Page 59 - 1959-09

Nr. 1472 DRUMUL SOCIALISMULUI'-

Din experienţa colectivelor fruntaşe Datorită creşte­

fei. Ht. U. M. - P O T K G S A M rii simţitoare a şep- APARUTE
.rtelufcii, la G .A .S."
din Petreşti a îost

CIŞTIG Ă TO A REA IINTKECER1 Î necesară construi­ /W V\ ¦*4 ;
rea a 2 noi graj­
duri, cu o capacita­

Drapelul de uzină fruntaşă pe producţie — iată doar cîteva succes poate fi pus şi pe seama te de 102 bovine MIHAI BENIUC: In Valea Cu-

Valea Jiului a fost decernat ui- obiective care au stat la baza unor măsuri luate de către con- fiecare. Intrebuin- ciilti! — comedie în 3 acte
100 pag. — 2 lei
tima dată Uzinei de reparat uti- întrecerii socialiste între secţi- ducerea uzinei, dar îndeosebi el jînd cu grijă ma­

laj minier din Petroşani. Cîşti- f.le uzinei. îndeplinirea angaja- aparţine colectivelor de muncă terialele, lucrătorii E.S.P.L.A.'

garea întrecerii cu cele mai bune mentelor a fost urmărită perio- din secţiile de bază, pentru care gospodăriei au rea­ EUGEN FRUNZA: Cîniece de

colective uzinale din marele ba- dic, aşa că întrecerea a fost problema economiilor a consti- lizat Ia construc­ veghe — versuri ‘ !*
zin carbonifer de către colecti­ stimulaiivă. Cu acest prilej au tuit o permanentă preocupare. ţiile amintite, eco­
;> Coperta şi ilustraţiile fia Peltz *

vul de muncă al U.R.U.M.P. fost cunoscuţi noi fruntaşi în Depistînd cu mult curaj o sea­ nomii în valoare 80 pag. — 4 Iei
este o urmare firească a efortu­ producţie ca: strungarul Ion Au­ mă de rezerve interne (introdu­ de peste 10.000 lei.
Ed. tineretului

rilor depuse de-a lungul lunilor gustin, sudorul Vasile Mardare, cerea în fabricaţie .a deşeurilor, IN CLIŞEU: U- N-AGY —l'STVAN: Nuv.elie. i In to-
mîneşte de Barbu Bogdan
trecute pentru îndeplinirea şi turnătorul Nicolae Atitienei, bo- utilizarea cît mai judicioasă a nul din cele două

depăşirea tuturor indicilor de binatoarea Georgeta Nica, iăcă- tuturor capacităţilor de produc- grajduri care se a- 276 pag. — 5,25 tei

plan. Intr-adevăr, acum cînd tuşul Vasile Suciu ş,a. ţie, revizuirea tuturor branşa flă în stadiu de fi­ E.S.P.L.A.

trecem în revistă realizările a- Aşa după cum am mai amin­ mentelor la reţeaua penumatică nisare. *** Sub semnul revoluţiei — ]
oestui colectiv fruntaş, putem a- tit, în cursul primelor 7 luni ale etc.), muncitorii acestei uzine
30 de tineri poeţi. Cuvânt despreţ

precia ca fiind deosebit "de rod­ anului acesta s-a înregistrat o şi-au adus pe deplin contribu­ Campania agricolă de toamnă tinereţea poeziei de Mihai Gafifa?
nică activitatea depusă. Se poa­ simţitoare creştere a productivi­ ţia la realizarea economiilor ce
te afirma că metalurgişiii . din tăţii muncii, factor pozitiv în ating cifra de 998.000 lei (in 176 pag.‘ — 9,75 Iei ' ~ >

Petroşani au fost în permanenţă activitatea colectivului de Ia cursul lunilor mai, iunie şi iu­ Au luat măsuri din timp îngrăşat cu gunoi de grajd. Co­ Pregătiţi în acest fel, colectiviş­ •ţ' ," l .s .p' l .'a .^
alături de minerii Văii Jiului în U.R.U.M.P. Pentru a obţine a- lie) tii din Şoimuş vor reuşi să în­
lupta pentru sporirea producţiei cest succes însă, colectivul de lectiviştii au hotărît să recolteze sămânţeze griul şi orzul in pe­ tît \
de cărbune. conducere al uzinei a luat. o -k In scopul desfăşurării în bune cît mai repede porumbul, să rioada optimă.
seamă de măsuri, care s-au do M. STELMAH: Preţul sîrigelul /
In perioada mai-iulie, colecti­ vedit deosebit de eficace. Din- U.R.U.M. Petroşani dispune Să se urgenteze
vul de muncă de la U.R.U.M.P. ire acestea, pe primul plan se de multe posibilităţi. Productivi- condiţionarea seminţelor I — roman. In româneşte: de TVieo-)•
a înregistrat simţitoare depăşiri
munc‘î ma> poate fi spo­ Nu de mult, la gospodăria co­ lae Teică şl MUiai Cardoş. Cuvânt:
r’tş> preţul de cost poate fî încă lectivă din Hăşdat s-a ţinut şe­
condiţiuni a campaniei insămirir taie cocenii cît mai de jos astfel dinţa de consiliu lărgită cu bri­ înainte de Paul Diaconescu.'
gadierii, şefii de echipă şi co­
ţărilor de toamnă, consiliul de ca pregătirea terenului pentru lectiviştii fruntaşi unde s-au sta­ 336 pag. — 7,70 lei. ’
conducere al gospodăriei colec­ grlu să se facă cît mai uşor. bilit măsurile ce trebuie luate
tive „1 Mai“ din Nădăştia In­ Colectiviştii din- Nădăştia Infe­ pentru ca Insăminţările de E.S.P.L.A. — Cartea rusă
ferioară, ajutat de organizaţia rioară cunosc şi importanţa fo­ toamnă să nu fie întirziate. In
de plam 5,31 Ia sută la pro­ situează ridicarea calificării redus. Aceasta înseamnă că în de bază din gospodărie, a luat losirii seminţei de calitate bună, această şedinţă s-a întocmit V. EM. GALAN : Bărăgan — ro -ţ
ducţia marfă, 1,52 la sută Ia muncitorilor. In acest scop au viitor colectivul .acestei uzine se tratată împotriva bolilor şi dău­ planul operativ pe campanie.
piese de schimb, 7,71 procente Pornind la lucru astfel organi­ man, voi. ifl.
fa productivitatea m uncii; la fost organizate cursuri de cali­ poate menţine în fruntea între­ 424 pag. — 8,70 le i.' 11
preţul de cost s-a realizat o eco­ ficare fără scoaterea din pro­ cerii. De aceeaşi părere este ş! zaţi, colectiviştii din Hăşdat au
nomie de aproape 1.000.000 lei, ducţie unde au conferenţiat cei tovarăşul Emerik Farkas, direc­ măsuri corespunzătoare. Avînd nătorilor. De aceea, ei au în­ realizat succese de seamă în Ed. tineretului <
iar cifra de rebut a fost redusă mai buni ingineri şi tehnicieni torul uzinei, care ne-a spus i in vedere că in toamna acestui ceput din timp triorarea semin­ privinţa organizării campaniei de TEODOR MAZ1L-U: Bariera
din uzină. Aceste conferinţe tra­ „Dacă am cîştigat întrecerea, an gospodăria trebuie să insă- ţelor şi au procurat germisan şi Insăminţări. Ei au reparat unel­
minţeze 150 ha. cu g r îu . şi 10 tele şi au efectuat arături de în- roman
ha. cu orz, consiliul de condu­ formaiină in vederea tratării. sămînţare pe 40 ha.
cere, ajutat de către tehnicienii Astfel pregătiţi, colectiviştii vor 244 pag. — 4,60 tei; cart. 8,30 lelj
începe peste cîteva zile însămin- Cu toate aceste succese evi­
cu 0,39 la s u tă .. Realizări ase? tau îndeosebi problemele speci­ înseamnă că am obţinut rezul­ ţatul orzului, iar apoi al griului. dente, la G.A.C. din Hăşdat sînt Ed. tineretului ţ

mănătoare s-au obţinut şi în fice secţiilor — problema rebu­ tate mai bune. Pentru victorie însă şi unele lipsuri. Astfel, con­
cursul lunii august.
turilor, de exemplu — şi erau însă, a luptat întregul colectiv siliul de conducere nu s-a îngri­

Măsuri şi rezultate urmate de discuţii, la care lua şi în primul rînd comuniştii. agronomi de la secţia «agricolă¦, jit în suficientă măsură de con­
parte majoritatea participanţi­ Succesul acesta ne creează obli- a identificat şi stabilit din timp
gaţii. O victorie obţinută se cere Colectiviştii din Şoimuş diţionarea ser. [idei. E necesar
La obţinerea rezultatelor a- lor, Concluziile care se trăgeau repetată. Noi avem numeroase
mintite, o contribuţie de seamă posibilităţi, şi un colectiv de oa­ tarlalele care se vor însămînţa Concomitent cu insilpzarea ca în cel mai scurt timp, la
a avut-o întrecerea socialistă, erau aplicate în practică. Şi re­ m„eni vredn,,ici, cu care trebuie cu grîu şi orz. Colectiviştii cu­ furajelor, recoltarea sfeclei, de
organizată pe secţii şi locuri l e zultatele nu s-au lăsat aştep­ nosc din proprie experienţă că zahăr şi a florii-soarelui, colec­ gospodăria colectivă din Hăşdat
tate. pentru a da producţii bune griul tiviştii din Şoimuş pregătesc
cere cel mai fertil şi mai bine campania însămînţâritor de să se înceapă condiţionarea se­
muncă. Depăşirea planului de J ot în scopul creşterii produc- Şa nemenţmem in frunte.Acest toamnă. Peste citeva zile ei vor minţelor.
producţie, reducerea preţului de tivităţii muncii, un mare număr IIlCurc"ru î,mmi' daăf' fc'^ovn,^v<inTgoerorţe,a i'cssă scu”c<'-­
cost, reducerea procentului de muncitori neproductivi au cesele noastre viitoare le vor în­
fost încadraţi în activitatea di- trece pe acestea de acum. Dacă
rebut, întărirea disciplinei în rect productivă, în urma unui minerii au promis să dea mai pregătit teren. S-a stabilit şă se începe însăminţatul orzului pe

reuşit curs de minim tehnic. In mult cărbune, noi trebuie să ţi­ Insămînţeze grîu după borceag, cele 10 ha. planificate. Pentru

Artiştii Teatrului această direcţie însă, nu s-a fă­ nem pasul cu ei, să-i sprijinim trifoi şi porumb. Terenul eliberat ca însămînţarea să decurgă cit
cut totul, aşa că problema ri­ din toate puterile noastre. Şi le de borceag a fost arat din timp, mai rapid şi să fie cuprinsă in
de stat din Petroşani dicării gradului de calificare ră- promitem că nu vom rămîne în dar datorită ploilor căzute el a perioada optimă, colectiviştii au
pregătesc noi spectacole urmă“. prins crustă. Pentru distrugerea pregătit din timp terenul. Să-
mîne deschisă. ei,, colectiviştii vor grăpa tere­ mînţa care se va semăna este
nul. La fel se va proceda şi cu de cea mai bună calitate. Cu o
O parte dintre artiştii Teatru­ In centrul atenţiei; De fapt nici nu mai era ne­ terenul care a fost cultivat cu zi înainte de însăminţat, sămin-
lui de stat „Valea Jiului“ din economiile t/ifoi. Cea mai mare suprafaţă ţa de orz va fi tratată cu forma-
Petroşani se găsesc in momentul voie de această promisiune. de grlu va fi insăminţată in a-
cest an după porumb care a fost lină Împotriva tăciunelui'.
Faptul că drapelul de uzină
Colectiviştii din Şoimuş au
de faţă în turneu prin regiunea fruntaşă pe Valea Jiului este în ¦asigurat şi culturii griului cele v CARTEfAPĂiROITĂ A 7
-, I N jC I N S I Ë A ^ ^ i
noastră cu piesa „Cavalerul fără Rezultate frumoase s-au obţi­ posesia acestui colectiv consti­
CELEI DE a15-a AHIVER5ÂRI
grai“. Un public numeros de nut şi în ceea ce priveşte redu­ tuie o garanţie a succeselor vi­ A ELIBERARIII'PATRJEI, <•
muncitori şi ţărani umple pînă i cerea preţului de cost. Acest
itoare. ;N. ANDRONACHE IN EplTURAJlNţERETULUI-

la refuz sălile, aplaiidîndu-i cu -GtSSS®- mai bune condiţii.de dezvoltare. Informafii
entuziasm pe adori. Au identificai tarlalele şi au e-
Comuniştii, în fruntea luptei fectuat arături de însămînţare Ministerul Invăţămîntu-
Concomitent cu această acţiu­ pentru reducerea preţului de cost pe o suprafaţă de circa 30 ha. lui şi Culturii anunţă că, ^
ne de culturalizare, o altă parte Sămînţa de grîu care se va se­ în conformitate cu Hotă-
a colectivului teatrului pregăteşte rîrea C.C. al P.M.R. şi a
viitoarea premieră cu piesa Consiliului de Miniştri al
R. P. Romîne, nr. 271/
„Partea leului“ de C. T.eodoru, măna este de soiul Cenad 117, 959, CONCURSUL DE
ADMITERE IN INVATA-
in regia lui Marcel Soma. La Organizaţia de bază din sec­ In domeniul producţiei se Briia se ocupă îndeaproape de recunoscută ca fiind de calitate. MINTUL SUPERIOR SE­
noul spectacol îşi vor aduce torul IV A al minei Lupeni se urmăreşte îndeaproape în mod RAL ŞI FĂRĂ FRECVEN­
contribuţia actorii D. Columbea- ocupă cu competenţă şi mult special graficul producţiei, in­ modul în care lucrează brigă­ Ea a fost triorată in totalitate. ŢA VA ÎNCEPE LA 25
nu, Jean Tomescu, Al. Jetes, simţ de răspundere de proble­ dicele productivităţii, calitatea zile de .care răspund. Ei dau SEPTEMBRIE a.c. înscri­
Mircea Zabaton, Stela Popescu, mele producţiei. Membrii birou­ cărbunelui şi .consumul de ma­ erile pentru concursul de
Milena Rizescu, Al. Zecu, Tro­ lui urmăresc cu multă atenţie teriale pe tona de cărbune. îndrumări practice, în special -O - admitere în învăţămîntul
ian Dănescu şi Al. Codreanu. principalii indici ai planului. superior seral şi fără frec­
Scenografia spectacolului apar­ Prin modul just în oare sînt re­ In fiecare din lunile care au minerilor mai tineri, asupra venţă se fac direct la se­
ţine Lidiei Pincus. partizaţi în sector, ei cunosc trecut din acest an, biroul a cretariatele facultăţilor .pî­
în amănunt tot ce se întîmplă pus în disouţia adunărilor, gene­ sistemului de armare, de batere C olectiviştii au nă la 22 septembrie a.c.
Colectivul care interpretează la locurile de muncă şi în spe­ rale cîte una din aceste proble­ a găurilor, etc. pentru a se rea­ inclusiv.
piesa „Cavalerul fără grai“ , re­ cial la cele hotăritoare pentru me şi aproape pentru fiecare a
petă în turneu o nouă piesă so­ soarta producţiei. De aceea nu elaborat cîte o hotărîre care cu­ liza economii j U aceste mate­ c o n s t r u i t u n g r a j d Condiţiile de admitere
vietică, „Fiul rătăcitor“, în re­ este întâmplător faptul că mă­ prinde şi recomandări date atit riale. *r în învăţămîntul superior
gie tov. Ion Pelrovici. Specta­ surile preconizate în adunările conducerii administrative a sec­ In această acţiune au fost Colectiviştii din Hăşdat deţin seral şi fără frecvenţă în
colul în pregătire aduce în dis­ generale răspund celor mai ar-, torului, cît şi comitetului sindical antrenaţi, şi cei peste 30 de a- un număr însemnat de vite. anul şcolar 1959-1960, in­
tribuţie pe actorii Ana Colda,, zătoare sarcini. de s.ectie şi organizaţiei de bază gitatori şi tovarăşii din acti­ Aceste vite erau întreţinute şi a- stituţiile de învăţămînt su­
Gh. lordănescu, Ion Pavlescu, tlr.M . vul fără de pariul. Agitatorii dăpostite pînă acum de către co­ perior Ia care se vă da
Vtadimir Jurăscu şi Hedda Hîr- Este demn de remarcat fap­ ¦Gheorghe Mericioiu, Constan­ lectivişti. Ţelul! colectiviştilor concursul! de admitere, pre- ]
jău. Pictorul scenograf Ion tul că biroul ştie să aleagă pro­ Biroul organizaţiei de bază tin Ocneanu, Petru Bercea, Be- este ca numărul bovinelor să cum şi programele Obiec­
Prahase de la Teatrul tineretu­ blemele cele mai importante şi-a dat seama însă că pentru reezhi Mihai şi alţii ţin me-reu crească mereu fie prin cumpă­ telor de la concursul de
lui din Bucureşti lucrează schi­ pentru a le pune în discuţia a- s obţine succese în mod simul­ trează atenţia ortacilor lor a- rare, fie prin prăsilă proprie. admitere sînt publicate în
dunăritor generale, acele proble­ tan în toate direcţiile, •trebuie supra necesităţii reducerii pre­ Modul de adăpostire şi întreţi­ broşura „Admiterea în în­
ţele de 'decor şi costume. me care influenţează în măsură luate unele măsuri prin care să ţului d e rcost al cărbunelui pe nere de pînă acum îngreuna ţi­ văţămîntul superior“, edi­
cea mai mare îndeplinirea sar­ se asigure îndeplinirea tuturor calea sporirii -randamentelor şi nerea evidenţei laptelui şi deci ţia 1959, fascicula III.
Spectacolul va fi prezentat în cinilor de plan. El nu se pierde sarcinilor. a economisirii .de materiale şi a veniturilor obţinute. In sco-
în probleme mărunte, nesemnifi­ , pul îngrijirii şi adăpostirii co- Broşura se găseşte de
premieră cu ocazia deschiderii cative. Una din acestea 'se referă la energie. vînzare la toate librăriile
repartizarea oamenilor în aşa din ţară.
Lunii prieteniei romîno-sovie- fel îneît la fiecare loc de mun­ Biroul organizaţiei de bază a 1 respunzătoare, colectiviştii din
că să lucreze cel puţin un mem­ Informaţii suplimentare
tice. bru sau candidat de partid. Mai dat unor ingineri ş t tehnicieni Hăşdat au hotărît să constru­ se pot cere de ta secreta- •(
întîi s-a ţinut seama ca abata­ riatele instituţiilor de în­
jele cu producţia preponderentă sarcina de a ţine în faţa iască un grajd. Grajdul a fost văţămînt superior.
în sector să fie conduse de co­
munişti. minerilor scurte expuneri des­ construit, -iar în prezent este

In sector însă, mai sînt bri­ pre căile concrete de redu­ gata pentru a fi dat în folosin­
găzi în fruntea cărora încă nu
¦m- lucrează comunişti. Pentru a se cere a preţului de cost al căr­ ţă. La construirea Iui, un aport
asigura o desfăşurare normală a
muncii în aceste locuri, biroul bunelui. In aceste expuneri s-au de seamă l-au adus colectiviştii
organizaţiei de bază şi condu­
inovatorul de la fabrica „Vidra“ amintit minerilor sarcinile pe 1osif Farcaş, Andrei Vltez, Adam

care partidul le pune în faţa Gîrlişte şi alţii-

oamenilor muncii în direcţia re­ De remarcat este faptul că

Printre miile de oameni ai muncii ta a realizat de curând o nouă inova- j ducerii preţului de cost,, iar s-au realizat însemnate economii

decoraţi cu prilejul celei de-a XV-a ţ ie ; este vorba de mecanizarea tran- pe de altă parte le-a a- fă transportul pietrişului şi ni­

aniversări a eliberării patriei noas- sportului pieilor de la parter la etaj. A- rătat că la îndemîna lor sipului necesare construcţiei
se află mijloacele ou ajutorul grajdului. Aceste materiale au
tre, pentru merite deosebite în mun- pllcarea acestor inovaţii a adus între-( cărora se poate duce luptă în îost transportate de către co­
mod eficace. lectivişti prin muncă voluntară.
jcă se numără şi mecanicul Borbety prinderii economii de zeci de mii de
Măsurile luate de către orga­
Vilmoş de la fabrica „Vidra“-Orăş- lei.

Succesele obţinute în muncă de tov. Colaborând cu ceilalţi muncitori din! cerea administrativă a sectoru­ nizaţia de bază şi conducerea AMliMT- •
Borbely Vilmoş, precum şi inovaţiile setţja mecanică, tov. Borbely a adus I lui au repartizat pe lingă aceste administrativă a sectorului au
realizate de el au contribuit la situa- s;ÎT1ţilo-are perfecţionări şi raţionali- 1 brigăzi cîte un maistru, prim- făcut ca în ultima vreme con­ Sfatul popular al regiu­
rea acestuia în rândurile celor mai zgrj |a întreţinerea maşinilor şi în ^ maistru sau artificier, membru sumurile de materiale să scadă
buni muncitori din fabrică, la âpre- niunea de organizare a procesului de< sau candidat de partid, cu sar­ din ce în ce mai mult, iar pla­ nii Hunedoara aduce îa
cierea de care se bucură în riadul producţie în întreprindere. El a con- cina concretă de- a răspunde atît nul de producţie să fie îndepli­
tovarăşilor săi de muncă. de îndeplinirea planului de pro­ SISr*** T*© © © cunoştinţa celor interesaţi
maşini de tuns, de polizat şi' ducţie, cît şi de încadrarea în nit în mod ritmic. Colecfiyul a-
încă din anul 1952 mecanicul de scărmănat. Unor maşini de la fa-j normele de consum la mate­ t aa I I O ! ¦ IR B B I > C iŞ TIG U R I că la 30 septembrie a.c.
întreţinere Borbely Vilmoş s-a situat brioa „Vidra", care înainte funcţio- riale pe tona de cărbune. Teh­ cestui sector aduce astfel’o con­ IIIIIB IB m
printre fruntaşii fabricii. In 1954, na,u prm ourele de transmisie, dîndj nicieni ca Brand Bernat, Diana T r t x a ffe fo & L
muncind în secţia de întreţinere a astfe| un randament scăzut, li s-au' tribuţie tot mai mare ia redu­ se va ţine UN NOU
maşinilor de cusut blănuri, el a rea- aplicat azi motoare individuale, ta Chitu, Ana Ferdinand şi Ioan TRAGEREA 3 -A DIN
montarea cărora aportul tov. Bor-J cerea preţului de cost al cărbu­ CONCURS DE BURSE

nelui extras. IN CENTRUL UNIVERSI­

TAR CLUJ, pentru ocupa­

rea locurilor libere ta ur­

mătoarele facultăţi,«

lizat două inovaţii valoroase: „Modi- beţy a fos,^ p||n simţit. 15 NOIEMBRIE 1959 — matematică, fizică

\ ficarea transbordorului" şi „recondiţio- Pentru meritele sale în producţie,, Asigură hrana animalelor — ştiinţele naturii

V narea grâiferelor“. inovatorul Borbely Vilmoş, a fost( — agricultură

i O altă inovaţie a tovarăşului Bor- distins cu „Medalia Muncii“, fapt t Convinşi de avantajele nutre­ ga cantitate de 130 tone porumb — agricultură-pedagogie
ţului murat, harnicii colectivişti furajer, colete de sfeclă şi alfe
v fcely este aceea privitoare la curăţirea pentru oare el s-a angajat să ob­ din Şoimuş au planificat anul furaje suculente. La însîlozarea — zootehnie. ' t
acesta să însilozeze 130 tone de furajelor, un aport deosebit l-au
^ automată a burlanelor maşinilor de diferite furaje. . Organizîndu-şi adus colectiviştii Ion Brînduşa, Dosarele cu actele nece­
ţină noi şi importante realizări în | bine munca, ei au însilozat pînă Iosiî Almăşan, Rozalia Maier
la data de 15 septembrie întrea­ şi alţii. sare se vor depune la sec­
) călcat, cu , aragaz, inovaţie prin care

ş sînt evitate pericolele de incendiu. producţie. ţia secretariat a Sfatului

Minat de dorinţa de a îmbunătăţi ELENA IOANI popular regional* pînă în

continuu procesul de producţie, aces- corespondentă ţ ziua de 26 septembrie a.c.

i; i . ,i

1