randamente de abataje şi pe galerii, ridibărea vitatea muncii pe sector depă­ pildă, din abatajul lui Petru
şeşte 2,600 tone pe post, fiind Spînu s-au dat peste pian mai s-a ajuns ca majoritatea brigă­ productivitatea medie de o tonă
mit. peste sarcinile de plan peste o tonă pe post. ¦continuă a calificării cadrelor, una din cele mai mari realizări bine de 800 tone de cărbune pe
pe bazin. zilor să lucreze cu şefi de bri­ pe post, să depăşească cu
48.000 tone de cărbune, din care După prima jumătate a ânu- stabilizarea acestora. seama avansării frontalului cu
Printre cei care aplică această gadă şi de schimb membri şi 130.000 tone de cărbune Sarci­
m ai.bine.de 18.000 tone cărbu­ lui, într-o plenară lărgită a co­ Plenara a apreciat că există iniţiativă se pot număra mulţi peste 26 m.l. pe toată lungimea
candidaţi de partid, fapt care nile anuale de plan, şi să eco­
ne cocsificabii. mitetului raiortab de partid, s-a posibilităţi ca toate colectivele brigadieri fruntaşi, membri şi lui. Situaţia actuală în exploată­
asigură, pe lîngă mobilizarea tu­ nomisească cel puţin 20.000.000
Rezultatul acesta este urma­ apreciat ca minerii au făcut un miniere să realizeze, încă în a* candidaţi de partid, cum sînt rile miniere din Valea Jiului este
turor minerilor la lupta pentru iei ia preţul de cost planificat.
rea firească a creşterii substan­ serios pas înainte pe căţea creş­ cest an productivitatea medie de Aurel Cristea, Mihai Tucaciuc, deosebit de favorabilă realizării
îndeplinirea Sarcinilor de plan, Sarcinile pe care şi le-au asu­
ţiale a productivităţii muncii', terii productivităţii muncii. In o tona pe post pe întregul ba­ Francisc Schneider de la Arti- pîna la finele anului a unei pro­
conducerea politică a muncii în mat nu sînt uşoare, dar posibi­
care în acest an este mai mare această perioadă minerii din zin. Ir) acest scop fiecărui colec­ noasa, Dumitru Vascul, Miron ductivităţi medii de o tonă pe
brigadă — chezăşia tuturor suc­ lităţi pentru realizarea lot* exis­
cu 3.1,2 la sută decît cea reali­ Valea Jiutui au extras peste tiv minier i-au fost trasate sar­ Năsăleanu, Ioan Bria de la Uri- post.
ceselor. Acum, minerii de aici, tă la fiecare mină. Recentele
zată în 1955. Faţă de producti­ piaii mai bine de 30.000 tone de cini noi, sporite. Aşa de pildă, cani, Pavel Boyte şi Rudoli A4inerii au primit cu deosebită
satisfacţie hotărîrile plenarei luptă pentru înfăptuirea unui ţ6l răspunsuri la chemarea la între­
vitatea obţinută la stîrşitul a- cărbune. Minerii de Ia Petrila. s-a apreciat că mina Lonea are Karacsonyi de ia Vulcan, Gheor- C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie
ghe Michiev, Enache CFuriţă, a.c. privind creşterea substan­ mai superior: ridicarea tuturor cere socialistă lansată de mine­
nujui 1958, astăzi se extrage în Uricâni şi Aninoasa au obţinut condiţii' să obţină încă în anul Bartha Francisc de la Petrila, ţială a nivelului de trai al Ce­
Gheorghe Timar, Ştefan Toacă, lor ce muncesc. Drept răspuns brigăzilor la nivelul celor frun­ rii de la Lonea în cinstea zilei
medie pe bazin cu peste 90 !<g. randamente de 1— 1,024 tone acesta productivitatea medie de
taşe. de 7 Noiembrie şi 30 Decembrie,
cărbune pe post mai mult. cărbune pe post, iar colectivele o tortă pe post, minerii de ia
In concluzie trebuie arătat că sînt cea mai bună dovadă că
Conferinţele regionala şi raio­ minelor Lonea, Vuicatl şi Lu­ Vulcan, 0,900 tone pe post, iar minerii Văii Jiului au obţinut
pînă acum reale succese în lup­ sarcina pusă de partid va fi în­
nală de partid, atializînd posi­ peni au ridicat productivitatea cei de la Lupeni cel. puţin 0,880 ta pentru realizarea unui randa­
ment de o tonă pe post. Aces­ deplinită şi depăşită.
bilităţile tare stau în faţa mine­ muncii |a 0,752—0,914. torte pe tone de cărbune pe post.

rilor în acest an, au trasat ca post. In lupta pentru traducerea în

una din principalele sarcini eco­ Ce a stat . la baza creşterii fapt a lozincii „Postul şi tona"

nomice, atingerea unei producti­ randamentelor în Valea jiului în Valea Jiului, minerii au la

vităţi medii pe bazin de cel pu­ în această perioadă ? îndemînă o seamă de iniţiative

ţin 0,950 tone pe post, creî'n* In primul rînd trebuie subli­ de Valoare, prin a căror aplica­

du-se astfel premisele realiză­ niat rolul mobilizator pe care re au obţinut de altfel şi suc­

rii în anul 1960 a,unei produc- l-au avut obiectivele concrete cesele amintite mai sus. Este

•- ^ sri 1 - :*