Page 58 - 1959-09

Pag. 2
AAAAA/VWWVVWVN/N/WW\
Cronica
ciigircanâ
Pregătesc
deschiderea
învăţă rai ntului
de partid
Sâptăminal, la comitetul
comunal de partid din Cu­
gir se face pregătirea pro­
pagandiştilor ce urmează
a conduce cele 11 cercuri
d,e învăţâmînt politic pe
comună. La această pre­
gătire — organizată de
către comitetul de partid
din Orăştie, participă şi
propagandiştii de la UM .C
Prin muncă
voluntară
Mobilizaţi de către
deputaţii sfatului popu­
lar comunal, cetăţenii
din Cugir au contri­
buit cu multă însufle­
ţire la terminarea unor
lucrări de folos obştesc.
Aşa, de pildă, ei au depus
sute de ore de muncă vo­
luntară la pavarea cu pia­
tră de rîu a străzilor Cîn-
deni şi Tăului. Pavajul pe
aceste străzi cuprinde o
suprafaţă de 2.150 m.p.
Din activitatea
întovărăşiţilor
• Din recolta acestui an,
întovărăşită din Cugir au
strîns griul necesar îri-
sămînţărilor de toamnă,
ce se vor efectua pe o
suprafaţă de 150 ha. Griul
înmagazinai urmează a fi \
tratat şi pregătit pentru
însămînţări, ¦iar o parte¦va
fi preschimbat cu grîu de
calitate superioară de. la
baza de recepţie,
Important este de 'amin­
tit şi faptul că de
pe 10 ha. teren cul­
tivat. cu grîu, colecti­
viştii din Cugir au obţinui
o recoltă medie de 2.100
kg. grîu la hectar, în timp
ce ţăranii cu gospodărie
individuală din această l'o-
' calitate au obţinut numai
1.600 kg. grîu la hectar.
Drumuri reparate de cetăţeni
850.000 Iei economii
Tot mai mulţi cetăţeni din ra­ sportat şi aşternut pe- şosele
ionul Hunedoara participă la 2.662 m.c. balast şi s-au repa­
diferite lucrări de întreţinere şi rat 36 podeţe în lungime de 192
repararea drumurilor. Pînă în
prezent, în acest an s-a săpat
prin muncă voluntară 1.520
m.c. terasamente, s-a extras
2.100 m.c. pietriş, s-au tran-
Comune fruntaşe
Cea mai mare parte din eco­ pectiv 92.000 iei. De asemenea,
nomiile realizate din raionul Hu­ în comuna Simeria s-au executat
nedoara la lucrările de întreţi­ munci voluntare în valoare de
nere şi repararea^ .drumurilor 81.000 lei, iar în comuna Bă-
revin comunelor Peştiş, Hăşdat
şi Teliuc. Cetăţenii din aceste
comune au executat prin muncă
voluntară lucrări în valoare de
224.000 lei, 108.000 lei şi res-
U n o b ie c tiv d e s e a m ă al c e n tru lu i de ra d io fic a re O ră ş tie :
V iaţa culturală a oraşului
Am considerat întotdeauna centrul
de radioficare ca fiind un frate mai
mic, dar foarte bun, al ziarului, iar
în localitatea noastră acesta consti­
tuind principalul mijloc de informare
curentă, rapidă şi multilaterală, o for­ I.G.O., realizările muncitorilor 4in co­
mă puternică de mobilizare a oame­
nilor muncii pentru realizarea sarci­
nilor economice, sociale şi culturale.
Despre adevărul acestei afirmaţii ne
vom putea convinge analizînd, foarte
pe scurt, programul staţiei pe o peri­
oadă mai lungă — UD trimestru.
Ceea ce subliniem ca pozitiv în a-
eeastă activitate, este în primul rind
varietatea problemelor pe care le îm­
brăţişează. Astfel, cea mai mare parte
a emisiunilor este consacrată articole­
lor de analiză, reportajelor, convorbi­
rilor sau notelor privind problemele
producţiei, ale economiei locale, ale
muncii. Exemple grăitoare în acest
sens găsim în materialele „Brigada a
11-a S.MT. lucrează în contul anului
1960“, „Structura preţului de cost la
fabrica • „Vidra", sau medalionului
^Fruntaşi în producţie“ ş. a. Multe
din aceste materiale sînt legate de
evenimente concrete, de hotărîrile par­
tidului şi guvernului, cum ar fi: „Ecou­ zentări de cărţi etc: In fond, este şi
rile şi angajamentele oamenilor mun­
cii din oraşul, nostru în legătură cu
H(\tărîrea C.C. al P.M.R. din 13-1‘4 iu­ radioficare sînt centre ale unei inten­
lie “, sau articolul „Realizări în cins­ se activităţi culţurale şi educative. Iar
tea lui 23 August ia fabrica Vidra". sub acest aspect responsabila comite­ acestor emisiuni variate, la microfon
Colectiviştii din Bobîlna, deşi
constituiţi în gospodăria colec­
tivă numai din acest an, îndru­
maţi de către organele locale
de partid şi de stat au reuşit
să obţină venituri importante.
Nu de mult, lor li s-au împărţit
pentru zilele-muncă efectuate în
G.A.C. un vagon Be roşii şi pes­
te 66.000 lei. Colectivişti har­
nici ca Mihăilă Nicolae, loan
Ştefan, Simion Biriş şi allii, care
au efectuat împreună cu fami­
liile lor, mai multe zile-muncă
au primit drept avans între
1.500 şi 2.000 lei. In plus au
mai primit mari cantităţi de
roşii.
Hotărîţi să obţină venituri
tot mai mari şi să înregistreze lucrări colectiviştii- au pichetat curs de construire un saivan -cu
noi succese în întrecerea dintre 5 ha. pe care vor planta în toam: o capacitate de 500 capete, care
gospodăriile agricole colective na aceasta pomi fructiferi.
din regiune, colectiviştii din Bo­
bîlna desfăşoară în aceste zile
de toamnă o vie activitate.
Una din preocupările colec­
tiviştilor este recoltarea tutunu­
lui de pe cele 10 ha. care s-au
plantat şi întreţinut cu grijă.
Fiecăruia dintre colectivişti i-a
fost repartizată o suprafaţă de
0,08—0,10 ha. cu tutun. Cei
care au aplicat cu stricteţe şi
la timp indicaţiile specialiştilor,
obţin acum producţii mari. Co­
lectivişti ca Grigore Blaga şi
Petru Işfan, recoltînd pînă acum
de 2—3 ori tutunul de pe cele construcţiei depun eforturi spo­ reuşi să întărească şi mai mult
0,10 ha. şi uscîndu-1, au obţinut
peste 100 kg. faţă de 70 kg. cît
este prevăzut pentru suprafaţa
respectivă. Datorită eforturilor
depuse de ei la cultivarea tutu­
nului, colectiviştii care depă­
şesc producţiile prevăzute vor
primi importante sume de bani,
drept retribuţie suplimentară.
In grădina colectiviştilor, se
continuă munca de recoltare la
roşii, ardei, vinete şi alte legu­
me şi zarzavaturi. Pînă în pre­
zent, s-.au livrat unităţilor coo­
peraţiei de consum, pe baza
contractelor încheiate, peste 60
tone de diferite legume şi zar­
zavaturi. De asemenea,. s-au
mai livrat pînă acum centrului
Ade valorificări de pe lîngă
U.R.O.G. Orăştie, 4 din cele 10 cîte unui, tinerii convocaţi să parti­ prinde Ia muncă. Alături de el au mai
vagoane de prune care s-au cipe Ia tăiatul porumbului de siloz Ia pus mina şi Gheorghe Bălu, Teodor le ce se cuyeneau colectivişti­ nouă. Pentru aceasta şi-a făcut dustrie locală a Sfatului popular re-
contractat- pentru semiin'diUstria-
!izare. ' ! -| l
Păralel cu muncile de .recol­
tare, .colectiviştii din Bobîlna
m.l. De asemen'ea, au fost re-
săpate şanţurile pe o lungime
de 64.500 m. Valoarea acestor
lucrări este de 850.000 lei. ^
cia. în valoare de 67.000 lei.
In tot raionul Hunedoara ac­
ţiunea de reparare şi întreţine­
rea drumunilor continuă.
O altă serie de materiale, destul de
numeroase şi interesante, au fost difu­
zate periodic şi în ele s-au abordai
probleme ca: viaţa în G.A.C. „Dr. Pe­
tru Groza“, activitatea întreprinderii
merţ şi cooperaţie etc.
Cu mult interes sînt ascultate emi­
siunile din cadrul rubricilor „Agrono­
mul ne sfătuieşte“, „De vorbă cu pă­
rinţii", „Carnet juridic“, sau „Medicul
la microfon“. Acest lucru îf putem
constata nu numai din scrisorile pri­
mite la staţie ci şi din discuţiile pe
care le poartă cetăţenii pe marginea
emisiunilor, din audiţiile în colectiv
etc. ‘ k\
Prin intermediul microfonului sta­
ţiei locale de radioficare sînt prezen­
tate cu multă regularitate şi unele
materiale care oglindesc viaţa cultu­
rală a oraşului nostru. In cadrul a-
cestui capitol, găsim, de asemenea, o
mulţime de probleme între care, as­
pecte ale muncii culturale desfăşurată
de biblioteca, muzeul sau casa raio­
nală de cultură, viaţa şcolii, activitar
tea culturală a întreprinderilor lăcaie,
programele unor brigăzi, scenete, pre­
natura! să fie aşa, deoarece prin înT
saşi raţiunea Lor de a fi, staţiile de
¦' v im m ’m m u m y t u t Nr. 1472
în aceste ziie Echipe artistice Necazul unor
de amatori fruntaşe constructori
colectivă din Eobilna
Pe toate şantierele de con*
pregătesc terenurile pentru în- lemnului, Gheorghe Lup, Nico­ strucţii din Valea fiului s-a
sămînţărije’' Be toamnă şi plan­ lae Măglaş, Petru Nicorici şi prevăzut ca lucrările de ca­
tarea pomilor. Ei ' vor semăna alţii, pricepuţi la lucrările de nalizare să înceapă in luna
20 ha. cu- orz de toamnă şi 180 ' zidărie, octombrie. In acest scop,
ha. cu grîu; La efectuarea ară­ Grijă deosebită se acordă şi
turilor de1 însămînţări depun sectorului zootehnic. Pentru asi­ ? se jac acum lucrările pregă-
eforturi sporite tractoriştii ute- gurarea hranpi animalelor, pe ffioare — săparea şanţuri­
mişt'i Tudor Uriţeşcu -şi loan timpul iernii s-a amenajat o lor. Sarcinile de plan prevăd
Gaşpar de la- •S.M.T. Orăştie,. groapă-siloz, cimentată, cu un
Ei depăşesc zilnic norma pe volum de 500 m.c. In..aceasta, instalarea in această ioamnâ
tractor şi efectuează arături de au şi început a fi însilozate di­ a 5.000 m.l. tuburi, alit la
calitate. Nu de mult, gunoitul ferite nutreţuri suculente. blocurile de locuit, cit şi Ia
şi efectuarea arăturilor pe cele Colectiviştii ştiu că şi oile le lucrările de drumuri. Ca
20 ha. care se vor însămînţa cu aduc venituri mari. Cele 300 oi orice bun gospodar, conduce-
orz, s-au terminat. De aseme­ au adus gospodăriei numai din 1 rea inireprinderii de construc­
nea, colectiviştii au selectat în­ luna martie pînă în prezent un
treaga cantitate de. orz, soiul venit de peste 74.600 lei. Pen­ ţii nr. 1 din Petroşani a luat
Cenad 396,' necesar însămîn- tru adăpostirea în bune condiţii măsuri din tim p peniru pro­
ţăritor. Concomitent cu aceste a oilor pe timpul iernii, este în curarea tuburilor necesare.
Bineînţeles că o parte din
aceste tuburi le confecţio­
nează la secţia de prefabri­
se va termina la timpul stabi­ cate proprie din Ltvezeni.
In primăvara "acestui an, co­ lit. ^ .. ...ü Insă, capacitatea secţiei este prea mică,
lectiviştii au însămînţat f56 ha. Peste cfteva zile, la G.A.C. iar producţia a joşi şi este încă axată pe
cu porumb. .Aplicînd la această Echipa artistică de agitaţie din Teliuc, participantă la cel de-al IlI-îea fabricarea altor 5.000 md. tuburi nece­
cultură complexul regulilor a* din Bobîlna va începe recolta­ festival regional ai tineretului, a ocupat locul III. sare blocurilor care au fost şl vor mai
grotehnice, ei vor obţine — rea sfeclei de zahăr şi florii- fi date in folosinţă in curlrid. Pentru
după un calcul preliminar — o soarelui., Intrucît şi aceste cul­ aceasta conducerea întreprinderii a
producţie medie de circa 3.800 turi au fost bine îngrijite, se pre­ solicitat întreprinderii de industrie lo­
kg. boabe la hectar, faţă de vede ca producţia să fie mult cală „6 "August“ din localitate să-i
2.400 kg. cît este plan încât. De mai mare decît cea planificată. fabrice cei 5.000 m.l. tuburi din beton
aceea, s-au luat măsuri încă de cu diametrul între 150—600 mm. S-a
pe acum pentru asigurarea de­ Gonti'nuînd să muncească cu solicitai aceasta întreprinderii „6 Au­
pozitării porumbului. Printre al­ perseverenţă şi cerînd ori de gust“ deoarece ea are o secţie spe­
tele1, s-a început construcţia cîte ori este cazul, sprijinul or­ cială pentru fabricai tuburi. Surprin­
unuij)ătul dublu cu o capacitate ganelor de partid şi de stat, co­ zător însă, întreprinderea a refuzat -în­
de 10 vagoane. La efectuarea lectiviştii vor obţine succese tot cheierea contractului pe motivul că
mai de seamă în întrecerea din­
tre gospodăriile colective, vor
„nu-i o afacere rentabilă“. Conducerea
rite colectiviştii Nicolae Todor, gospodăria lor şi-şi vor mări întreprinderii „6 August" nu a fost de
loan Măglaş şi Dumitru Vă- neîncetat propriile venituri. acord cu executarea acestei comenzi
nici "după insistenţele repetate ale în­
lean care lucrează la fasonarea E. BERGHIAN treprinderii de construcţii. "Aşa stînd
CU TINERII * ¦ ... .1 1» .i...........i.......... lucrurile, constructorii sfnt puşi ’ în
....................... ,. J kl situaţia să apeleze la alte întreprinderi
oc oo-oaoooooo oo©ooooo oo oo oo-cooo oooor din afara regiunii, fapt care va duce
voluntară La cel de-al Ill-Iea festival regional al tineretului, echipa de dansuri a în mod. nemijlocit la ridicarea preţulM
la muncă "de cost al lucrărâor de canalizare.
căminului cultural din Gîrbova, raionul Sebeş, a fost distinsă cu menţiune.
Iată cum înţelege conducerea între­
Tovarăşa Margareta Petniş, dlrTjîar- altă echipă, cea a cosaşilor. Unul, doi Din viata prinderii de industrie locală „5 Au­
tea comitetului orăşenesc, trecuse pe trei, patru... cosaşii erau aliniaţi unul gust“ din •Petroşani să colaboreze cil
la fiecare organizaţie U.T.M. şi, stînd în urma celuilalt. Porumbul şi costre- >0000000 OOOOOOOOOOOOOO oooo9oooo alte întreprinderi. Oare în. felul ace'şta
de vorbă cu secretarii, a indicat ca iul cad retezate. Acum taie Viorel înîreprindera „6 'August“ se achită "de
mobilizarea să se facă pe bază "de con­ Jula, Traian Părău, loan Draia şi sarcina şi scopul peniru care a fost
creaiă, aceea de a asigura nevoile
vocatoare. Locui de adunare fusese şi Constantin Răiescu. După ce culcă vreo UNUI C O L E C T IV IS T economiei locale cu cele necesare? Este
ei stabilit: la sediul comitetului raio­ 3-4 pologi lungi, cît ţine postata, intră oare aceasta o preocupare peniru folo­
nal. la treabă seria a doua. Tovarăşului sirea şi exploatarea resurselor locale?
...Duminică dimineaţa, ora 6, Dnul Vasile Rentea îi dă inima ghes şi se m răsfoit tabelele ou repar­ bine, are tot ce-i trebuie. Io cu- Desigur că nu. Împotriva unei aseme­
tizarea avansului de cerea­ rînd el îşi va construi o casă nea aWtudini retrograde secţia de in­
lor din Rîu Bărbat pentru zi­
Barna şi Adam Zbora. îşi ascut coa­ lele-muncă- efectuate pînă la ju­ deja 12.000 bucăţi de. cărămidă. gionalr va trebui să ia măsurile cele
G.A.S. Sîntămărie, îşi făceau apariţia. sele eu gresiile şi munca începe.-- Alte- mătatea lunii august. Printre La cei 37 ani ai săi, colecti­ mai corespunzătoare şi să oblige con­
Printre cei dinţii a sosit şi Elena poioage se aliniază de la un capăt la multele nume înşiruite, mi-a ducerea întreprinderii „6 August" să
Stroie, secretara organizaţiei U.T.M. altul al terenului şi tovarăşii sosiţi vistul Gh. Bîrlea e în puterea execute ’comanda solicliaFă de con­
de Ia spitalul unificat, şi, odată cu ea, vieţii. E hotărît să lucreze tot
tovarăşele Ileana lovănescu şi Ema din partea gospodăriei de stat — prin­ âtră-s: atenţia' cel a colectivistu-'' aşa şi-In- viitor, iar gospodăria structori, ţinînd eoni că lucrările de
Mate. C.am tot atunci au sosit şi Teo­ tre care şi ing. Octavian Bona, direc­ lui Gheorghe Bîrlea. In drep- îl va răsplăti ou de toate. construcţii trebuie dale în folosinţă la -
dor Barna, contabil la secţia finan­
ciară, Viorel Juia — de la Banca de torul — sfnt mulţumiţi de treaba care tul numelui său, se afla însem PETRE FARCAŞIU termenul stabilit.
Stat şi Traian Părău de ia fabrica se face. " narea : 394 zile-muncă = 1.182f
de marmeladă. După ei au venit toţi
ceilalţi, Cu remorca a sosit şl tractoristul kg. cereale, avans. SPORT r
loan Cadar. Şeful de brigadă loan Seara, după terminarea mun­
* Lupu — tot de la G.A.S, — a fost
tot timpul în mijlocul tinerilor. Se cii, l-am întâlnit pe colectivistul S partach iada fe te lo r
însoţit de tov. Vasile Reritea — se­ încarcă remorcă după remorcă şi Gh. Bîrlea la sfatul popular unde
UTOS-urile le duc în viteză către si­
cretar aJ comitetului raional U.T.M., lozurile unde o tocătoare mecanică în­ urma să aibă loc o şedinţă de In dorinţa 'de a atrage în miş­ doara, Petroşani, Alba Iulia,
ghite încărcătură după încărcătură. carea sportivă cît mai multe fete Teiuş, Zlatna, Sebeş, Orăştie,
am ajuns la „Şelaru", locul unde zeci partid. L-am întrebat dacă e din regiunea Hunedoara, Comi­ Cugir, Brad, Simeria, Călan,
de tineri mobilizaţi de comitetul oră­ sia regională de organizare a Haţeg şi llia.
mulţumit cu ceea ce obţine mun­ spartachiadei tineretului, cu
şenesc U.T.M., lucrau voluntar la tă­ concursul organizaţiilor U.T.M. La atletism se vor disputa ur­
iatul porumbului şi costreiului. Intre cind la gospodărie. şi de femei, organizează spar­ mătoarele probe: 100 m. plat,
tineri era o adevărată întrecere. Echi­ 500 m. plat, săritura în lungi­
pa formată din Ana Giigor, Margareta La tăiat cu secera, la dosit şi la — An de an am lucrat în co­ tachiada fetelor la următoarele me, aruncarea greutăţii, ştafeta
Răzvan, Elena Stroie, Ileana lovă­ 400+300+200:+100 m.
încărcatul în remorci, zecile de tineri lectivă — mi-a spus el — şi discipline sportive: atletism, tir,
Etapa pe localităţi are loc
din organizaţiile U.T.M. ale oraşului an de an am dus acasă canti­ volei, tenis de masă şi şah. între 15 septembrie şi 10 oc­
tombrie, iar etapa regională în­
tăţi însemnate de produse şi su­ Această competiţie se va or­ tre 11 şi 20 octombrie a.c.
Haţeg, .au lucrat cu însufleţire. Tov. me mari de bani. Numai anul ganiza în oraşele Deva, Hune­
Margareta Petruş e mindră de tinerii trecut, am primit pentru zilele-
ce au răspuns cu însufleţire chemării.
muncă ale familiei mele 4.000
nescu, Ema Mate, Maniu Popescti şl In cîteva ceasuri s-au tăiat circa 7-8 lei. *
¦
Nicolae Dumu, era In frunte. La ce­ tone furaje.
Colectivistul Gh'. Bîrlea lu­
lălalt capăt al terenului, alţi tineri. P. F. crează în echipa nr. 2 a Competiţii sportive în cinstea
brigăzii de cîmp. Lucrînd La
" li—mie— ,i¦ 'transportul gunoiului de grajd, Sui 7 Noiembrie
la arat şi însămînţări, la între­ Serviciul de cultură fizică şi şugăreşti din regiune, precum şi
ţinerea culturilor, în pădure la sport din cadrul U.R.C.M. — micilor meseriaşi neîncadraţi în
tăiatul ‘lemnelor pentru grajd Deva, organizează, În cinstea zi­ cooperaţie.
ori saivan, \a cosit etc. munca lei de 7 Noiembrie, două con­
tului de redacţie, Elena loan, a dove- sînt invitaţi periodic, muncitori şi co­ lui îi aduce atît cît are familia cursuri pe plan regional la dis­ Echipele care se vor clasa pe
dit competenţă şi preocupare. Nu de lectivişti fruntaşi, tehnicieni, conducă­ lui nevoie pentru a trăi aşa cum ciplinele tenis de masă şi tir. primul" loc vor primi „Cupa 7
puţine ori ni s-a oferit prilejul ca în tori ai întreprinderilor, profesori, me­ se cuvine. Cu ani în urmă viaţa Noiembrie“.
afara unor informaţii pe teme cultura­ dici, activişti culturali, care, într'-o -lui era alta. Copil sărac, el n-a Concursurile sînt rezervate
le, sau a muzicii populare şi uşoare limbă aleasă şi plăcută, în materiale avut pămînt şi traiul nu i-a membrilor cooperativelor meşte­ '*¦' NICU SBUCHEA
romîneşti, ia difuzoarele de acasă sau succinte şi interesante, ne împărtăşesc fost deloc uşor. La reforma a-
din centrul oraşului Orăştie să ascul­ din munca şi experienţa lor. grară a primit un i-ugar de pă­ corespondent
tăm reportaje cum ar fi „O seară la mînt iar pentru un alt iugăr a
casa de cultură loan Budai Deleanu“, Desigur că îţi acest articol nu se îngrijit o bătrînă din sat pînă De la comisia regională de fotbal
poate analiza conţinutul acesfei tema­ la moartea acesteia. Cînd s-a
„Din activitatea bibliotecii raionale", tici multilaterale. Vom remarca, în căsătorit, soţia .i-a adus şi ea In şedinţa extraordinară din 16 septembrie a.c. biroul comi­
sau materialele „Gazeta satirică“, schimb, meritele centrului local Orăş­ cîteva holde; aveau de acum siei regionale de fotbal a luat următoarele m ăsuri:
„Emisiune literară“, „Medalion cine­ tie, de a fi înmănunchiaf un număr des­ vreo 2 hectare cu totul. Dar pă-
matografic" etc. tul de mare de colaboratori şi cores­ mîntul nu producea atîta cît a- 1. Arbitrul A. Cosma (Petroşani) se suspendă din activi­
pondenţi voluntari, de a pregăti cu veau nevoie pentru casă. tatea de arbitru pe termen de un an (campionatul regional
In scopul educării .patriotice a oa­ temeinicie majoritatea emisiunilor şi 1959/1960), pentru arbitraj slab care a favorizat durităţile şi
menilor muncii, cu multă grijă au fost mai ales de a-şi informa cu prompti­ Comunist vechi — încă din manifestările nesportive din jocul! Minerul Deva—AAetaJui Cu­
transmise în unele emisiuni subiecte tudine ascultătorii săi, anul 1:946 — Gh. Bîrlpa a în­ gir din 13 septembrie a.c.
ca: „Din preocupările membrilor cer­ ţeles- că îndemnul partidului' e
cului literar „Liviu Rebreanu", „Va­ Pentru a trezi şi mai mult interesul spre folosul său, şi în 1952, cînd 2. Se dă un ultim avertisment arbitrului loan Dobrin (Pe­
lorificarea tezaurului de artă populară abonaţilor şi a cointeresa mal îndea­ s-a format gospodăria colectivă, troşani), pentru transmiterea foii de arbitraj fără aprobarea CRF.
proape corespondenţii şi colaboratorii, familia lui a fost printre cele
în expoziţia locală“, „Creaţiile oame­ sugerăm ideea anunţării săptămînale dinţii înscrise. în cei şapte ani . 3. Colectivului Minerul Deva i se ridică pe una etapă drep­
nilor muncii din oraş în cinsteâ Iul sau lunare a emisiunilor care se vor care s-au scurs de atunci, n-a tul de organizare a jocului pentru lipsa de organizare şi iipsa
23 August“, „Prin sălile muzeului ra­ transmite şi respectarea întocmai a regretat niciodată pasul făcut. comisarilor de teren ia jocul din 13 septembrie a.c.
ional" etc. planului propus. Credem, de asemenea, Familia-lui trăieşte acum şi mai
că sub aspectul tehnic emisiunile vor 4. Jucătorul Ilie Petica de fa Minerul Deva se suspendă pe
In ceea ce priveşte activitatea in- trebui să crească, după cum realiză­ —O - 2 etape, pentru lovirea adversarului.
structiv-educativă a şcolilor,. aceasta a rile frumoase obţinute pînă acum vor
fost sprijinită cu mult interes de către spori exigenţa pentru nivelul artistic IRUE€ Y IIfFIC & MIE 5. Se dă un avertisment colectivului Metalul Cugir, pentru
centrul de radioficare local. Cîteva lipsa de educare a jucătorilor; în jocul cu Minerul Deva din
exemplificări grăitoare le aduc subiec­ şi de calitate ai emisiunilor. Aceasta, In ziarul nostru de marţi, 15 ziua de- 13 septembrie a.c. acâştia au avut o comportare nespor­
tele de genul acestora: „Început de septembrie a.c., în ştirea „Ra­ tivă.
an şcolaţ“,' „Fruntaşii clamei la' tnicro- pentru simplul motiv că centrul de cheta cosmică a atins suprafaţa
foq",. ;,De vorbă •cu părinţii elevilor", Lunii“, publicată în pag. l-a, P ro g ra m u l etapei a IV -a
şau tematicele „Drumeţii veseli", „Emi­ radioficare este considerat pe drept penultimul ' aliniat se va c iti: din 20 septembrie a seriei I-a a campionatului
siune pentru copii" etc, „In momentul întâlnirii cu Luna
cuvînt ca un instrument preţios al ac­ şi-au încetat funcţionarea mij­ regional de fotbal
Fără îndoială că penfru realizarea loacele radiotehnice instalate în
tivităţii culturale din oraşul Orăştie. conteinerul cu aparataj ştiin­ In ziarul nostru de ieri s-a publicat Minerul Vulcan — Minerul Petrila;
în pag. 2-a, col. 6-a, etapa viitoare a C.F.R. Simeria — Corvioul 11 Hune­
seriei i-a a campionatului regional de doara : Parîngul Lonsa — Victoria
fotbal. Precizăm însă că etapa viitoare Haţeg: Dacia Orăştie — Victoria Că­
(20 septembrie a.c.) a seriei l-a a campio­ lan ; Şantierul Hunedoara — Minerul
natului regional de fotbal se va des­ Ghelar; Minerul Aninoasa — Dina/no
Prof. ION TLIESCU ţific Jşi' de măsufătoH“. făşura după -următorul, program: Orăştie.